2,967 matches
-
(n. 25 decembrie 1854, Hodișa - d. 11 iunie 1926, Salonta) a fost un preot greco-catolic și militant pentru drepturile românilor. a văzut lumina zilei în familia preotului greco-catolic Ioan Fărcaș și a soției acestuia Floriana Szabo. Ioan Fărcaș a făcut parte din grupul de intelectuali sătmăreni care au cerut autorităților timpului reprezentarea proporțională a românilor
Traian Fărcaș () [Corola-website/Science/332617_a_333946]
-
(n. 25 decembrie 1854, Hodișa - d. 11 iunie 1926, Salonta) a fost un preot greco-catolic și militant pentru drepturile românilor. a văzut lumina zilei în familia preotului greco-catolic Ioan Fărcaș și a soției acestuia Floriana Szabo. Ioan Fărcaș a făcut parte din grupul de intelectuali sătmăreni care au cerut autorităților timpului reprezentarea proporțională a românilor în organele comitatense. Școala primară și studiile universitare le va face la Oradea
Traian Fărcaș () [Corola-website/Science/332617_a_333946]
-
lucrând o vreme și ca notar comunal. În 1883 este numit profesor suplinitor iar din 1888 profesor definitiv la "Gimnaziul Samuil Vulcan" din Beiuș, de unde s-a și pensionat în 191. În anul 1896 a tipărit la Beiuș Istoria gimnaziului greco-catolic de Beiuș, întâia monografie a acestei școli. De asemenea a mai publicat diverse articole culturale în "Anuarul Liceului din Beiuș". S-a căsătorit cu Hortensia Sarkady care făcea de asemenea parte dintr-o veche familie preoțească. După studii de teologie
Traian Fărcaș () [Corola-website/Science/332617_a_333946]
-
școli. De asemenea a mai publicat diverse articole culturale în "Anuarul Liceului din Beiuș". S-a căsătorit cu Hortensia Sarkady care făcea de asemenea parte dintr-o veche familie preoțească. După studii de teologie la Blaj a fost hirotonit preot greco-catolic la data de 30 septembrie 1891. Din 1923 a fost profesor la Liceul de stat din Salonta, unde a și trecut la cele veșnice în 1926.
Traian Fărcaș () [Corola-website/Science/332617_a_333946]
-
de Iuhasz Iuliu Erneszt din Gherla și sfințită de Episcopul Nicolae Colan în 17 septembrie 1939. După venirea comuniștilor la putere, din 1948 biserica a fost folosită ca magazie de lemne (pentru serviciul liturgic fiind folosită biserica de piatră, fostă greco-catolică, edificată în 1931), ajungând într-o stare avansată de degradare. În 1992 au început lucrările de restaurare a bisericii. A fost reparată capital în anii 1993-1994, pictată de Gâtu Leca Spiridon din Dej în anii 1994-1995 și sfințită de Episcopul
Biserica de lemn din Pădureni (comuna Mintiu Gherlii) () [Corola-website/Science/332660_a_333989]
-
filmului. După ce vede pe ecran câteva din acțiunile sale anterioare, Trent izbucnește în râs isteric care se transformă în hohote de disperare. Exteriorul Bisericii Negre din "Hobb’s End" este de fapt Catedrala Schimbării. Acesta este o fostă catedrală slovacă greco-catolică situată în Markham, Ontario.
Creatorii de coșmaruri () [Corola-website/Science/332691_a_334020]
-
Găbud până în anul 1948 au conviețuit două comunități creștine românești, fiecare cu biserică proprie. Comunitatea ortodoxă, cea mai veche a apărut concomitent cu înființarea satului în sec. al XV-lea. După anul 1700 din comunitatea ortodoxă s-a desprins comunitatea greco-catolică. Din anul 1948 și până în prezent aici viețuiește doar comunitatea ortodoxă. După demolarea bisericii care a aparținut comunității unite, biserica ortodoxă de lemn, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a devenit neîncăpătoare. În anul 1972 consiliul parohial a luat
Biserica parohială ortodoxă română Găbud, com. Noșlac, jud. Alba () [Corola-website/Science/332896_a_334225]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul satului aparținător Tăuții de Sus, orașului Baia Sprie. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 106719.01. Biserica construită în anul 1779 răspundea necesităților de cult greco-catolic din acele vremuri. Construcția prezintă doua tipuri distincte de structuri: corpul propriu-zis al bisericii realizat din zidărie și turnul clopotniță realizat după tipicul structural al turnurilor clopotniță de la bisericile de lemn contemporane (1750-1800). Coiful turnului cu cele patru turnulețe are
Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus () [Corola-website/Science/333791_a_335120]
-
prezintă pictura, în mare parte degradată; cei mai cunoscuți zugravi care au realizat-o fiind: Ștefan Zugravu de la Fisești (1810), Deacu Vasile de la Focșani în 1858 (stil bizantin), Stiebert din Baia Mare (1923). Încă de la construcția sa biserica a aparținut religiei greco-catolice, până în 1948, când, după reforma bisericească a devenit biserică ortodoxă. Biserica este amplasată lângă șoseaua națională Baia Mare-Sighet, fiind împrejmuită cu un gard din piatră care datează din anul 1806, ceea ce atestă cifrele înscrise pe una din pietrele zidului, acoperit
Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus () [Corola-website/Science/333791_a_335120]
-
Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind libertatea religioasă în lume, dat publicității în anul 2004 a deplâns nerezolvarea chestiunii restituirii bisericilor greco-catolice. Raportul enumeră demolarea de către ortodocși, sub diferite pretexte, a bisericilor greco-catolice din Vadu Izei, Băișoara, Șmig și Craiova. Este menționată de asemenea intenția de demolare a bisericii Mănăstirii Nicula (vezi pag. 9 a raportului), precum și a bisericii din Ungheni. Raportul
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind libertatea religioasă în lume, dat publicității în anul 2004 a deplâns nerezolvarea chestiunii restituirii bisericilor greco-catolice. Raportul enumeră demolarea de către ortodocși, sub diferite pretexte, a bisericilor greco-catolice din Vadu Izei, Băișoara, Șmig și Craiova. Este menționată de asemenea intenția de demolare a bisericii Mănăstirii Nicula (vezi pag. 9 a raportului), precum și a bisericii din Ungheni. Raportul arată la pag. 13 că deși Biserica Greco-Catolică a obținut restituirea
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
pretexte, a bisericilor greco-catolice din Vadu Izei, Băișoara, Șmig și Craiova. Este menționată de asemenea intenția de demolare a bisericii Mănăstirii Nicula (vezi pag. 9 a raportului), precum și a bisericii din Ungheni. Raportul arată la pag. 13 că deși Biserica Greco-Catolică a obținut restituirea Mănăstirii Bixad, totuși nu poate intra în posesia ei din cauza opoziției clerului ortodox și a autorităților publice locale, care refuză să pună în aplicare decizia de restituire. De asemenea în orașul Dumbrăveni parohia ortodoxă nu respectă decizia
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
a autorităților publice locale, care refuză să pună în aplicare decizia de restituire. De asemenea în orașul Dumbrăveni parohia ortodoxă nu respectă decizia judecătorescă prin care a fost decisă celebrarea alternativă a serviciilor religioase, refuzând să pună la dispoziția comunității greco-catolice lăcașul de cult care aparține acesteia, iar autoritățile locale nu întreprind nimic pentru punerea în practică a deciziei judecătorești. Noul raport anual al Departamentului de Stat, dat publicității pe 8 noiembrie 2005, a reliefat din nou obstrucționarea retrocedării bisericilor greco-catolice
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
greco-catolice lăcașul de cult care aparține acesteia, iar autoritățile locale nu întreprind nimic pentru punerea în practică a deciziei judecătorești. Noul raport anual al Departamentului de Stat, dat publicității pe 8 noiembrie 2005, a reliefat din nou obstrucționarea retrocedării bisericilor greco-catolice prin atitudinea BOR, arătând că din iulie 2004 și până în aprilie 2005 aceasta a restituit doar două biserici greco-catolice. Raportul prezintă pe larg evoluția situației. Chestiunea restituirii bisericilor greco-catolice a fost inclusă în anul 2002 în raportul de țară întocmit
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
judecătorești. Noul raport anual al Departamentului de Stat, dat publicității pe 8 noiembrie 2005, a reliefat din nou obstrucționarea retrocedării bisericilor greco-catolice prin atitudinea BOR, arătând că din iulie 2004 și până în aprilie 2005 aceasta a restituit doar două biserici greco-catolice. Raportul prezintă pe larg evoluția situației. Chestiunea restituirii bisericilor greco-catolice a fost inclusă în anul 2002 în raportul de țară întocmit de Comisia Europeană cu privire la stadiul progresului României în drumul spre aderarea la Uniunea Europeană, dat publicității pe 9 octombrie 2002
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
pe 8 noiembrie 2005, a reliefat din nou obstrucționarea retrocedării bisericilor greco-catolice prin atitudinea BOR, arătând că din iulie 2004 și până în aprilie 2005 aceasta a restituit doar două biserici greco-catolice. Raportul prezintă pe larg evoluția situației. Chestiunea restituirii bisericilor greco-catolice a fost inclusă în anul 2002 în raportul de țară întocmit de Comisia Europeană cu privire la stadiul progresului României în drumul spre aderarea la Uniunea Europeană, dat publicității pe 9 octombrie 2002. În următorul raport de țară, dat publicității pe 5 noiembrie
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
octombrie 2002. În următorul raport de țară, dat publicității pe 5 noiembrie 2003, Comisia a consemnat din nou problema restituirii bunurilor BRU. Un an mai târziu, în anul 2004, Comisia a menționat din nou lipsa de progres în privința restituirii bisericilor greco-catolice. Același raport a reliefat ineficiența comisiilor mixte de dialog între BOR și BRU, precum și refuzul unor instanțe de a examina în fond cererile greco-catolicilor, respingând acțiunile cu trimitere la comisiile mixte. Înființarea Mitropoliei Clujului și instalarea lui Bartolomeu Anania ca
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
a mitropolitului Anania a fost criticată de scriitorul Nicolae Prelipceanu, de Doina Cornea și de mai mulți comentatori ai actualității religioase. Sinodul permanent al BRU, întrunit în ședință extraordinară în data de 19 iulie 2006, a deplâns tergiversarea retrocedării bisericilor greco-catolice și lipsa de decizie din partea autorităților publice. În anul 2006 au fost puse în aplicare sentințele de restituire în privința a două lăcașuri importante. Astfel, pe 17 februarie 2006 executorul judecătoresc din Satu Mare a pus în executare decizia Curții de Apel
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
lăcașului de cult. În cel de-al doilea caz, având ca obiect predarea Bisericii Sf. Vasile din București, acțiunea s-a desfășurat în mod pașnic pe 28 decembrie 2006. Pe 1 ianuarie 2007, la slujba de hram oficiată de episcopi greco-catolici, au asistat de asemenea un consilier al Patriarhului Teoctist și preotul ortodox care a slujit în biserică până la restituirea ei. Pe parcursul anului 2007 a continuat procesul de restituire a imobilelor confiscate BRU în anul 1948. Pe 4 februarie 2007 Episcopia
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
au asistat de asemenea un consilier al Patriarhului Teoctist și preotul ortodox care a slujit în biserică până la restituirea ei. Pe parcursul anului 2007 a continuat procesul de restituire a imobilelor confiscate BRU în anul 1948. Pe 4 februarie 2007 Episcopia Greco-Catolică de Oradea a reintrat în posesia deplină a Palatului Episcopal Greco-Catolic din Oradea, clădire aflată într-o stare avansată de degradare. Monumentul de arhitectură a fost renovat în cursul anului 2007 și redat în folosință în luna octombrie a aceluiași
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
ortodox care a slujit în biserică până la restituirea ei. Pe parcursul anului 2007 a continuat procesul de restituire a imobilelor confiscate BRU în anul 1948. Pe 4 februarie 2007 Episcopia Greco-Catolică de Oradea a reintrat în posesia deplină a Palatului Episcopal Greco-Catolic din Oradea, clădire aflată într-o stare avansată de degradare. Monumentul de arhitectură a fost renovat în cursul anului 2007 și redat în folosință în luna octombrie a aceluiași an. Tot în luna octombrie a fost inaugurat noul sediu al
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
aceluiași an. Tot în luna octombrie a fost inaugurat noul sediu al Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” din Oradea, care funcționase anterior în Palatul Episcopal confiscat de autoritățile comuniste. În instanțele judecătorești a continuat dezbaterea pricinilor având drept obiect retrocedarea bisericilor greco-catolice. Între cauzele mai notabile s-au remarcat cele legate de Biserica „Sf. Nicolae” din Orăștie, restituită de Curtea de Apel Alba Iulia pe 13 septembrie 2007, „Biserica Adormirea Maicii Domnului” din Arad, restituită de Tribunalul Arad pe 10 octombrie 2007
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
strămutată la Tribunalul Mureș, Biserica „Buna Vestire” din Brașov etc. În fața CEDO au continuat cele patru acțiuni-pilot formulate de Biserica Română Unită în contradictoriu cu Statul Român. Pe 5 decembrie 2007 Curtea Europeană a întocmit expunerea faptelor în cauza Parohia Greco-Catolică Sf. Vasile-Polonă contra Statului Român. La începutul anului 2008 au fost restituite mai multe biserici greco-catolice, între care cea din Șiria, a cărei predare-primire s-a făcut în mod pașnic pe 16 februarie 2008, și biserica din Vălanii de Beiuș
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
acțiuni-pilot formulate de Biserica Română Unită în contradictoriu cu Statul Român. Pe 5 decembrie 2007 Curtea Europeană a întocmit expunerea faptelor în cauza Parohia Greco-Catolică Sf. Vasile-Polonă contra Statului Român. La începutul anului 2008 au fost restituite mai multe biserici greco-catolice, între care cea din Șiria, a cărei predare-primire s-a făcut în mod pașnic pe 16 februarie 2008, și biserica din Vălanii de Beiuș, Bihor, pusă în posesia BRU prin executor judecătoresc la data de 28 martie 2008, în prezența
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
Episcopiei Ortodoxe a Oradiei, și în dimineața zilei de 2 aprilie de mitropolitul Bartolomeu Anania, care apoi în dupămasa aceleiași zile s-a răzgândit. În data de 6 aprilie 2008 a avut loc în biserica din Vălani prima slujbă duminicală greco-catolică de după anul 1948. O săptămână mai târziu, pe 13 aprilie 2008, a avut loc prima slujbă greco-catolică de după 1948 în biserica din Prisaca, Bihor, unde de asemenea a fost convenită folosirea prin alternanță a lăcașului de cult. În data de
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]