6,255 matches
-
supraoameni, dar ei nu sunt decât oameni cu intincte animalice. Cei mai buni dintre ei sunt oameni cu boli mintale. Le stă în fire să vândă trucuri! Cum de-i poți privi cu atâta religiozitate? Trebuie să fi cheltuit o grămadă pe perechea asta de ochi de broască artificiali. Sărăcuța de tine, ai fost jefuită! E două dimineața și nu văd nici un semn că discuția e pe sfârșite. Mao și Fairlynn sunt la a treia carafă de vin. Subiectul s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
treabă e să conduc Revoluția Culturală! Păreți să mă auziți, dar nu se rezolvă nici una dintre probleme. I-am promis tovarășului președinte Mao că până la toamnă filmele vor fi gata de difuzare. Cum îndrăzniți să-l dezamăgiți pe Mao? Adun grămadă în cantina Operei din Beijing grupurile divizate și le vorbesc pe tonul meu cel mai dur. Bucătarii de prin bucătăria de alături au amuțit. E două și jumătate și nimeni nu are voie să mănânce. Mâncarea se răcește. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
el. Chun-qiao e cel mai dur dintre noi, și ăsta e norocul lui. Foșnetul rochiei sale de mătase a încetat, Pe dalele de marmură se așterne praf. Camera ei goală e rece, nimic nu se clintește. Frunze uscate se strâng grămadă în fața ușii, pe covoraș. * 6 octombrie, miezul nopții. Grădina Nemișcării. Pe lângă zidurile groase se aud zgomote. Pași în spatele porților. Șoapte. Cineva vorbește cu garda. Da, domnule, răspunde garda. Se apropie o umbră înaltă. Un bărbat sare. E Zhang Yiao-ci, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
doi de vorbă, chiar fără să mă bag cu tupeu În față, ceea ce detest. Și atunci, la aeroport, când Îl așteptam, jumătate din timp doar despre el și despre Buni au vorbit ai noștri. Și ei, și ele. Ele eșuaseră, grămezi, pe bancheta de vinilin albastră și, stând, așteptând, carnea pulpelor lor, bine Îndesate, se tot umfla, fenomenul devenind vizibil mai ales sub baretele sandalelor cu toc cui, păstrate din Îndepărtata tinerețe, a lor și a lui Elvis Presley. Sub apăsarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
state. Vă rugăm Însă, fiți liniștiți, imediat ce vom avea date noi, vă vom transmite. După Telejurnal, reluăm transmisia la aeroport. Capitolul 14 Callypso cu o mie de fețe Oricum, și ele au fost pe fază, pentru că, de unde moțăiau, claie peste grămadă, cum au adulmecat dâra de Yves Saint Laurent Tabac Original after shave lotion TABAC ORIGINAL, odată au făcut ochi și au Început să se foiască pe canapeaua de vinilin albastru. Dar Victor luase deja startul cu florile În mână. -- Loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
frățește?! Ei se certau la Început În șoaptă, pe urmă din ce În ce mai tare și veneau să se plângă la mine unul de altul. De altminteri, făcuseră asta tot timpul, un spectacol cât se poate de dezagreabil. Și continuau să stea toți grămadă În jurul valizei mele, care ajunsese un adevărat teatru de luptă: fiecare Încerca să dea la o parte celelalte pachete ca să și-l vâre pe al lui. Pe unul dintre ei l-am surprins În timp ce scotea pe furiș trusa mea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
erau foarte locvace și aveau același gen de povești confuze și același mod aproape inteligibil de a vorbi, clipeau, uite-așa, tușeau, făceau pauze și semne cu mâna spre tavan, la stânga, la dreapta, Încât cu fiecare dintre ei pierdeam o grămadă de vreme, unii dintre cei aflați mai departe de mine au Început să protesteze. Mai Întâi În șoaptă, pe urmă din ce În ce mai tare. Atunci m-am gândit că, dacă se va crea o anumită dezordine, s-ar putea să avem neplăceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Și nici acum nu-mi vine să cred că tocmai asta s-a Întâmplat! Oricum, mama susține că vine el la vară din nou. Dar, și dacă vine la vară, n-o să fie la fel? Profesorul Stan cu ai lui, grămezi pe el, plus Victor... Poate doar să-l prind dacă o să mai mergem la Cărbunești și o să-și ia ceaiul În curte, nu mi-am dat seama dacă s-a prins sau nu cine sunt eu ca să mă țină minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Răspunzi de acțiune! Și fiu-său? Ia gândește-te. Am studiat dosarul lui Izvoranu Daniel, e destul de voluminos pentru vârsta lui. Fusese exmatriculat și a avut mare noroc să fie În lot cu fiul generalului Bob, i-a reprimit la grămadă, dar el stă atârnat Într-un fir de păr. Mă gândeam deja să inițiem o revistă samizdat studențească, dă bine afară, un PR prin Europa Liberă, fenomenul e aproape inexistent În România, ăia o să fie nebuni de bucurie, numai asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
binevoi să-și acopere măcar umerii ei orbitori. Cei care tot veneau din urmă încercau să vadă și ei ce anume îi oprise pe primii. Curând, presiunea deveni atât de mare, încât risca să-i propulseze pe cei din față grămadă peste femeia din jilț. La rândul ei, doamna Ledoulx, obișnuită cu moda și mai ales cu purtarea lejeră, plină de curtenie a francezilor, îi privea din ce în ce mai contrariată, chiar neliniștită. Atunci se întâmplă un lucru neprevăzut. Stârnit de noile mirosuri, alintatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
arta de a gândi cu multe mutări înainte, arta de a iubi și de a păstra iubirea. Atunci, în acea perioadă a tinereții lui, în casa acelui om cu părul alb și obrazul tânăr, pe lângă toate aceste lucruri, pe lângă o grămadă de limbi învățate și încă multe altele, înțelesese ce înseamnă, de fapt, a te trezi dimineața, a privi în jur și a te privi pe tine însuți în oglindă. La despărțire, maestrul, pentru că asta fusese pentru el, îi dăruise o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
face! Nimeni nu reușește să-i cunoască adevăratele gânduri și intenții. Acțiunile lui ne iau, pur și simplu, prin surprindere. Exact așa cum s-a întâmplat și acum. Negocierile de pace dintre ruși și turci de la Giurgiu - unde noi aveam o grămadă de „ochi și urechi” - s-au mutat peste noapte la București. Și unde anume? Chiar în hanul lui închis ca o fortăreață, de unde nu intră și nu iese nici măcar o muscă. Toate încercările de a afla ce se discută și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pe cât de înciudată, pe atât de misogină: „Ah, iată-mă și colaboratorul, ba chiar subordonatul unei muieri! Madame! Cică: nu primesc nici măcar un frăncuț. Asta s-o creadă ea! Numai blănița de nurci siberiene și rochia aia nemaipomenită fac o grămadă de franci. Afurisită muiere! Credeam că ne vom înțelege bine, chiar foarte bine, și, când colo, ea cică: am toată libertatea de acțiune...” În acel moment, chiar în acel moment se petrecu „luminația” și Ledoulx sări ca ars. În sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Păcat! Mare păcat! Cu consulul Julien aș fi avut, sunt sigură, un dialog mai mult decât savuros.” PAGINĂ NOUĂ 6 Pâș! Pâș! Doar în ciorapi, mergând pe vârfuri, feciorul se străduia să nu facă nici un zgomot. Dar, până la urmă, din grămada mare de lemne pe care abia o ducea în brațe tot îi alunecă unul. Încercă să-l prindă din zbor, dar îi alunecară mai multe și căzură toate. Nici că se putea un zgomot mai mare! Feciorul privi speriat spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și, în grădina înmiresmată de trandafiri și de zâmbetele frumoaselor sale copile, îi ținuse o veritabilă prelegere despre avantajele curei cu apă rece. Experiența dobândită în douăzeci de ani de practică dovedea că acea cură conserva sănătatea și vindeca o grămadă de boli precum tusea măgărească, spaima, cancerul, cârceii și sughițul. Concluzia nu putea fi decât una: să se lase pe mâna medicului. Acceptase de bună voie să se scoale înainte de răsăritul soarelui, ca să alerge desculț prin iarba udată de roua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
alea pe tine? Arăți ca un brotac îm... îm... păiat. Și clucereasa izbucni iar în hohote. ― Nu râde, maman! Sunt disperat. Trebuie să merg degrabă la croitor. Am nevoie de haine. Și repede. Nu mai spune! Dar văd aici o grămadă de haine, care mai de care mai frumoase, unele chiar deosebite. ― Ei, nu, maman! Nu înțelegi? Am nevoie de niște haine... niște haine irezistibile. Clucereasa așeză tava pe o măsuță, după care se așeză și ea pe un scaun, examinându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
la sfârșitul lunii? Nu, nu! Exclus! Eu le vreau gata pe 3 ianuarie. Am neapărată nevoie de ele pe 3 ianuarie. Acum ori niciodată! ― Oh, îmi pare nespus de rău, boierule, dar nu este posibil. Sunt extrem de aglomerat. Am o grămadă de comenzi. ― Lași tot și mi le faci! Înțelegi? Pe 3 ianuarie vreau să merg la reprezentațiune cu aceste haine. ― Ah, mergeți la reprezentațiune... La domnișoara Nanone... Ce frumos!... Ochii croitorului priveau undeva, în sus, ca și cum ar fi urmărit acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și pe celelalte, monsieur. Revin numaidecât. Și croitorul ieși din separeu. Iancu îi salută scurt pe cei doi și se luă după croitor. ― Dar nu pot! Zău! se apăra acesta. V-am spus deja că sunt extrem de ocupat. Am o grămadă de comenzi de la ofițerii ruși. Pe generalul Kutuzov îl aștept chiar acum la probă. Trebuie să apară dintr-un moment într-altul. N-ați auzit că rușii dau un bal mare de Revelion? Toată lumea vrea haine noi și nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
picior, privind îngrijorat spre ușile dechise. Se temea de curent și ar fi preferat să plece. Dar nu dorea să atragă atenția printr-un gest care putea fi interpretat ca invidie. Vecinul său de pe sofaua albastră era asaltat de o grămadă de boieri și ofițeri ruși. Toți doreau să schimbe câteva vorbe cu generalul, toți doreau să-l întrebe, să-i ceară sfatul sau să-i solicite ceva. În timp ce el, Ledoulx, abia dacă era salutat, mai mult de la distanță și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
om bătrân. Altminteri de ce ar fi întors ea spatele unui general, pentru un... civil? Comandase o cină pentru două persoane într-un separeu elegant al restaurantului de la han. Plătise deja o cameră pentru primadonă. Ordonanța lui o împodobise cu o grămadă de sfeșnice, flori și vase pentru mirodenii, rafinament oriental pe care începuse să-l aprecieze tot mai mult; slugile primiseră ordin să întrețină focul din odaie. Până și vizitiul lui ursuz improvizase un fel de troică, știind că asta fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de elan vital, de iubiri, suferințe și încleștări barbare dintr-un trecut imemorabil, curat și sălbatic. Devenea conștientă că aparținea într-adevăr unui ciclu firesc al naturii. În grădină, argații tunseseră pomii, greblaseră frunzele uscate și adunaseră toate resturile în grămezi. Grădinarul săpase straturile de trandafiri și de hortensii. Cluceresei îi plăcea mirosul de pământ reavăn, miros din primeneala naturii. Iancu o văzu cum respiră adânc și zâmbi. Mama lui micuță, cu părul nepieptănat, semăna cu o copilă uimită, rătăcită printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
îl roti cu ușurință de câteva ori. ― Dar știi că nu mai ai nevoie să sari peste focuri, dumneata Nicolache! Tu ești deja suflet plutitor. O slugă aduse de la bucătărie câteva lemnișoare aprinse la un capăt, le potrivi la baza grămezilor și uscăturile luară imediat foc. ― Acum, copii! Săriți cât mai sus! îi îndemnă clucereasa, bătând din palme. Avea convingerea că, sărind peste foc, vor trece cu bine peste toate greutățile viitoare. Iancu își făcu cruce și sări primul peste cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
toate celelalte, în cantitatea cerută. Îl cunoștea bine pe Manuc Bei. Îl remarcase încă de pe vremea când el, Kutuzov, era doar atașat pe lângă Ambasada rusă de la Constantinopol. Manuc nu făcea din adunarea averilor un scop în sine. El nu iubea grămezile de bani, ci mișcarea banilor. Chiar și aici, în țara Românească, prințul nu se mulțumea doar să acumuleze bogății. Avea moșii nenumărate, poseda munți și păduri întregi, dar nu uita de nevoile unor refugiați de peste Dunăre, de pildă. Populase câteva sate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ca și în alte dăți, dar nu mai semănau cu celelalte. Sunau cu totul altfel. Aveau ritmul tristeții care îl copleșea. Ceasul ce trece nu se întoarce... Firul se tae, nu se mai toarce... Iancu plecase la drum cu o grămadă de lăzi burdușite de cărți. Îngrămădise volume de Anacreon, Mineele traduse și prefațate de luminatul Chesarie, Didone abbandonata, La clemenza di Tito și Estratto dall’Arte poetica di Aristotele de Metastasio, Hymnen an die Nacht a lui Novalis, Afinitățile elective
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mă îndoiesc că veți fi de acord și veți recunoaște că cele două fortărețe trebuie să rămână ale noastre.” Kutuzov înhățase atunci un scaun din apropiere și îl trântise cu atâta forță, încât îl sfărâmase. Apoi arătase cu degetul spre grămada de așchii de pe covor. „Atunci, așa vor ajunge și cele două fortărețe. Să fie clar!” Manuc propusese o pauză. Bătuse din palme și o slugă adunase toate resturile scaunului distrus. În cele din urmă, oboseala și o gustare binevenită cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]