4,781 matches
-
ca în Apus. Unitatea limbii românești nu e deci o problemă filologică, nici politică, ci o problemă foarte adâncă, de filosofie a culturii și de filosofie a stilurilor de viață. [...] Aci limbile literare s-au născut încetul cu încetul din graiurile populare și-și păstrează necurmat legătura cu această matcă. Aici limbile literare cresc ca niște organisme, fiind și astăzi alimentate din izvoare populare. Între limbă literară și grai popular se va păstra aci totdeauna un fel de osmoză organică. Nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de viață. [...] Aci limbile literare s-au născut încetul cu încetul din graiurile populare și-și păstrează necurmat legătura cu această matcă. Aici limbile literare cresc ca niște organisme, fiind și astăzi alimentate din izvoare populare. Între limbă literară și grai popular se va păstra aci totdeauna un fel de osmoză organică. Nu fiindcă limbile literare ar fi mai puțin „gata” decât în Apus, ci fiindcă acesta e duhul stilistic al locului (Blaga, 1936/1985, p. 217). 2.2. Strategiile de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
că se răcește vremea, așa că du-te și culege merele”), lăudăroșenia (ca dorință de mascare a complexului de inferioritate și de creare a unei imagini publice pozitive). Elementele paraverbale joacă un rol important. Viteza vorbirii este un element distinctiv între graiurile din Transilvania (se vorbește mai lent) și cele din Muntenia și Moldova (se vorbește mai repede). Sunt sancționate atât lentoarea excesivă („Nici îi pute, nici miroase”, „Doarme pe el”), cât și precipitarea extremă („E repezită”, „Se agită”). Animozitatea verbală transmite
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
auz; bani; bărbat; bătrîn; binedispunere; bună dispoziție; calmare; Carmen; cioban; ciripit; cînta; a cînta; cîntare; colind; compozitor; consecvent; copii; copilărie; cor; cuvînt; dansant; dar; descîntec; dragoste; drăguț; duioșie; eliberare; emoții; fain; de fericire; fericit; folclor; foșnet; fredonare; fredonez; frumusețe; gălăgie; grai; grai frumos; gură; de haiducie; hit; iad; inimă; instrumente; interpret; interpretare; iubire; iubit; e joi; karaoke; lac; linie sonoră; liniștire; lirică; literă; lung; mama; mamă; al mamei; masă; manea; măiestrie; meditație; melodicitate; melodii; mîngîiere; mlădios; moară; muzicalitate; muzicant; nai; nani-nani
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bani; bărbat; bătrîn; binedispunere; bună dispoziție; calmare; Carmen; cioban; ciripit; cînta; a cînta; cîntare; colind; compozitor; consecvent; copii; copilărie; cor; cuvînt; dansant; dar; descîntec; dragoste; drăguț; duioșie; eliberare; emoții; fain; de fericire; fericit; folclor; foșnet; fredonare; fredonez; frumusețe; gălăgie; grai; grai frumos; gură; de haiducie; hit; iad; inimă; instrumente; interpret; interpretare; iubire; iubit; e joi; karaoke; lac; linie sonoră; liniștire; lirică; literă; lung; mama; mamă; al mamei; masă; manea; măiestrie; meditație; melodicitate; melodii; mîngîiere; mlădios; moară; muzicalitate; muzicant; nai; nani-nani; notă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sufletească; bună; bunicul; caiet; caută; căruță; ceva; cine; pe cineva; cîștigat; copil; cretă; cunoaște; a nu cunoaște; cunoaștere; curios; curiozitate; deloc; descopăr; deșteptule; deține; devenire; dezamăgire; disperare; dobîndește; documentar; dorință; ea; echilibru; esențial; exista; experiență; experimentat; frumusețea; geniu; gîndire; google; grai; identificare; ignoră; imaginea; bine informat; integrare; inteligentă; interesant; iubirea; a împărtăși; a se împrieteni; împrietenire; îndrumător; a fi înțelept; învață; ce învață; învăța; a învăța; învățat; a fi învățat; înzestrat; lectură; lecturi; a fi liber; limbă; logic; lucid; manual; marmură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
scîrbă; sclipire; sfîrșit; spaimă; suferință; suflet; tai; tăietor; teacă; telefon; tocat; trădare; triunghi; țigan; ucigaș; util; veselă; victimă; violent; cu zimți (1); 779/ 133/51/82/0 cuvînt: vorbă (133); litere (41); propoziție (35); literă (20); carte (17); dulce (14); grai (12); comunicare (11); dicționar (11); exprimare (11); frază (10); vorbe (10); înainte (9); poezie (9); putere (9); slovă (9); zicală (9); silabă (8); gînd (7); limbă (7); sunet (7); bun (6); dragoste (6); frumos (6); mama (6); onoare (6); vorbire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); acadea; adorat; aduce; și mai amar; amăruie; apetisant; armonie; aromat; belele; biscuit; bombonică; bună; bunișor; buză; casă; casă părintească; ceai; ciocolata; ciocolate; cuvînt; delicat; deliciu; deosebit; diabet; dragă; duios; dulce; eu; fericire; fete; finetti; foame; frunze; ghiozdan; gingaș; glucoză; grai; greață; greu; gură; gust bun; ingenios; ispită; iubire; iubirea; iubită; iubitul; iute; limbă; lipicios; magic; masă; mirific; mîncare; mure; nutella; plăcut la gust; prăjitura; primăvară; puțin; rafinat; rău; Românie; roz; rușine; să nu fie în exces; sărutare; scump; scumpică; senzație
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
limbă (59); vorbe (54); spartă (47); vorbire (24); ruj (23); mică (19); cuvinte (17); buză (15); dulce (15); rea (15); față (14); nas (14); organ (13); a vorbi (13); cavitate bucală (12); cuvînt (12); voce (11); spurcată (11); comunicare (10); grai (10); zîmbet (10); apă (9); dinte (9); vorbi (9); de aur (8); glas (6); hrană (6); om (6); vorbește (6); vorbit (6); aurită (5); cască (5); roșu (5); aer (4); bogată (4); corp (4); fată (4); gaură (4); gust (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
baschetbaliști; bătrîn; bradul; butelie; cal; capacitate; capricios; carte; cît casa; cămilă; celebru; cocoșat; Codrin; confort; copacul; culme; curaj; deal; demn; deosebit; deștept; dimensiune; director; drăguț; drept; elefant; elegant; fain; și fioros; flăcău; frumusețe; fudulie; funcție; geam; gingășie; grad de studiu; grai; gras; gros; haios; handbalist; handbal; ideal; impectuos; impunere; infinit; instituție; intimidare; înalt; linii; luptă; foarte mare; masiv; matur; măiestos; măreție; mărit; măsurabil; metri; metru; militar; munți; neînsemnat; oraș; palat; par; pasăre; pisică; plăcut; pod; prezentabil; priveliște; protector; răsărit; relativ; respectabil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
creier; culege; cuminte; cumpăta; cunoscător; cunoscut; cuplu; cursuri; dă din cap; deschis; descifra; descifrează; descurcă; desluși; dicționar; diferit; dragoste; dreaptă; drum; engleză; eu; exercițiu; explic; a explica; a expune; falsitate; de fapt; pe femei; film; finanțe; frumos; ghem; a gîndi; graiul; greșeală; hîtru; horoscop; ideea; iertător; iluminat; implicare; indulgent; inocență; intelectual; interpreta; iscusință; istețime; istorie; împlinire; încăpățînat; încrezătoare; îngăduință; însuși; întreba; a întreba; întrebarea; nu înțelege; înțelegere; lămuri; limbă; lucrul; lucruri; lumea; mamă; matematica; materia; materie; maturitate; mecanică; a memora; memorizez
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fără școală; șomer; total; trai; trăiește; trecere; fără țel; univers; ușurare; Vama Veche; vara; văduv; în viață; vis; vultur; wow; zboară; în zbor; să zbor; zbura; a zbura; zi (1); 783/292/99/193/0 limbă: română (84); maternă (62); grai (58); gură (46); vorbă (40); gust (34); organ (34); vorbire (24); engleză (21); ascuțită (16); sărut (16); străină (15); comunicare (10); lungă (9); vorbe (9); cuvinte (7); cuvînt (7); dulce (7); dinți (6); rusă (6); țară (6); corp (5); om
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
comportament; comun; confort; costume; curios; cultivare; de mai multe ori; de obicei; dependență; deprinderi; distracție; durează 30 de zile să-l faci; educat; educație; eee daa!; enervare; evreu; experiență; expresie; facultatea; faptă; fetiș; fix; folclor; folositor; frumoase; a fuma; gest; grai; greu; horă; hotar; iarna; iarnă; igienă; îmbrăcăminte tradițională; important; în fiecare zi; instinct; întocmit; inutil; învăța; învățare; învățătură; joc; lege; liniște; loc; mama; mamă; masă; merge; mîndrie; moft; moldovenesc; a doua natură; național; neam; nevoit; nimic interesant; nimic; normalitate; nostalgie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
discurs (3); explica (3); grăiește (3); lucruri (3); multe (3); povestește (3); discuție (3); acum (2); adresare (2); afirmă (2); ascult (2); cunoaște (2); declara (2); descărcare (2); dictează (2); direct (2); drept (2); eliberare (2); frumos (2); gîndul (2); grai (2); grăi (2); grăire (2); informații (2); interesant (2); împărtăși (2); încredere (2); laudă (2); minciună (2); mult (2); orice (2); poezie (2); povești (2); a relata (2); rostire (2); sfaturi (2); a ști (2); trădare (2); verb (2); vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunăstare; calități; cantitate; caracter; ceapă; cercel; cîntar; clopot; competențe; comportament; confiscat de țigani; copac; copiii; coroană; cosmică; costisitor; credință; culoare; cunoștințe; curs; da!; dar; delicat; determinant; determinare; diamante; diplomă; dragoste; economie; Eminescu; etalon; evidență; experiență; expresie; facultate; faimă; floare; grade; grai; grasă; grijă; ieftin; îmbogățit sufletește; imensă; impresie; incontestabilă; inegalabil; inestimabil; inestimabilă; ingenios; inimă; inteligent; interes; investiție; irefutabil; ispite; istorie; iubire; înălțător; încredere; lire; lucruri; mafioți; manea; de-aia mare; mașină; matematică; materială; materialist; măreție; măsură; mătură; Mihai Eminescu; mîncare; minte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
12); a trăi (11); fericit (9); ființă (9); însuflețit (9); verde (9); plin de viață (8); activ (7); bucurie (7); colorat (7); mișcător (7); pește (7); suflare (7); vesel (7); inimă (6); sănătos (6); copil (5); energie (5); frumos (5); grai (5); întreg (5); animal (4); animat (4); eu (4); fericire (4); respiră (4); respirație (4); sănătate (4); speranță (4); tînăr (4); trăi (4); trăire (4); treaz (4); viața (4); argint (3); bun (3); energic (3); existență (3); iubire (3); iute
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în top; triumfător; tulpină; țap; țel; țintă; undiță; unghi; vale; victorie; voință; vulcan; vultur; zăpadă; zbor; zenit (1); 786/165/48/117/0 voce: glas (184); cîntec (70); sunet (39); muzică (29); tare (23); frumoasă (22); cîntăreț (19); caldă (15); grai (15); gură (13); melodie (13); suavă (10); dulce (9); groasă (9); strigăt (8); vorbă (8); cîntă (7); puternică (7); bună (6); cuvinte (6); plăcută (6); subțire (6); zgomot (6); blîndă (5); timbru (5); auz (4); cîntare (4); cuvînt (4); mama
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stres; student; suflet; suflețel; școală; triumf; tupeu; unic; urla; usuci; viață; viitor; violet; virtute; vitejie; voluntar; vreau; nu vreau; vrei cu adevărat; vrînd (1); 785/242/64/ 178/1 vorbă: cuvînt (107); dulce (87); cuvinte (41); bună (39); multă (39); grai (32); comunicare (27); gură (27); zicală (20); bîrfă (18); discuție (18); glas (17); lungă (16); sfat (11); limbă (10); banale (7); poveste (6); spusă (6); sunet (6); caldă (5); conversație (5); gălăgie (5); sărăcie (5); socializare (5); goală (4); grea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nimic (4); om (4); povești (4); tot (4); vorbire (4); adevăr (3); afirmă (3); glas (3); mama (3); profesor (3); tare (3); voce (3); ascult (2); ascultă (2); dialog (2); dinți (2); discurs (2); frumos (2); gînd (2); gîndește (2); grai (2); grăi (2); grăiește (2); minciuni (2); o vorbă (2); opinie (2); opune (2); plictisitor (2); povestește (2); sunet (2); vorbăreț (2); zicătoare (2); afirma; a afla; are; a asculta; ascultare; ascultat; așa; azi; bancuri; de bine; bîrfă; bun; bunătate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ale problemei sociale a femeii” (V.Bărbat), „Selecțiunea și orientarea profesională” (Fl. Ștefănescu-Goangă). Prezentarea unor momente și personalități ale culturii române și universale ocupa, de asemenea, un loc important: „M. Eminescu” și „Eminescu și Transilvania” (Gh. Bogdan-Duică), „Limba română și graiul ardelenesc” (Pușcariu), „Începuturile literaturii românești” (N. Drăgan), „Literatura engleză și sufletul poporului englez” (O. Grimm), „Elementele culturii românești și unificarea lor” (V.Ghidionescu), „Eliade Rădulescu: viața și opera sa, Titu Maiorescu” (Gh.Bogdan-Duică). Nu au fost neglijate subiectele cu problematică
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de cooperativă poate sprijini, material și moral, răspândirea culturii printre săteni, înființând biblioteci, teatre, cinematografe” (Cardaș, 1942, p. 20). Într-un cuvânt, o operă de „educare a sătenilor” prin „agronomie socială”, propagandă cultural-economică, camere de agricultură, demonstrații, propagandă prin viu grai (Filipescu, 1943, pp.449 și urm.). Agronomia socială - ca operă de educație a maselor rurale - a fost îmbrățișată cu entuziasm de pedagogi, îndeosebi de pedagogia socială. Această asistență de specialitate acordată țărănimii pentru grăbirea și raționalizarea evoluției agricole a avut
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vieții: în formula magică a cuplului, liantul de bază este totuși ciorba. L-am privit peste umăr, i-am spus că mă duc să fac ceva de mâncare și, fără ezitare, am pornit la luptă. Că l-am lăsat fără grai mai mult ca de obicei ori pur și simplu m-am mișcat eu foarte repede, nu știu. Cert e că replica lui sarcastică, „Pentru mine să ceri porție dublă“, m-a ajuns din urmă când eram deja cu mâna pe
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
totuși, rămâne: cum de va fi răsărit Eminescu “în mijlocul unui popor așa de ușuratic” (8 martie 1975 Ă 452)? Așadar, Eminescu, care-i dă puternicul sentiment al legitimării. Apoi, limba română, de care fuge deliberat, nevrând să cadă pradă „ispitelor graiului nostru” (15 febr 1974 Ă 235). Tot ceea ce iubește Cioran supune disprețului. E parcă teama de a se recunoaște în propria ființă. Cândva traduce din Oda lui Eminescu, lovindu-se de neputințele unor limbi prea „tocite” (franceza și engleza) „care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
1974 Ă 513). De asemenea, îi scrie lui Gabriel Liiceanu: „În românește Heidegger sună incomparabil mai bine decât în franceză, idiom fără rezonanță poetică și nici metafizică. Dacă tălmăcirea dumitale este una de prim rang, meritul îi revine, în parte, graiului nostru, resurselor sale nebănuite. Acest grai este unica scuză a țării noastre. Îți vine câteodată să spui că compatrioții noștri nu sunt demni de limba ce-o vorbesc. Ea le este, într-adevăr, infinit superioară” (23 martie 1982 Ă 566
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
scrie lui Gabriel Liiceanu: „În românește Heidegger sună incomparabil mai bine decât în franceză, idiom fără rezonanță poetică și nici metafizică. Dacă tălmăcirea dumitale este una de prim rang, meritul îi revine, în parte, graiului nostru, resurselor sale nebănuite. Acest grai este unica scuză a țării noastre. Îți vine câteodată să spui că compatrioții noștri nu sunt demni de limba ce-o vorbesc. Ea le este, într-adevăr, infinit superioară” (23 martie 1982 Ă 566). Totuși, și poporul primește din când
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]