3,793 matches
-
Congresul Deputaților, Expoziția Rurală, Grădina Botanică, PEN Club-ul, tarafurile ambulante, casele cu articole de pescuit, Boy Scouts, tombola și alte grupări nu mai puțin utile doar pentru că nu-s cunoscute, care aparțin domeniului public. În schimb, radioul lansează În goana mare bomba că doctrina breslistă se dovedește nepractică, din cauza instabilității breslelor. Unuia ideea Îi pare ciudată; altul o știa deja. Este de netăgăduit faptul că doctrina breslistă e prima Încercare planificată de a aglutina În apărarea persoanei toate afinitățile latente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
târziu vineri. La plecare, mi-a dăruit chiar În ușă o carte de vizită a doctorului Nemirovki, care avea să-mi Îndeplinească toate formalitățile testamentare. Am mers cum nu se poate mai cumpătat până la gura metroului. Am coborât scările În goană. Și mi-am Început campania pe loc: chiar În acea seară am șters-o englezește din Noul Imparțial, În al cărui registru de pasageri figurez sub așèa zisul nume de Aquiles Silberman. Dotat cu barbă falsă, scriu relatarea faptelor În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dă ascuțit creoane. Pirosanto, care-i un fârnâit fără nimica sfânt, din ăia de au În caraiman mai puține scame ca chibrite, s-a dispersat la primu viraj, doar i-o târcoli Împrumutu lu Rancherita, da a luat-o la goană, și Încă cum, c-o fumegantă Vulcan, pe care mi-a racolat-o dân gingii. Mandea, fără să mă vreau ostentativ și ca să-mi dau niscai talente, schimonoseam botu ca să trag primu fum dân fumigenă, când, dântr-un foc, Pirosanto mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
la femeia a mai urâtă dân toate. Tejerina a Înghițit cum a putut, pencă, la urma urmelor, i-a datără o educație Îngrijită; da la trei și cinșpe În zori n-a mai Înghițit și a văzut-o ieșind În goană și smiorcăind. Unii zic că cauza dă motiv iera că se troscănise praștie, da consensu ăl mai generalizant ie că să bocea dă oftică, fincă-l iubește. Când m-am dus a doua zi să-l văz, Cufărașu iera radios, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pencă era oameni dă casă. A venit timpu să ne ușchim. În stradă, Scuipatu mi-a dat napoi servieta și mi-a zis verde-n față că-și luase d-acu partea. M-am văzut obligat să mă Întorc În goana mare pân cvartal. VI Azi-dimineață, chestii noi cu Cufărașu. Locațea, unde nu făcea escepție nici fosa dă lubrifere, iera luminată a giorno! Voia să știu m-a Împins pă scări În sus. Altă boambă! Cufărașu ierea treaz și mânuia ăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
versurile trubadurești izbucnite din pieptul țăranului. Faima Își pregătește coroanele. Abundă literele de tipar: Foaia din Alberuela Îi oferă bizonului cea mai sinceră ospitalitate. Farul din Ballobar nu-l mai exclude cu regularitate. Elita Parnasului Îi iese hotărât și În goana mare În Întâmpinare. Orgolios, contele Își aduce protejatul la curte. Onoruri și soaréle. Jovellanos, sărută-l pe frunte. Atari binemeritate sclifoseli nu ne vor Îndepărta de momentul tihnit pe care ni l-am propus pentru această lovitură. Oricât de ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pe spinarea celui din stânga, nu complet, nu-l încălecam, dădeam piciorul într-o parte și plecam. De ce n-o luau razna? Totuși, câteodată se speriau, ciuleau urechile, băteau din picioare cuprinși de panică și sforăiau, gata s-o ia la goană bezmetică și atunci copilul de pe spinarea lor, ca o zeitate protectoare și suverană, trăgea de căpăstru și îi striga pe nume: "Zamfir, Frunza, stai!" Și îi răsuceam pe loc și îi băteam cu palma pe ceafă. Nici n-aveam în
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
De astă dată era aproape, la dreapta. O luai într-acolo. Nimic. Tăcere totală. Ieșii la o răspântie de străzi și pașii mă duseră tot la dreapta. Altă piață cu statuie. Pustiu. Dintr-o stradă laterală năvăli un om în goană împleticită. Căzu și nu se mai ridică. Mă apropiai de el. În cădere îmbrățișase piatra neagră care acoperea pământul. Mustața îi înflorise de sânge, care repede se făcu negru lângă gura rânjită și tăcută. Înțelesei că era mort. Și atunci
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
era el). Și cum să pedepsești tu un copil care a șterpelit ceva? Nici n-o să-l pedepsești, o să râzi în sinea ta și o să faci din ei oameni după chipul tău, dacă n-or să te ia țăranii la goană cu țăpoaiele! Sau te pomenești că o să le ții discursuri și ei or să se uite uluiți în gura ta ipocrită?" " Nu sunt ipocrit, zicea, surâd sincer, dar nu râd ca tine de domnul Jumanca. Din pricina ta or să ne
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
pe un amic, exasperat de felul în care era tratat într-un magazin oarecare, exclamând cu năduf „Clientul perfect e clientul fraier!“. După o clipă de gândire, am ajuns să-i dau dreptate. De fapt, ce altceva e consumismul decât goana după clientul fraier, dispus să cumpere zeci de lucruri nefolositoare sau pe care nu le vrea neapărat, dar le ia fiindcă „sunt atât de ieftine...“? Cum să judeci altfel modul în care oamenii se lasă convinși să cumpere un lucru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
front comun cu autoritatea meschină reprezentată de paznicul parcului, el o provocase constant, într-o manieră care lui Ben i se păruse destul de subversivă. — Grozav, Rover, uite! Arătă spre lumina de la etaj. — Tata e acasă. Băiatul și câinele intrară în goană pe ușă, oprindu-se doar cât îi luă lui Ben să-și scoată rolele. Îi întâmpină o aromă îmbietoare de sos bolognez și pâine cu usturoi, combinația lui preferată. În cameră răsuna jazul lui Keith Jarrett, dat mai tare decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
în jos, cătră barba și mustățile cărunte; dumneaei era uscată, cu obrajii supți și cu un nas lung, care privea spre cer. Cucoana Adela avea o pisică roșă, Floricica; cuconul Vasile, un copoi mare, Osman; și când Osman lua la goană lătrând pe Floricica, care fugea de-și scotea ochii, scuipând, cu coada înfoiată cât un măturoi - dumnealor se luau la ceartă: cucoana ridica țipând ascuțit mânile și nasul cătră cer, boierul înjura gros cu nasul întors amenințător spre pământ. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
iar cucoana Caliopi, un câne turbat!... Și cânii lătrau, și oamenii se prăbușiră în toate părțile și se întoarseră cu ce putuseră apuca, cu ciomege, cu bastoane, cu ostrețe rupte din garduri, doi servitori se arătară cu furcile - și începură goana. Cânele străin se strecura rânjind prin șanț, pe sub garduri; din când în când clămpănea la năvălirile prea înaintate ale dușmanilor care-l lătrau furioși; apoi, când răcnetele și fâșcâiturile oamenilor îl împresurară, o porni ceva mai repegior, cu coada mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sărind pe drum, în urma lui. A mușcat un băiet! — Pe cine l-a mușcat? — Un băiet al lui Horga, de zece ani... Ce spune? Ce zice că a mușcat? Pe cine? Nu știu!... aud că a mușcat zece copii... Și goană, și țipete, și fluierături - și iată că ulița deșteptată în capătul celălalt se ridică în picioare ca un singur om și oprește fuga urmăritului cu o grindină repede de pietre. Cânele se întoarce, dar de dincoace dușmanii s-au întețit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
câțiva oameni. Aproape, deasupra vălcelei și deasupra fântânii, țărani cu coasele, fără pălării, fără brâie, cu cămășile fâlfâind, așa cum îi apucase vremea, se arătară. Veneau opt; unul după altul se arătară cu părul vâlvoi; răcneau, se îndemnau, se lăsau în goană spre fântână, cu coasele înălțate. Dumitrache Hazu, prăbușit din car, zăcea lângă roate; Băieșu, cu stânga șuroind de sânge, se apropie de el; cei patru țigani se mistuiră într-o clipită în păpușoaie. Dar cositorii îi vedeau de pretutindeni, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fântână; și după ce adăparăm caii, după ce ne mai răcorirăm, mai privirăm o dată în urmă spre pădurea neagră, ce părea fără sfârșit, și într-un tropot grăbit ne lăsarăm la vale, cu țâncul și cu boii după noi, porniți tot în goană. Și la o cotitură, deodată, mă izbi mormăitul unei batoze. Și-n câmp, într-o curte fără arbori, plină parcă de un soare mai luminos și mai fierbinte, o casă se arăta, o casă mare, urâtă, cu acoperișuri vechi, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ca să dai într-un miros greu de îngrămădire și să te lovești cu capul de tavan. Ferestrele abia se ridică de-o palmă deasupra noroiului din drum. Dintr-o locuință ies dimineața și două familii, și trei. Bărbații își încep goana după pâne, femeile ofilite încep a se purta de colo-colo cu sugacii în brațe, pe când copii nenumărați cu ochi frumoși și cu părul creț, cu obrazul plin de murdării, îmbrăcați în zdrențe, își pornesc traiul pe insulele mai uscate ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
putere neobișnuită; petrecea ca într-o înfrigurare; cu grabă, cu teama ascunsă că toate se vor sfârși prea curând. Uneori cădea pe gânduri, cu inima grea. De la școala statului se întorceau alungați și bătuți cu pietre copiii ovreilor. Veneau în goană, spăriați, se opreau și se întorceau în loc înjurând; apoi se răspândeau prin casele scunde, cu lacrimi și tânguiri. Și femeile și bătrânii blăstămau pe străini, pe goi, și-și aminteau de toate chinurile din urmă, de cele pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se prăpădească, oamenilor și creștinilor! vai și iar vai, amar de mine! Badea Toma și Traian pricepuseră de la Onu Bezarbarză că cei de la Prelunci stau sub mare cumpăt. Acuma vedeau cu ochii lor rătăcirea lui Culi. Își puseră caii în goană. Mai aveau până la sanie două sute de pași. Culi nu se grăbi prea tare. Trase carabina de la bourii săniei și se duse la Murgu, ca să-i mântuie cel puțin suferințile. Îi puse împușcătura în ureche; îl privi o clipă țintă și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
surprins am fost când, întorcându-se, a comunicat, oarecum indiferent, că acele necesități au fost satisfăcute. Barcagiul meu plecase; soarele se înclina la orizont aprinzând un pârjol imens în pădurile de sălcii. La treizeci de pași, luciul bălții tresărea în goana vresperilor lacomi, care se țeseau după albitură măruntă. Fluiera o mierlă nu departe; doi granguri îi răspundeau din desimea sălciei celei bătrâne. Mierla își repeta frântura de viers cu statornicie; grangurii bolboroseau și gângăveau, mai mult chemând și strigând decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a aruncat la gunoi zicând că sunt otrăvitori. Apoi m-am dus la vânatoare de porci mistreți și după instructajul de rigoare am fost în irați în linie unde trebuia săț apară vânatul mânat de gonaci. Înspre mine venea în goană mare un mistreț cât un vițel aproape speriat din culcuș de gonacii și focurile de armă care se auzeau și avea colții atât de mari că în fugă tăia ramurile la tufi șuri. Eu văzându-l atât de mare și
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
sunt suflete care mai pot să recepteze muzica, s o absoarbă. Să cântăm un cântec de bucurie, oameni, căci aceste inimi mari prin realitatea lor, vor izbăvi, cândva, specia noastră de platitudine, de rutină și decădere, de stress și de goană nesăbuită după fleacul cotidian! Să ne umplem spiritele de această măreață victorie a firii omenești, etern scormonitoare, dușman al prostiei și răutății, al plafonării și automulțumirii. Pe scenă urcă, acum, câțiva copii, flori pentru dirijor, flori pentru instrumentiști. Flori și
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
trântim pe pământul uscat. E fierbinte pământul și pe noi ne ard obrajii și ne ustură curul. Și tremurăm, și suntem atât de tineri. — Gustarea! Hai, bă, că a venit gustarea! Sărim ca arși și o luăm din nou la goană, de astă dată pe câmpul de lângă podgorie. Gâză, gradatul de la anul trei, ne trântește în mâinile murdare câte un ou fiert, un ardei gras și o felie de pâine și ne spune pe șestache că, dacă ne grăbim, mai putem
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
cei de față, care începu seră și ei acum să îi vorbească răstit, peste strigătele mă celarului. Nu păreau a fi cuvinte de alinare. Din brutăria lui tata, l-am văzut pe englez alergând mai să-și piardă basca. În goana sa, i se prinsese de haină o bucată de beteală care flutura după el. Era pentru prima dată când ieșea din piață cu mâna goală. Mai târziu, măcelarul ne-a povestit că, supărat că engle zul nu îi gustă din
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
dar știa că, pe măsură ce jocurile erau privite indiferent, gândul care n-avea nici o legătură cu ele se va limpezi și nu voia să afle ce știa fără să știe că va afla, încât ar fi vrut s-o ia la goană înapoi, cu o zi, cu o lună, chiar și cu trei luni și pe urmă să refacă totul cu știința de acum sau pur și simplu s-o ia la goană înapoi, numai să dispară senzația treptat acaparatoare că faptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]