3,167 matches
-
Argumentarea paranoicului este uneori așa de bine făcută, încât el poate atrage în sistemul său de convingeri personale din jur, ajungându-se astfel la situația de a se trăi „delirul în doi”, sau în grup, adică delirul indus. Delirul de gelozie. Și acest delir este un delir pasional, care are ca mecanism principal imaginarea unor fapte / situații și realizarea unor interpretări prin care este pusă la îndoială fidelitatea partenerului. În sfera „normalității” psihice, gelozia are diferite motivații: ex. sentimentul de teamă
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în grup, adică delirul indus. Delirul de gelozie. Și acest delir este un delir pasional, care are ca mecanism principal imaginarea unor fapte / situații și realizarea unor interpretări prin care este pusă la îndoială fidelitatea partenerului. În sfera „normalității” psihice, gelozia are diferite motivații: ex. sentimentul de teamă, de nesiguranță, de frustrare afectivă; egoismul / invidia; vanitatea rănită (întâlnită mai ales între frați și surori, atunci când unul între ei știe să acapareze dragostea părinților) etc. „Intensitatea” și „durata” sentimentului de gelozie sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
psihice, gelozia are diferite motivații: ex. sentimentul de teamă, de nesiguranță, de frustrare afectivă; egoismul / invidia; vanitatea rănită (întâlnită mai ales între frați și surori, atunci când unul între ei știe să acapareze dragostea părinților) etc. „Intensitatea” și „durata” sentimentului de gelozie sunt aspecte diferite în fiecare caz în parte, aceste caracteristici depinzând, în cea mai mare măsură, de structura personalității celui care dezvoltă acest sentiment. „Gelozia” este, desigur, morbidă atunci când devine foarte intensă sau când se stabilizează, dar mai ales atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
atunci când unul între ei știe să acapareze dragostea părinților) etc. „Intensitatea” și „durata” sentimentului de gelozie sunt aspecte diferite în fiecare caz în parte, aceste caracteristici depinzând, în cea mai mare măsură, de structura personalității celui care dezvoltă acest sentiment. „Gelozia” este, desigur, morbidă atunci când devine foarte intensă sau când se stabilizează, dar mai ales atunci când determină interpretări aberante și modificări patologice de conduită (ex. suspiciune agasantă, agresivități verbale sau fizice etc.). Psihologii (ex. D. Lagache) fac deosebirea între mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
morbidă atunci când devine foarte intensă sau când se stabilizează, dar mai ales atunci când determină interpretări aberante și modificări patologice de conduită (ex. suspiciune agasantă, agresivități verbale sau fizice etc.). Psihologii (ex. D. Lagache) fac deosebirea între mai multe tipuri de gelozie: geloziile reacționale; geloziile delirante, de structură paranoică; delirurile simptomatice de gelozie ale proceselor organice degenerative. În fiecare din aceste tipuri, „frustrarea” se particularizează, căpătând un anumit specific. Gelozia reacțională (sau nevrotică) este considerată de psihologi (ex. H. Ey) ca reprezentând
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
atunci când devine foarte intensă sau când se stabilizează, dar mai ales atunci când determină interpretări aberante și modificări patologice de conduită (ex. suspiciune agasantă, agresivități verbale sau fizice etc.). Psihologii (ex. D. Lagache) fac deosebirea între mai multe tipuri de gelozie: geloziile reacționale; geloziile delirante, de structură paranoică; delirurile simptomatice de gelozie ale proceselor organice degenerative. În fiecare din aceste tipuri, „frustrarea” se particularizează, căpătând un anumit specific. Gelozia reacțională (sau nevrotică) este considerată de psihologi (ex. H. Ey) ca reprezentând o
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
foarte intensă sau când se stabilizează, dar mai ales atunci când determină interpretări aberante și modificări patologice de conduită (ex. suspiciune agasantă, agresivități verbale sau fizice etc.). Psihologii (ex. D. Lagache) fac deosebirea între mai multe tipuri de gelozie: geloziile reacționale; geloziile delirante, de structură paranoică; delirurile simptomatice de gelozie ale proceselor organice degenerative. În fiecare din aceste tipuri, „frustrarea” se particularizează, căpătând un anumit specific. Gelozia reacțională (sau nevrotică) este considerată de psihologi (ex. H. Ey) ca reprezentând o conduită reacțională
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ales atunci când determină interpretări aberante și modificări patologice de conduită (ex. suspiciune agasantă, agresivități verbale sau fizice etc.). Psihologii (ex. D. Lagache) fac deosebirea între mai multe tipuri de gelozie: geloziile reacționale; geloziile delirante, de structură paranoică; delirurile simptomatice de gelozie ale proceselor organice degenerative. În fiecare din aceste tipuri, „frustrarea” se particularizează, căpătând un anumit specific. Gelozia reacțională (sau nevrotică) este considerată de psihologi (ex. H. Ey) ca reprezentând o conduită reacțională relativ normală și reversibilă. Ea își are, de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
etc.). Psihologii (ex. D. Lagache) fac deosebirea între mai multe tipuri de gelozie: geloziile reacționale; geloziile delirante, de structură paranoică; delirurile simptomatice de gelozie ale proceselor organice degenerative. În fiecare din aceste tipuri, „frustrarea” se particularizează, căpătând un anumit specific. Gelozia reacțională (sau nevrotică) este considerată de psihologi (ex. H. Ey) ca reprezentând o conduită reacțională relativ normală și reversibilă. Ea își are, de regulă, originea într-o situație obiectivă de infidelitate, dar și într-un anumit tip de personalitate sau
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
își are, de regulă, originea într-o situație obiectivă de infidelitate, dar și într-un anumit tip de personalitate sau de caracter, predispus la a raționa îndelung asupra unei situații defavorabile, respectiv de a se fixa obsesiv asupra conflictului apărut. Gelozia reacțională exprimă, de fapt, mai mult o criză de gelozie și nu un delir propriu-zis, ea fiind favorizată de un fond de „hiperestezie” orgolioasă sau, altfel spus, de o suspiciune crescută, care dezvoltă tendințe de dragoste captativă (sau de dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
infidelitate, dar și într-un anumit tip de personalitate sau de caracter, predispus la a raționa îndelung asupra unei situații defavorabile, respectiv de a se fixa obsesiv asupra conflictului apărut. Gelozia reacțională exprimă, de fapt, mai mult o criză de gelozie și nu un delir propriu-zis, ea fiind favorizată de un fond de „hiperestezie” orgolioasă sau, altfel spus, de o suspiciune crescută, care dezvoltă tendințe de dragoste captativă (sau de dragoste posesivă). Gelozia delirantă de structură paranoică desemnează, în fapt, delirul
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
exprimă, de fapt, mai mult o criză de gelozie și nu un delir propriu-zis, ea fiind favorizată de un fond de „hiperestezie” orgolioasă sau, altfel spus, de o suspiciune crescută, care dezvoltă tendințe de dragoste captativă (sau de dragoste posesivă). Gelozia delirantă de structură paranoică desemnează, în fapt, delirul sistematizant de gelozie, în care fondul înnăscut de suspiciune și de neîncredere al persoanei în cauză face ca interpretarea să se dezvolte și să se îmbogățească continuu cu impresii referitoare la înjosirea
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
un delir propriu-zis, ea fiind favorizată de un fond de „hiperestezie” orgolioasă sau, altfel spus, de o suspiciune crescută, care dezvoltă tendințe de dragoste captativă (sau de dragoste posesivă). Gelozia delirantă de structură paranoică desemnează, în fapt, delirul sistematizant de gelozie, în care fondul înnăscut de suspiciune și de neîncredere al persoanei în cauză face ca interpretarea să se dezvolte și să se îmbogățească continuu cu impresii referitoare la înjosirea / umilirea sa intenționată de către partener: astfel, fiecare gest, cuvânt, expresivitate facială
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dezvolte și să se îmbogățească continuu cu impresii referitoare la înjosirea / umilirea sa intenționată de către partener: astfel, fiecare gest, cuvânt, expresivitate facială etc. sunt interpretate ca o dovadă de netăgăduit a presupusei nesincerități și infidelități. Din categoria delirurilor simptomatice de gelozie ale proceselor organice degenerative, cele mai frecvente sunt delirurile de gelozie ale alcoolicilor, și cele din stările de involuție senilă și presenilă. Alcoolicul realizează, de obicei, tipul de gelozie activă, agresivă, uneori chiar cu tendințe sadice. „Sentimentul frustrării” din „gelozie
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
umilirea sa intenționată de către partener: astfel, fiecare gest, cuvânt, expresivitate facială etc. sunt interpretate ca o dovadă de netăgăduit a presupusei nesincerități și infidelități. Din categoria delirurilor simptomatice de gelozie ale proceselor organice degenerative, cele mai frecvente sunt delirurile de gelozie ale alcoolicilor, și cele din stările de involuție senilă și presenilă. Alcoolicul realizează, de obicei, tipul de gelozie activă, agresivă, uneori chiar cu tendințe sadice. „Sentimentul frustrării” din „gelozie” este strâns legat de procesul intim al constituirii, în timp, a
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
netăgăduit a presupusei nesincerități și infidelități. Din categoria delirurilor simptomatice de gelozie ale proceselor organice degenerative, cele mai frecvente sunt delirurile de gelozie ale alcoolicilor, și cele din stările de involuție senilă și presenilă. Alcoolicul realizează, de obicei, tipul de gelozie activă, agresivă, uneori chiar cu tendințe sadice. „Sentimentul frustrării” din „gelozie” este strâns legat de procesul intim al constituirii, în timp, a convingerii respective în sufletul celui suferind de gelozie. În drama shakespeariană „Othello” găsim dovada, măiestrit redată, a faptului
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
gelozie ale proceselor organice degenerative, cele mai frecvente sunt delirurile de gelozie ale alcoolicilor, și cele din stările de involuție senilă și presenilă. Alcoolicul realizează, de obicei, tipul de gelozie activă, agresivă, uneori chiar cu tendințe sadice. „Sentimentul frustrării” din „gelozie” este strâns legat de procesul intim al constituirii, în timp, a convingerii respective în sufletul celui suferind de gelozie. În drama shakespeariană „Othello” găsim dovada, măiestrit redată, a faptului că sentimentul frustrării din gelozie se constituie, de fapt, treptat, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
involuție senilă și presenilă. Alcoolicul realizează, de obicei, tipul de gelozie activă, agresivă, uneori chiar cu tendințe sadice. „Sentimentul frustrării” din „gelozie” este strâns legat de procesul intim al constituirii, în timp, a convingerii respective în sufletul celui suferind de gelozie. În drama shakespeariană „Othello” găsim dovada, măiestrit redată, a faptului că sentimentul frustrării din gelozie se constituie, de fapt, treptat, fiind rodul unor acumulări psihice interioare care pregătesc progresiv o anumită semnificație despre cele întâmplate, și, strâns legată de ea
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cu tendințe sadice. „Sentimentul frustrării” din „gelozie” este strâns legat de procesul intim al constituirii, în timp, a convingerii respective în sufletul celui suferind de gelozie. În drama shakespeariană „Othello” găsim dovada, măiestrit redată, a faptului că sentimentul frustrării din gelozie se constituie, de fapt, treptat, fiind rodul unor acumulări psihice interioare care pregătesc progresiv o anumită semnificație despre cele întâmplate, și, strâns legată de ea, o anumită convingere. Astfel, debutul delirului se face prin apariția sentimentului de neliniște și de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
volume detaliază, amar, istoria unui coup de foudre transformat în poveste de iubire (mereu te aleg), în care bărbatul optează, iar și iar, din varii motive, pentru aceeași unică femeie și relevat, în fine, ca un teribil, îngrozitor IERI (suspiciune, gelozie, speranță, dezgust și confuzie). Texte ca nesfârșită-i surparea, e prea târziu, iubito, ca să mă mai grăbesc, iubita mea m-a părăsit, când femeia ta te părăsește sau mâinile unui străin pe umerii tăi configurează o poetică a despărțirii perpetue
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
adevărată galerie de eroine sublime, completată cu povești de dragoste, nelipsite în proza sa, dar devenite subiecte în sine în mai multe romane. Unele sunt tragice (Romanul căsniciei, 1898, A fost un vis..., 1920), altele triste, dar terminate cu bine (Gelozie, 1890, Puterea destinului, 1914), câteva au finaluri eclatante, după traversarea unor momente de criză (Jertfă, 1890, Două dureri, 1921), mai toate sunt convenționale, desfășurate pueril, maniheist. De altfel, multe volume ale lui R.-N. sunt doar rodul dorinței de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
în pofida sentimentelor înalte pe care ar fi vrut să le pună în mișcare, scrisul său, întâmpinat cu mari rezerve de criticii literari ai vremii, nu a rezistat în timp. SCRIERI: Fiii ucigașului, Bârlad, 1879; Memoriile unei cățelușe, Bârlad, 1880; Jertfă. Gelozie, București, 1890; Doamna Kiajna (în colaborare cu N. Țincu), București, 1891; Scriitori, cetitori și critici, București, 1892; Căpitanul Ropotă, București, 1893; Rustice, I-IV, București, 1893-1894; Romanul căsniciei, București, 1898; Străin în țara lui..., București, 1900; Din valurile vieței, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
cum ar fi: cearta, neînțelegerea, contrazicerea sau forme complexe, precum: agresivitatea fizică, violența, alungarea unui partener de la domiciliu. în condițiile în care părinții vor avantaja un copil în defavoarea altuia, nerespectând raportul dintre merit și recompense, pot apărea situații de rivalitate, gelozie fraternă. Copilul dezavantajat va utiliza mecanisme de apărare, cum ar fi: încordarea, izolarea, prefăcătoria sau minciuna. Este suficientă o carență a familiei pentru a afecta planul vieții psihice a copilului, antrenând o serie de neajunsuri, printre care și dificultăți în
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
și liberului consum, după cum ilustrează perfect societatea industrială. Primele conduceri care au înțeles și formalizat acest principiu au fost guvernele americane din anii 1920, care, deliberat, au făcu în așa fel încât să stimuleze sentimentul realizării de sine și al geloziei sociale printre consumatorii americani pentru a relansa producția lanțurilor de producție în industria textilă și automobilă, precum și în cel al construcțiilor. Această strategie funcționează pentru că, din anii 1930, americanii au început să consume mai mult, grija lor fiind să „aibă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de o vrăjitoare, singura capabilă să manipuleze anumite forțe. De exemplu, luarea manei la vaci era o practică întâlnită pe tot cuprinsul Europei. Cauzele care au fost contabilizate de antropologi și sociologi pot fi dintre cele mai diverse: invidie, răzbunare, gelozie, orgoliu nemăsurat etc. Aceleași lucruri se pot spune și despre lumea sătească din centrul și estul Europei. La noi, în România, aproape că nu exista sat în care să nu se discute, cu discreție, de prezența unei vrăjitoare. Practica divinației
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]