3,603 matches
-
individ o poate prelua de la părinți. Aceste trăsături moștenite sunt controlate de gene, care în cadrul genomului unui organism, formează genotipul. Setul complet de trăsături observabile care alcătuiesc structura și comportamentul unui organism se numește fenotip. Aceste trăsături provin din interacțiunea genotipului cu mediul înconjurător. Ca rezultat, nu orice aspect al fenotipului organismului poate fi ereditar. Astfel, bronzarea pielii reprezintă o interacțiune dintre genotipul unei persoane și lumina solară; efectul nu este moștenit de copiii acesteia. Totuși oamenii prezintă moduri diferite de
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
de trăsături observabile care alcătuiesc structura și comportamentul unui organism se numește fenotip. Aceste trăsături provin din interacțiunea genotipului cu mediul înconjurător. Ca rezultat, nu orice aspect al fenotipului organismului poate fi ereditar. Astfel, bronzarea pielii reprezintă o interacțiune dintre genotipul unei persoane și lumina solară; efectul nu este moștenit de copiii acesteia. Totuși oamenii prezintă moduri diferite de a răspunde la lumina solară, conform particularităților genotipurilor. Un exemplu clar îl constituie acei indivizi care au moștenit trăsăturile albinismului; aceștia nu
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
aspect al fenotipului organismului poate fi ereditar. Astfel, bronzarea pielii reprezintă o interacțiune dintre genotipul unei persoane și lumina solară; efectul nu este moștenit de copiii acesteia. Totuși oamenii prezintă moduri diferite de a răspunde la lumina solară, conform particularităților genotipurilor. Un exemplu clar îl constituie acei indivizi care au moștenit trăsăturile albinismului; aceștia nu se bronzează și sunt sensibili la arsurile datorate soarelui. Caracteristicile ereditare se transmit de-a lungul generațiilor prin intermediul ADN-ului, o moleculă care este capabilă să
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
atât în condiții de laborator, cât și în natură. În cazul organismelor care se reproduc sexuat, speciația poate fi cauzată de izolare repoductivă urmată de divergență genealogică. Există patru mecanisme ale speciației: Fenotipul individual al unui organism este determinat de genotipul sau/și de mediul în care trăiește. O mare parte a variației fenotipului unei populații este cauzată de diferența dintre genotipurile indivizilor. Teoria sintetică a evoluției definește evoluția ca o schimbare în timp în cadrul acestei variații genetice. Frecvența unei alele
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
izolare repoductivă urmată de divergență genealogică. Există patru mecanisme ale speciației: Fenotipul individual al unui organism este determinat de genotipul sau/și de mediul în care trăiește. O mare parte a variației fenotipului unei populații este cauzată de diferența dintre genotipurile indivizilor. Teoria sintetică a evoluției definește evoluția ca o schimbare în timp în cadrul acestei variații genetice. Frecvența unei alele particulare fluctuează, devenind mai mult sau mai puțin prevalentă față de alte forme ale acelei gene. Prin evoluție, aceste schimbări pot fi
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
și din schimbul genetic dintre diferite specii. Astfel, avem "transferul orizontal de gene" la bacterii și hibridizarea la plante. Deși prin aceste procese se introduc variații constante, majoritatea genomurilor speciei sunt identice la toți indivizii. Totuși, schimbări aparent minore ale genotipului pot provoca schimbări spectaculoase ale fenotipului: cimpanzeii și oamenii diferă cu numai 5% din genom. Variațiile genetice provin din mutații întâmplătoare care survin la nivelul genomului organismului. Mutațiile reprezintă schimbări în secvența ADN-ului genomului unei celule și sunt provocate
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
și B. Este important de menționat faptul că substratul mucopolizaharidic are structură comună cu cea a unui antigen specific pneumococului. De fapt gena H codifică o glicoziltransferază, neapărat necesară pentru a sinteza atât A cât și B. 2. Dacă în genotip există gena A, atunci aceasta determină și ea sinteza unei glicoziltransferaze, care va determina atașarea la substanța H a unui rest de N-acetil-galactozamină, rezultând astfel antigenul A. 3. Dacă în genotip există gena B, ea determină sinteza unei glicoziltransferaze care
Grupă sanguină () [Corola-website/Science/302191_a_303520]
-
sinteza atât A cât și B. 2. Dacă în genotip există gena A, atunci aceasta determină și ea sinteza unei glicoziltransferaze, care va determina atașarea la substanța H a unui rest de N-acetil-galactozamină, rezultând astfel antigenul A. 3. Dacă în genotip există gena B, ea determină sinteza unei glicoziltransferaze care atașează la substanța H un rest de D-Galactoză, rezultând antigenul B. 4. Dacă genotipul cuprinde atât gena A cât și gena B, relația dintre ele este de codominanță, fenotipul rezultant
Grupă sanguină () [Corola-website/Science/302191_a_303520]
-
atașarea la substanța H a unui rest de N-acetil-galactozamină, rezultând astfel antigenul A. 3. Dacă în genotip există gena B, ea determină sinteza unei glicoziltransferaze care atașează la substanța H un rest de D-Galactoză, rezultând antigenul B. 4. Dacă genotipul cuprinde atât gena A cât și gena B, relația dintre ele este de codominanță, fenotipul rezultant prezentând ambele aglutinogene, în cantități aproximativ egale, adică grupa sanguină AB. Sunt anticorpi (gamaglobuline, imunoglobuline) cu structură și origine obișnuite, din clasele IgM și
Grupă sanguină () [Corola-website/Science/302191_a_303520]
-
sunt implicate în determinismul genetic al sistemului AB0: I (sau A), I (sau B) și i. Relațiile funcționale dintre ele sunt următoarele: Alela i mai este notată și I sau 0. Ea este nefuncțională, adică nu codifică sinteza niciunei glicoziltransferaze. Genotipul ii corespunde grupei 0 și se caracterizează prin prezența pe hematii a antigenului H, nemodificat. Locusul alelelor menționate este situat pe cromozomul 9, brațul lung, banda 3, subbanda 4 (9q34). Genotipurile posibile pentru fiecare fenotip sunt dupa cum urmeaza : Gena
Grupă sanguină () [Corola-website/Science/302191_a_303520]
-
Ea este nefuncțională, adică nu codifică sinteza niciunei glicoziltransferaze. Genotipul ii corespunde grupei 0 și se caracterizează prin prezența pe hematii a antigenului H, nemodificat. Locusul alelelor menționate este situat pe cromozomul 9, brațul lung, banda 3, subbanda 4 (9q34). Genotipurile posibile pentru fiecare fenotip sunt dupa cum urmeaza : Gena H, care condiționează sinteza antigenului H, precursorul comun al antigenelor A și B, are o alelă recesivă foarte rară, h, nefuncțională. În cazuri extrem de rare, în care apare genotipul hh, antigenul
Grupă sanguină () [Corola-website/Science/302191_a_303520]
-
4 (9q34). Genotipurile posibile pentru fiecare fenotip sunt dupa cum urmeaza : Gena H, care condiționează sinteza antigenului H, precursorul comun al antigenelor A și B, are o alelă recesivă foarte rară, h, nefuncțională. În cazuri extrem de rare, în care apare genotipul hh, antigenul H nu mai este sintetizat, și implicit este imposibilă sinteza antigenelor A sau B, chiar dacă genele respective există. Individul în cauză are sânge de grup 0 fals(fenotip "Bombay"), notat 0 sau 0. Numele vine de la primul caz
Grupă sanguină () [Corola-website/Science/302191_a_303520]
-
informații reprezintă minimul necesar în practica medicală pentru realizarea unei transfuzii. Factorul D este codificat de o genă (1p36.2-p34) D. Aceasta determină direct sinteza antigenului D, și are o alelă recesivă d. Deci indivizii cu fenotip Rh+ pot avea genotip DD sau Dd, pe când cei Rh- doar dd. În aceeași zonă a cromozomului mai există și un locus pentru altfel de alele: C, c, E, e (locusul CE). Ordinea pe cromozom este C-E-D, și din acest motiv se tinde către
Grupă sanguină () [Corola-website/Science/302191_a_303520]
-
D, d se transmit înlănțuit. Astfel, pot exista 8 haplotipuri (haplotipul reprezintă configurația genelor pe un singur cromozom dintr-o pereche): Dce, DCe, DcE, DCE, dce, dCe, dcE, dCE. C, c, E și e nu se exprimă decât când în genotip nu există D. La nivelul populației globale, frecvența fenotipurilor Rh este: La poporul român, frecvențele sunt apropiate de media globală, cu 86% Rh+, iar ca medie pentru populația europeană se consideră 85% Rh+. Există abateri remarcabile de la medie în cazul
Grupă sanguină () [Corola-website/Science/302191_a_303520]
-
diatomee - digestie - electroforeză - embrion - endemism - entomologie - enzimă - erbivor - ereditate - Escherichia coli - eucariote - eugenie - evoluție - ex vivo - extincție în masă - fagocitoză - febră aftoasă - fenotip - fetus - ficat - ficocianină - ficologie - filogenie - fiziologie - floare - floem - fosfolipidă - fosforilare oxidativă - foton - fotosinteză - frunză - fungi - gamet - genă - genotip - glicoliză - glucoză - grăsime - hemogramă - Hepadnaviridae - hermafrodit - herpetologie - heterotrof - hibernare - hibrid - hidroliză - homeostazie - hormon - ihtiologie - imunologie - in situ - in utero - in vitro - in vivo - inimă - insectă - insectivore - insulină - interfază - intestin - împerechere - kinetoterapie - larvă - lemn - lichen - limnologie - lipide - macroevoluție - malarie - mătase - meioză
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
este inventariată pentru a depista absența masculilor din tulpinile sălbatice. Dacă o cultură provine dintr-o femelă F1 purtătoare de genă letală în cromozomul X parental (de exemplu, nu se observă masculi cu cromozomul tratat), fiicele acestei femele cu același genotip trebuie testate pentru a se constata dacă gena letală se repetă în generația următoare. 2. DATE Datele se sistematizează în tabele în care se specifică numărul de cromozomi X testați, numărul de masculi nefertili și numărul de cromozomi letali la
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
cantitative este mult mai dificil să identifici felul în care acestea se transmit. Putem însă identifica potențiale restricții care operează în cadrul acestei teorii și o modelează totodată, pornind de la două trăsături distinctive pentru ceea ce ar putea însemna moștenirea culturală: 1.Genotipul cultural, spre deosebire de cel biologic, nu este un dat ci se constituie în timp, pe masura ce evoluam, învățăm și ne maturizam. 2.Virtual, toate abilitățile și achizițiile culturale presupun puternice dependente secvențiale. Trebuie să mergi înainte de a dansa (dânsul este doar o
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
care conține larvele infestante a unui nematod vivipar din genul "Trichinella". Genul "Trichinella", parazit al tubului digestiv al vertebratelor, cuprinde opt specii ("Trichinella spiralis", "Trichinella nativa", "Trichinella britovi", "Trichinella murrelli", "Trichinella nelsoni", "Trichinella pseudospiralis", "Trichinella papuae", "Trichinella zimbabwensis") și patru genotipuri ("Trichinella" T6, "Trichinella" T8, "Trichinella" T9, "Trichinella" T12). Trichineloza la om este provocată de speciile "Trichinella spiralis", "Trichinella nativa", "Trichinella britovi", "Trichinella murrelli", "Trichinella nelsoni", "Trichinella pseudospiralis" și "Trichinella" T12. Ciclul de viață a parazitului presupune o singură gazdă care
Trichineloză () [Corola-website/Science/312768_a_314097]
-
prezent acorda o deosebită atenție cercetărilor teoretice și practice consacrate studiului și utilizării variabilității genetice în procesul de ameliorare a porumbului pentru calitatea bobului. În urma cercetărilor efectuate a creat o colecție de circa 400 analogi linii consangvinizate, ce conțin în genotipul lor genele o2, fl2, wx, su2, care se folosește pe larg în programele de genetică și ameliorarea calității bobului de porumb, atît în republică, cît și în alte instituții peste hotare. Pentru prima dată a descoperit o genă nouă a
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
cfl2, care condiționează manifestarea fenotipica a genei fl2 într-o singură doză și un conținut sporit de lizina și meteonină în bob. A depistat noi surse genetice cu un conținut înalt de lizina în bob, inclusiv cinci, care au în genotipul lor alela o2 și două - alela fl2. Utilizarea diferitor metode genetice și de ameliorare a permis crearea unui bogat material inițial pe baza căruia au fost obținute cîteva variante de hibrizi speciali de porumb. Cercetările sale s-au finalizat prin
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
definitiv, iar populațiile de arbori din păduri devin mai vulnerabile la diverse schimbări ale factorilor de mediu. Așa-zisa ameliorare a calității arborilor este un atentat la diversitatea biologică naturală. Se ajunge la o domesticire și la o direcționare a genotipurilor (și în consecință a fenotipurilor) spre întărirea caracterelor necesare din punctul de vedere al specialistului din silvicultură, intervenindu-se grav în evoluția naturală a speciilor. Astfel, “speciile cultivate”, deci speciile de arbori care formează “pădurea”, sunt direcționate în conformitate cu interesele economice
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
particular de afectare produsă de borrelii. Numele de "Borrelia burgdorferi" ("sensu lato", adică „în sens larg”) indică de fapt mai multe tulpini de "Borrelia burgdorgferi", care pot da același tip de infecție. Astfel, în etiologia Boalii Lyme sunt implicate trei genotipuri care alcătuiesc complexul Borrelia burgdorferi "sensu lato": Borrelia "burgdorferi sensu stricto" (care cuprinde tulpinile izolate în America de Nord), Borrelia "garinii" și Borrelia "afzelii" (care predomină, fără a circula exclusiv, în Europa). mai este supranumită și „boala cu 1000 de fețe” din pricina
Boala Lyme () [Corola-website/Science/309367_a_310696]
-
programate biologic (genetic) și procese datorate interacțiunii mediului. Dezvoltarea poate fi fizică, aceasta influențând și viața interioară a individului, cognitivă (percepție, învățare, memorie, raționament, limbaj etc) și psihosocială (personalitate, emoții, relații cu ceilalți). Aceasta se referă la cât contează ereditatea(genotipul) și cât contează mediul în care se dezvoltă o persoană. Teoriile extreme susțin fie mediul ca factor exclusiv (behavioursimul) fie componenta genetică (teoriile etologice). Acestea sunt însă depășite, astăzi existând un relativ consens în ideea că există o interacțiune a
Psihologia dezvoltării () [Corola-website/Science/306180_a_307509]
-
ar fi epigenetica. La oameni, culoarea ochilor reprezintă un exemplu de caracteristică ereditară: un individ poate moșteni culoarea căprui a ochilor de la unul dintre părinți. Caracteristicile ereditare sunt controlate de gene, iar mulțimea genelor din genomul unui organism se numește genotip. Mulțimea tuturor caracteristicilor observabile din structura și comportamentul unui organism se numește fenotip. Aceste caracteristici sunt rezultatul interacțiunilor dintre genotip și mediul înconjurător. Drept rezultat, multe aspecte ale fenotipului unui organism nu sunt ereditare, cum ar fi pielea bronzată. Culoarea
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
ochilor de la unul dintre părinți. Caracteristicile ereditare sunt controlate de gene, iar mulțimea genelor din genomul unui organism se numește genotip. Mulțimea tuturor caracteristicilor observabile din structura și comportamentul unui organism se numește fenotip. Aceste caracteristici sunt rezultatul interacțiunilor dintre genotip și mediul înconjurător. Drept rezultat, multe aspecte ale fenotipului unui organism nu sunt ereditare, cum ar fi pielea bronzată. Culoarea bronzată a pielii nu se transmite urmașilor. Cu toate acestea, unii oameni se bronzează mai ușor decât alții, datorită diferențelor
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]