3,189 matches
-
s-au îndepărtat straturile succesive de tencuială din secolul al XIX-lea, descoperindu-se la partea superioară a monumentului o parte din fresca originară, fragmentul recuperat prezentând o deosebită valoare prin vechimea sa și prin mărimea suprafeței. Fragmentele izolate de frescă reprezintă elemente vegetale, vrejuri cu flori ieșind dintr-un vas de tip amforă. Ele se află pe fațadele de nord și sud, imediat sub cornișă, la îmbinarea pereților, precum și de o parte și de alta a ferestrei de pe rezalitul nordic
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
s-a scos în evidență un ornament în formă de lanț de romburi, care continuă pe fațadele de vest, sud și est. Acesta este executat în oxid roșu de fier pe tencuiala proaspătă, în condiții asemănătoare executării picturii murale în frescă. După opinia lect. dr. Annamaria Baciu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, specialistă în restaurarea de pictură murală, continuitatea brâului median, pictat în frescă și peste suprafața turnului clopotniță, a confirmat ipoteza construirii pridvorului cu turnul-clopotniță
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
de fier pe tencuiala proaspătă, în condiții asemănătoare executării picturii murale în frescă. După opinia lect. dr. Annamaria Baciu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, specialistă în restaurarea de pictură murală, continuitatea brâului median, pictat în frescă și peste suprafața turnului clopotniță, a confirmat ipoteza construirii pridvorului cu turnul-clopotniță concomitent cu biserica propriu-zisă. În anul 2003, Direcția Județeană Neamț pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național a derulat un proiect comun cu Consiliul Local Șerbești, prin care s-
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
această căsătorie se unea cu cea mai importantă familie regală a Europei, Habsburgi. A fost primită cu multe onoruri la Florența în 1565; printre operele create în onoarea sa se numărau Coridorul Vasarian, Fântâna lui Neptun și o serie de fresce în Palazzo Vechio. Căsătoria cu Francesco I de' Medici, Mare Duce de Toscana, a avut loc în 25 decembrie 1565 la Florența. Cu această ocazie orașul a fost împodobit cu ajutorul artiștilor vremii: Giorgio Vasari, Vincenzo Borghini, Giovanni Caccini. Casele care
Ioana a Austriei () [Corola-website/Science/321995_a_323324]
-
sub multe cupole mici plasate pe la colțurile navei și ale galeriilor. Partea de jos a interiorului edificiului este decorată în albastru, verde și alb, cu faianță de Iznik. Înălțimile cupolei, ale semi-cupolelor și ale micilor cupole adiacente sunt acoperite cu frescă cu motive geometrice și florale, în aceeași gamă coloristică plus unele elemente de roz. În colțul de nord-est se află Loggia imperială, închisă de un ecran perforat artistic și aurit. "Loggia de rugăciune a sultanului" este unită printr-o trecere
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
cu câteva decenii înaintea prăbușirii Imperiului Bizantin, vorbesc de o stare de întreținere jalnică a bisericii, în concordanță cu decăderea generală. În primele decenii de ocupație otomană locașul nu a pierdut nimic din uimitoarea lui decorație creștină de mosaic și frescă, dar la începutul sec al XVI-lea acelea au fost acoperite cu un strat mizer de tencuială albă, fără a fi distruse. Turcii au adăugat bisericii patru minarete în cele patru colțuri. Primul l-a ridicat Mahomed al II-lea
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
celor care nu fuseseră botezați și cărora nu li se permitea intrarea în biserică. La extremitățile lui de nord și de sud otomanii au practicat niște uși de acces spre minaretele ridicate de ei. Bolțile sale întrepătrunse sunt decorate cu frescă. Nartexul interior are bolțile decorate cu mosaic pe fond auriu, iar zidurile placate în partea de jos cu marmură de diverse nuanțe, străbătută de vinișoare de culoare mai închisă în aceeași nuanță. Păstrează mozaicurile originale cu caractere geometrice și florale
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
autori creștini reiese că centrul cupolei era acoperit cu un imens mosaic reprezentând pe "Iisus Pantocrator", iar pe cele patru pandantive de la baza cupolei erau reprezentați patru îngeri magnifici, cei de la răsărit executați în mosaic, iar cei de la apus în frescă. Până în sec. al XIX-lea toată decorația superioară a bisericii rămăsese neatisă, dar niște restauratori din occident, frații Fosatti din Elveția, au pus la dispoziția turcilor mijloacele de a ajunge la înălțimile maxime ale bisericii. Turcii și-au realizat visul
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
de altfel, singura parte pe care arhitectul o terminase de redactat), acoperind perioada de la nașterea sa până în anul 1924. Această primă parte este aparent singura pe care arhitectul a avut posibilitatea să o finalizeze. O altă lucrare, mult mai importantă, "Fresca arhitecților care au lucrat în România în epoca modernă de la 1800 la 1925" a fost finalizată în 1955 și publicată în 2004. Cele două cărți sunt disponibile la Biblioteca Națională a României, ca de altfel și la Universitatea de Arhitectură
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
publicată în 2004. Cele două cărți sunt disponibile la Biblioteca Națională a României, ca de altfel și la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu. Biblioteca Centrală Universitară din București și British Library au de asemenea câte un exemplar al "Frescei". În Franța, "Amintiri" pot fi consultate la Biblioteca Națională și Universitară din Strasbourg. Materialul său referitor la arhitectura ploieșteană : "Arhitectura în Ploești, studiu istoric", publicat în 1938 (și prefațat de Nicolae Iorga), a fost premiat de Academia Română și este disponibil
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
an au discălicatu Ștefan vodă târgul Hârlăul, de au ziditu și bisérica cea domnească de piiatră și curțile acele domnești cu ziduri cu tot, carile stau și astăzi.”". În timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), biserica a fost pictată în frescă pe exterior de zugravul Gheorghe din Tricala. Ferestre gotice monumentale din pronaos au fost astupate cu tencuială, în scopul de a se mări suprafeța ce trebuia pictată, rămânând doar două ferestre de mici dimensiuni. Între anii 1624-1626, ca urmare a
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
a monumentului istoric sub coordonarea arhitectului Constantin Băicoianu (1859-1929) din școala lui André Lecomte du Noüy, acestea fiind finalizate în 1904. S-a decapat tencuiala exterioară, fiind repuse în valoare ferestrele gotice din pronaos, dar s-au înlăturat urmele de frescă exterioră. Fațada bisericii a fost refăcută cu cărămidă aparentă și discuri ceramice policrome, considerată a fi specifică monumentului original din epoca lui Ștefan cel Mare. A fost refăcut și acoperișul bisericii. Afectată de fum, pictura interioară a fost spălată în
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
două baze care susțin turla, dar și pe turlă (sub ferestre și deasupra lor) se află ocnițe. Catapeteasma datează din anul 1791, din timpul restaurărilor efectuate de spătarul Mihail Racoviță. Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău a avut pictură exterioară în frescă, realizată de un anume Gheorghe zugrav în timpul domniei lui Petru Rareș. Deoarece pe pereții pronaosului se aflau ferestre gotice monumentale, acestea au fost astupate cu tencuială și pictate pe deasupra lor, rămânând doar două ferestre de mici dimensiuni. Picturile exterioare au
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
taină", "Spălarea picioarelor" și parțial "Răstignirea lui Iisus" din altar, precum și scenele din viața Sf. Gheorghe zugrăvite pe pereții naosului. Pictura din pronaos datează din timpul lui Petru Pareș, fiind realizate probabil de zugravul Gheorghe, care ar fi pictat și fresca exterioară. La începutul secolului al XVII-lea, pictura interioară a fost refăcută, adăugându-se culoare peste culoare. Inițial, pe peretele despărțitor dintre naos și pronaos se afla un tablou votiv, cu portretul lui Ștefan cel Mare. Intervenția realizată de spătarul
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
contribuie după puterile și priceperea ei la repararea mânăstirii: adaugă un etaj chiliilor brâncovenești, reface clopotnița și turla avariate de un cutremur, repară zidurile de incintă ale lăcașului, iar între anii 1842-1843 comandă refacerea picturii realizate de Pârvu Mutu. Peste fresca acestuia pictează, conform unei pisanii aflate în biserică, Ghermano ieromonah cu ciracii săi: Popa Constantin zugravul și Gheorghe Bălăceanu zugravul. În trecut, pe peretele de nord al bisericii era reprezentat un portret al stareței Meletina, datat 14 iunie 1842, cu
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
păstoririi mitropolitului Daniel Ciobotea (1990-2007), s-au efectuat ample lucrări de restaurare, consolidare și modernizare a palatului mitropolitan. Astfel, s-au extins spre est sufrageria de la parterul clădirii, s-a amenajat o terasă către grădina palatului, s-a pictat în frescă Paraclisul "Duminica Tuturor Sfinților" și s-a amplasat pe fațada nordică a clădirii un mozaic în stil bizantin cu chipul Sfintei Parascheva. În curtea palatului se află un element decorativ în formă de mitră recuperat în anul 2001 de pe acoperișul
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
Matei Diacon și Sanda Diaconeasa. S-a reclădit în 1896 și zugrăvit în 1898 și restaurat în 1936 și 1959. Între anii 1996-1997, s-a renovat de la temelie până la acoperiș cu ajutorul bunilor creștini și prin osârdia părintelui paroh ... Pictura în frescă s-a executat de către pictorul Roman Valeriu, ajutat de Faur Mihai și s-a sfințit azi 29 iunie 1997, de către p.s. Gherasim, episcopul Râmnicului”". Biserica a fost așadar ridicată în anul 1822, fapt susținut de pisania veche, copiată cu multă
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]
-
arhitectura românească, fiind întâlnite numai la bisericile din nordul Moldovei: Biserica Sfânta Treime din Siret, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani (Suceava), Biserica Învierea Domnului din Suceava și Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești. Lăcașul de cult a fost zugrăvit în frescă atât în interior, cât și pe exterior. Pictura murală interioară a fost curățată în 1887, relevându-se picturi de o deosebită valoare artistică. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Romstorfer relata că "„pictura interioară era bine păstrată, ceva ștearsă pe
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
artistică. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Romstorfer relata că "„pictura interioară era bine păstrată, ceva ștearsă pe bolți în naos și numai pe pereții din pronaos”". Picturile din pronaos erau destul de bine păstrate, icoanele fiind așezate pe trei rânduri. Frescele din partea de sus au fost distruse în urma tencuirii sau a prefacerii bolții. De o parte și de alta a ușii de intrare în naos erau reprezentați arhanghelii Mihail (la stânga) și Gavril (la dreapta), deasupra ușii era pictată Maica Domnului cu
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
Sf. Duh, iar în cea de sud apărea Iisus la 12 ani în Templu. Ciclul Patimilor se desfășoară începând de pe peretele de nord, de lângă iconostas, continuă pe cel de vest și se termină pe cel de sud tot lângă iconostas. Frescele altarului erau foarte clare, îndeosebi pe boltă. Icoanele erau așezate pe trei rânduri, separate de un bandou ornamental. Pe primul rând erau reprezentări ale opt Sfinți Părinți, în rândul al doilea erau pictate scenele Cina cea de taină și Spălarea
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
înconjurată de îngeri. Pictura murală exterioară a fost distrusă cu prilejul reparațiilor din 1790, când pereții exteriori au fost văruiți. La începutul secolului al XX-lea, Władysław Podlacha mai distingea unele urme de pictură pe peretele sudic, el remarcând doar fresca Arborele lui Iesei, aflată la dreapta portalului de intrare în biserică. Analizând fotografiile vechi, cercetătoarei Tereza Sinigalia i se pare că observă și urmele unui Imn Acatist la vest de ușa de intrare.
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
din perioada interbelică. Prin opera să Nicolae Popa se alătură elitei pictorilor români interbelici, alături de Gheorghe Popovici, Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Victor Mihăilescu-Craiu, Corneliu Babă, Călin Alupi.Opera să artistică include lucrări de pictură în ulei, desene, acuarele, arta decorativă, frescă bisericească și ilustrație de carte Nicolae Popa este tatăl pictoriței Angela Popa Brădean. Format în climatul artistic ieșean că elev al maeștrilor Gheorghe Popovici, Octav Bancilă și Ștefan Dimitrescu, Nicolae Popa s-a distins că un foarte bun desenator și
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
piatră. Învelitoarea de șiță a fost reînnoită în anul 2002. Potrivit tradiției, începuturile edificiului coboară până la anul 1790, datare confirmată de inscripția clopotului mic, turnat „întru pomenirea lui Pascu Filimon din Vulcez, 1797”. Din pictura murală originară, executată în tehnica „frescă” la începutul secolului al XIX-lea, se mai păstrează doar câteva chipuri neidentificabile (prooroci, sfinți taumaturgi) în pronaos și o interesantă reprezentare a „Mântuitorului frângând Pâinea” în altar, deasupra proscomidiarului. Registrul împărătesc al tâmplei, montat la finalizarea lăcașului, dezvăluie penelul
Biserica de lemn din Vețel-Vulcez () [Corola-website/Science/317000_a_318329]
-
se află un perete despărțitor. Deasupra pronaosului și naosului se află câte o boltă semicilindrică. Pictura interioară a fost realizată după anul 1530, asemănându-se din punct de vedere iconografic și stilistic cu cea a Bisericii "Sf. Gheorghe" din Suceava. Frescele cele mai bine păstrate se află în pridvor. Pictura bisericii din Părhăuți are trei aspecte distinctive: tabloul votiv, scena "Pieta" din firida proscomidiarului și îmbrăcămintea sfinților. Picturile din pronaos sunt rău păstrate și retușate; este de menționat icoana Maicii Domnului
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
studii atente, care, de multe ori, au condus la portrete, cum este cazul portretului lui "Lionello d'Este". Într-o scrisoare datată la 28 iunie 1441, trimisă de la Roma de către artist lui Visconti, Pisanello îi scria de angajamentul său la frescele de la Biserica San Giovani din Lateran, iar Visconti ar trebui să aștepte până în octombrie, după finalizarea unei lucrări, poate un portret sau o medalie promisă unui senior. Este o referire la șederea artistului la Milano, în 1440 - 1441, după crearea
Medalia lui Filippo Maria Visconti () [Corola-website/Science/325477_a_326806]