3,251 matches
-
o spusese mai multor delegații americane venite în vizită. Era trecut de patru dimineața și totuși soția lui nu se înșelase. Auzi din nou aceeași ușoară bătaie în ușă. Cine naiba putea veni în vizită atât de târziu? Luă un halat și își legă cordonul în jurul taliei în timp ce se târa spre ușa de la intrare a modestei lui case cu acoperiș roșu, în care locuia de când fusese înființată așezarea, cu decenii în urmă. O întredeschise doar și văzu figura lui Ra’anan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
trebuie să fie îmbrăcate potrivit, într-o rochie modestă. Dar ea se uita la bărbați. Chiar și acum erau destui, mulți înfășurați în șaluri mari, alb cu negru, cu fața la perete. Unii lăsau șalurile să le acopere capul, precum boxerii în halate cu glugă pregătindu-se de luptă. Alții le purtau pe umeri. Toți păreau să se legene înainte și-napoi pe călcâie sau să se balanseze într-o parte și-n alta cu ochii închiși. Maggie încercă să se apropie. —Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
sus. (Se ridică și se agită în jurul gropii.) Să fi căzut aici, inert, într-o baltă de sânge... Spectatorii ar fi crezut că e un truc ieftin și atunci... (Iluminat.) Închipuiți-vă un sunet de sirenă, groaznic, niște tipi în halate albe năvălind de acolo, să zicem... Și noi toți, îngroziți, ajutându-i să-l pună pe Grubi pe targă și ieșind cu ei, afară. Sunetul unei mașini care se îndepărtează și gata... Pur și simplu i-am fi lăsat aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
fixându-mă cu privirea. Parcă mă cântărea, parcă dorea să se convingă că prezint suficientă Încredere pentru ca el să poată merge liniștit mai departe cu povestirea. Evaluarea a durat circa o jumătate de minut, apoi, profesorul a scos din buzunarul halatului un plic - și el, evident, pregătit dinainte -, pornind să se joace cu el, trecându-l cu mișcări lente dintr-o mână Într-alta. Am avut impresia că interpretează o partitură prestabilită, că vrea, prelungindu-mi așteptarea, să Încarce momentul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
așteptat la directorul sanatoriului. - Desigur, am răspuns. Unde este biroul? L-am găsit fără dificultăți, era chiar lângă intrare. Directorul - scund, uscățiv, cu un Început convingător de chelie și o figură ascetică de preot indian, un fel de Gandhi cu halat alb - mi l-a prezentat pe celălalt ins aflat În cameră, medicul curant al profesorului: masiv, cu un aer sportiv totuși, respirând o siguranță de sine bine temperată de doi imenși ochi verzi. De la ei am aflat că, din cauza condițiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
o duzină de asemenea tumbe, le baigneur, lucind ca o focă, Își conducea povara care gâfâia, tremura și fornăia scuipând apă, spre uscat, spre țărmul neted, unde o bătrânică de neuitat, cu păr cărunt pe bărbie, alegea cu promptitudine un halat de baie dintre multe altele ce atârnau pe o frânghie de rufe. La adăpostul unei mici cabine, erai ajutat de un alt servitor să-ți lepezi costumul de baie Îmbibat cu apă și Îngreunat de nisip. Acesta cădea bâldâbâc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
gazda noastră să apuce să se simtă jignită, tata a expediat Înapoi coșnița cu merinde, Însoțită de un scurt bilet care probabil că a nedumerit-o pe bătrâna doamnă bine intenționată, așa cum o nedumereau majoritatea gesturilor lui. Înveșmântată Într-un halat de mătase ce-i flutura În jur și purtând mănuși ajurate, mai degrabă obiect de epocă, decât o persoană vie, bunica și-a petrecut aproape toată viața pe o canapea, făcându-și vânt cu un evantai din fildeș. Avea Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
meu americanizat un farmec festiv. Altminteri, nu era nici o bucurie să te trezești. Simt și acum În oase frigul tăios În care parcurgeam dimineața distanța dintre Trinity Lane și băi, târșâindu-mi picioarele, făcând aburi la gură, Îmbrăcat Într-un halat subțire pus peste pijama, cu o pungă voluminoasă pentru burete sub braț. Nimic pe lume nu mă putea convinge să port pe piele „lâneturile“ care le țin de cald englezilor pe ascuns. Paltoanele erau considerate efeminate. Vestimentația obișnuită a studentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
mai are nici o problemă. Dar dacă vine el, începe cu „Vai, domnule Chipstead, îmi pare rău că sun iar, dar nu e nici un preț pe asta“. Se apleacă și-l lasă să se uite în jos la ea, prin deschizătura halatului, la țâțele ei mici, împinse în sus. Țâțele astea ale ei nu există. Îs doar niște umflături mititele, împinse-n sus de toată umplutura aia de la Wonderbra. Dac-ai avea ochi cu raze X, ai vedea că acolo e juma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
mă holbasem fără să gândesc. Mi-am mutat rapid privirea de pe fața fetei, dar am fost și mai tulburat de vederea încrețiturilor rozalii, lucioase, ale unei cărni de nalbă, continuate de colaci, ca ai omulețului Michelin, înspre gulerul descheiat al halatului verde de casieră. Iar acela fusese doar începutul. Mi-am continuat drumul peste halat, cu o fascinație neîncrezătoare. Începând de la guler, totul era tensionat: falduri de carne înghesuite, strânse, luptându-se să se elibereze din bumbacul verde al halatului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
am fost și mai tulburat de vederea încrețiturilor rozalii, lucioase, ale unei cărni de nalbă, continuate de colaci, ca ai omulețului Michelin, înspre gulerul descheiat al halatului verde de casieră. Iar acela fusese doar începutul. Mi-am continuat drumul peste halat, cu o fascinație neîncrezătoare. Începând de la guler, totul era tensionat: falduri de carne înghesuite, strânse, luptându-se să se elibereze din bumbacul verde al halatului care le ținea prizoniere, împungând prin deschizături și umflându-se pe la cusături, ca niște bule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
al halatului verde de casieră. Iar acela fusese doar începutul. Mi-am continuat drumul peste halat, cu o fascinație neîncrezătoare. Începând de la guler, totul era tensionat: falduri de carne înghesuite, strânse, luptându-se să se elibereze din bumbacul verde al halatului care le ținea prizoniere, împungând prin deschizături și umflându-se pe la cusături, ca niște bule de poliester rozaliu. Tot coletul acela uman era înghesuit în spațiul din spatele tejghelei, revărsându-se pe la margini în valuri de grăsime, verde în carouri, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
nu ne-a costat nimic, cred că nu are rost să ne facem griji din cauza asta, nu? Nu i-am răspuns, dar a venit în spatele meu și mi-a cuprins talia cu brațele. Cred că intră trei cât tine în halatul ăla uriaș al ei. N-are nimic de-a face cu tine. Îmi aduc aminte de vremurile când erai rotunjoară și moale. Să știi că ți-ar mai trebui un pic de cărniță. —Dă-te la o parte, Charlie, hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
tine doar tinereii, Sheil. Părea scoasă din sărite la faza asta și m-am simțit chiar mulțumită de mine. Pe cine păcălește? Cu bluzele alea strâmte și decoltate ale ei. Warren mereu îi zice: „Te rog să te-nchei la halat, Sheila“. „Of, domnule Chipstead, oare cum s-o fi-ntâmplat așa ceva?“, zice ea mereu. „Probabil că e prea strâmt pentru mine sus.“ Fufă prostuță. M-am uitat afară pe geam. Urăsc luna decembrie. Cu cât se apropie mai mult Crăciunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
se apleca și se ridica din zona frigorifică, aranjând teancurile de crochete de pește și burgeri de vită și adăugând alte pachete din căruciorul cu laturi de pânză pe care îl avea într-o parte. Băgase felicitarea mea în buzunarul halatului SavaMart și mă enerva să văd cum marginea plicului se-ndoia de fiecare dată când se apleca. M-am plimbat ca din întâmplare într-acolo și m-am poziționat chiar lângă ea, punându-mi coșul pe container și privind în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Deci trebuia să aibă înăuntru niște chestii foarte mari ca să se umple - mereu credeam c-or să fie lucruri cu adevărat bune, dar în general se dovedeau a fi vreun fel de haine: un pulover mare și greu sau un halat nou sau altceva. Iar eu căutam mașini sau Țestoase Ninja. Și-a pierdut farmecul odată ce-am știut că mama era cea care făcea totul. Ea și cu tata menținuseră prefăcătoria, iar Sally și cu mine trebuia să le ducem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
ciocolată și să uit. Îți vine să crezi? Chiar voiam să mă duc și să mănânc niște ciocolată când ajunsesem atât de departe!! Al dracu-s de ciudată io, să știi. Oricum, de dimineață a trebuit să-mi pun un halat din ăla de se-ncheie la spate și după aia au verificat iar tot și m-au cântărit iar (aveam nevoie de asta ca de-o gaură-n cap, cum zice mama) și după aia m-am întors în cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
uită la ceas: "Mai am o oră..." Se opri în prag. Oamenii adormiseră răpuși de oboseală. Melania Lupu surâdea până și în somn, Valerica Scurtu crispată, cu bărbia înfiptă în piept, Grigore Popa gemea. Degetele încîrligate rămăseseră înfipte în poalele halatului vătuit. Sculptorul dormea adânc. Somn tânăr, destins, cu mâinile și picioarele împrăștiate, alungând, nesuportând odihna unui al doilea în același pat. Panaitescu sforăia. Îi alunecase capul peste marginea fotoliului. Mărul lui Adam se zbătea viu, ca un animal mic prins
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tipesă. Poate să vă confirme și Melania Lupu. La un moment dat, a început un scandal crâncen. Țipau amândoi ca din gură de șarpe. ― De ce? întrebă amuzat Cristescu. Agenda bătrânului îl fascina. Popa o închise și o puse în buzunarul halatului. ― Individa rezistase la toate probele. N-au impresionat-o nici toporul, nici mobila făcută ferfeniță. Și atunci animalul i-a cerut banii. Fiți atent! Banii pentru ceea ce consumase la restaurant. Atât și atât friptura, atât vinul. I-a pretins până
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tinerilor (fetele să umble cu părul strâns, sub fileu și în uniformă ca liceenele de prin anii '20, '30), se declara categoric împotriva învățămîntului mixt. Cristescu puse carnetul pe masă. Popa îl recuperă cu satisfacție, ascunzîndu-l repede, undeva în poalele halatului. Își trase broboada pe umeri și spuse umezindu-și buzele: ― Bănuiesc... Da... Bănuiesc că nu v-a făcut o impresie prea bună. Puteam să nu-l vi-l dau... Cristescu îi aruncă o privire întrebătoare și celălalt reluă. ― Da, puteam
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
lăcrămioare, miozotis, petunii, toate culorile de trandafiri pictate corect și în mod evident de aceeași mână. Pe bufet, strălucea stins, plin de praf, un Cupidon mare, din porțelan, călare pe un melc cu cochilia de aur. Marin Vâlcu apăru în halat. Avea barba nerasă și o expresie arogantă a gurii. Ochii însă priveau blând, fără ostilitate, poate puțin surprinși. ― În ce chestiune... Cristescu îi arătă legitimația. Celălalt se uită superficial și îi împinse un scaun. Se așeză și el trecîndu-și mâna
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu ușoara speranță că somnul încă mai era în stare să folosească resturile pentru a-i încropi cu ele o mică fantezie erotică privată. Străin de dezamăgirea pe care o lăsase în urma sa, îmbrăcat peste pijamaua în dungi cu un halat din acelea de mătase împodobit cu motive exotice, cu pavilioane chinezești și elefanți aurii, prim-ministrul intră în birou, aprinse toate luminile și, pe rând, puse în funcțiune radioul și televizorul. Ecranul teve-ului expunea încă mira fixă, era prea devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
său, vor sfârși prin a se întoarce, mai devreme sau mai târziu, toate beneficiile. Prin urmare, cei doi adjutanți somnoroși găsiră un om liniștit, sigur de sine, când apărură, la rândul lor, câteva minute mai târziu în încăpere, încă în halatele cu însemnele poliției și în pijama, și târșindu-și fără vlagă papucii de casă. Șeful socotise că avea să fie exact așa, prevăzuse că primul punct marcat va fi al său și îl și marcase pe panou. Bună dimineața, băieți, salută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
reușim să-l prindem pe tip încă în pat, ar fi amuzant, apropo, ce zi e azi, sâmbătă, azi e sâmbătă, nimeni nu se scoală de dimineață sâmbăta, o să vedeți că o să apară la ușă așa cum sunteți voi acum, în halat și pijama, lipăind din papuci pe coridor și, în consecință, cu garda jos, cu moralul scăzut, repede, repede, care e viteazul care se prezintă ca voluntar să pregătească micul dejun, Eu, spuse al doilea adjutant, știind foarte bine că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
dejun cu o persoană care, în comparație cu ei, părea un dandi, ei erau cei care trebuiau să-și miște devreme fundul din pat și, mai mult, trebuiau să aibă masa pusă și servită când ar fi ieșit șeful din cameră, în halat și pijama, dacă avea chef, dar noi, nu, noi, îmbrăcați și pieptănați așa cum a poruncit dumnezeu, aceste mici crăpături în lacul comportamentului și nu revoluțiile pompoase sunt cele care, încetul cu încetul, repetate și constante, sfârșesc prin a ruina cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]