2,958 matches
-
Este prezent după 1950 în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Amfiteatru”, „Colocvii”, „România literară”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tomis”, „Lumea”, „Magazin istoric” ș.a. Între 1934 și 1944, a folosit pseudonimul Ion Albotă; a mai semnat Const. Apostol sau Pavel Mureșanu. Traducător talentat și harnic, cultivat și poliglot, M. a dat numeroase transpuneri din literaturile franceză, engleză și germană. Selectează îndeosebi romane, dar și piese de teatru, cărți de istorie, reportaje, memorialistică, știință popularizată, relatări de călătorie etc., unele aparținând unor autori iluștri (Charlotte Brontë
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
necunoscuta Germanie (însă teama de germani, atât de bine evocată în scena finală a Capitulului Rogojinilor, pare să fie depășită în curând de urgentele nevoi de hrană și de adăpost, nr. 21 și 22); întemeietorul lăcașului din Salisburg (nr. 21); harnic și iscusit cerșetor, în călătoria de la Salisburg la Speyer (nr. 21); cel de-al patrulea preot hirotonit dintre frații din Germania în martie 1223 (nr. 30); guardian la Speyer unde este singurul preot pentru Worms, Mainz și Speyer (nr. 33
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a fost destinat să se numere printre principii poporului său, încununat cu coroana dreptății. El, cu siguranță, nu a căutat propriul interes (Fil 2,4), ci mai degrabă pe cel al lui Cristos și l-a slujit ca o albină harnică. La fel ca steaua dimineții ce apare în mijlocul norilor și ca luna în zilele deplinei sale splendori (Sir 50,6), și ca soarele strălucitor în Biserica lui Dumnezeu, a luat în mâinile sale candela și trâmbița pentru a-i atrage
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
productivă este o capcană a timpului foarte subtilă și eficientă. Este foarte ușor să te lași Înșelat crezând că, dacă ești ocupat, sigur ești productiv. Cu câțiva ani În urmă, am avut un angajat ce părea să fie cel mai harnic om pe care l-am cunoscut vreodată. Problema era că niciodată nu reușea să realizeze ceva palpabil. Vânzările sale au scăzut atât de mult, Încât am fost nevoit să analizez serios performanțele lui. „La ce lucrezi acum?”, l-am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
care se simte de foarte tînăr Părintele culturii și al nației romîne. Psihologia modernă spune că trebuie să căutăm sub acest raționalism al suprafețelor mesajul latent al creatorului. Greu, Încă o dată, de desprins pe adevăratul, sincerul, profundul Heliade de spiritul harnic, inventiv care n-are sentimentul obstacolelor. Opera literară iese din tîmpla acestui Heliade sintetic, cu o ideologie care se Întinde de la socialismul utopic la umanitarismul evanghelic, cu o retorică formată din alte retorici, spirit complex și confuz, În același poem
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nebătute cărări loc de trecut să găsim, Și nelucrate cîmpii de ghimpi să le curățim.” Trăind Într-o epocă de Întemeiere a poeziei, Grigore Alexandrescu n-are propriu-zis psihologia unui Întemeietor. E doar un plivitor În lanurile limbii, un pălmaș harnic și exigent, atent să nu Încalce măsura gramaticii, să afle, „cuvîntul creștinesc” care exprimă mai lămurit ideea. În Epistola către Voltaire se plînge că dialectul nostru, nefixat În legi stricte, Îi scoate peri albi, cu sugestia că dacă ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
voi fi cel dintîi a aplauda pe acela ce va face mai bine.” Conștiința că opera se Înscrie Într-o serie istorică și că literatura iese din literatură? Sigur este că un spirit lucid (putem spune chiar realistic), cucernic și harnic domină gîndirea și determină demersul poetic al lui Grigore Alexandrescu. Poetul cunoaște scopul, stăpînește instrumentele de expresie, Își alege cu grijă tema și nu evadează din ea decît pentru a-i dezvolta partea morală. Trecerea de la intenție la faptă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poet român care are pe de-a-ntregul o conștiință artizanală”. El „pune stilul Înaintea talentului). Trăind Într-o epocă de Întemeiere a poeziei, Grigore Alexandrescu n-are propriu-zis psihologia unui Întemeietor. E doar un plivitor În lanurile limbii, un pălmaș harnic și exigent, atent să nu calce măsura gramaticii, să afle «cuvîntul creștinescă care exprimă mai lămurit ideea (...) A scrie bine este, În aceste condiții, a scrie pe larg și pe Înțeles”. În versurile lui „turnul simbolizează o evaziune, dar În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
identificat sporadic în câteva exemplare întâlnite întâmplător"). Voind să-i facă un bine, bătrânul se angajează să-i găsească "nu o cocoană mare, de aieste de la București, numai mode și mofturi, ci ia o gospodină de ale noastre, de la Botoșeni, harnică, cinstită, frumușică". Dar "ca să poată cânta frumos, e nevoie ca poeții să sufere", iar suferința nu le-o provoacă decât femeile fatale și inaccesibile, și nicidecum gospodinele "cinstite" și "frumușele". Nu întâmplător, în Bălăuca, Eminescu și-o imaginează mai întâi
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
satul bunicilor scriitorului, cu căsuțe răsfirate pe deal, între livezi. Romanul Sfîrlează cu fofează descrie această regiune apreciată de inima lui, în care evocă oamenii, obiceiurile, ocupațiile, aspirațiile, durerile lor. Sătenii erau un neam de oameni așezați, cu vorbă domoală, harnici și economi, asemenea bunicului său din Dodești, sau, cum spune scriitorul cu propriile sale cuvinte: „ O lume plină de oameni buni, cuminți și blânzi ca tata și ca moș Gheorhe din Dodești, sfântul bunic cu căciula țurcană; o lume bună
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
Ca să nu-ți pui stop la viață. Sfat De la mic și pan’la mare Fiți atenți la traversare! Cine nu va asculta S-ar putea accidenta! Cântecul lucrului frumos de Emilia Căldăraru Celui ce muncește Cere stăruința Doar prin vrednicie Harnic și voios, Lucru migălos, Poți fi de folos Îi va fi răsplată Muncă, iscusința, Și-ți da bucurie Lucrul cel frumos. Lucrul ce frumos. Lucrul cel frumos. Cântecul muncii de Eugen Frunză Tata pleacă-n zori la muncă, Mama coase
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
trezi Fără musca, fără râma Fără umbră de fărâma. Ce se facă? Hai să ceară La furnică, pan’ la vară, Niscai boabe de secara! Pe cuvânt de lighioana, Voi plăti cinstit, cucoana, Cu dobânzi, cu tot ce vrei!.... Dar furnică, harnica Are un ponos al ei: Nu-i din fire darnica, Și-i răspunde cam răstit: Asta vară ce-ai păzit? Dacă nu e cu banat Zi și noapte am cântat. Pentru mine, pentru toți.... Joacă astăzi dacă poți! (La Fontaine
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ocupându-se de figuri istorice, tangențial (și) literare (Gheorghe Lazăr, Simion Bărnuțiu, Eftimie Murgu ș.a.); pledează cauza adevărului în dialog, dar în polemici „ceea ce îi lipsea era spiritul toleranței cu privire la opinia altora”. P. intuiește în Bogdan-Duică un caz dramatic: cărturarul harnic și onest care „se vede întrecut și uneori ridiculizat de semenii săi”, criticul care „cunoaște toate ideile critice și estetice moderne”, făcându-și din ele o cheie, pe care însă nu știe să o folosească. E la el o dramă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]
-
căror bibliografie critică o dăm În nota 46. Tot acolo și o mini-bibliografie (M. Novicov, Vera Călin, Cornel Regman, Anton Petrescu) despre Mitrea Cocor de M.Sadoveanu. POETICE FACERI LA 1950 O avalanșă de poezii se rostogolește din multele și harnicele ateliere lirice, oprindu-se În coloanele generoase ale gazetelor literare; care și ele se Înmulțesc, devenind adevărate pepiniere ale creativității artistice, Întărind, cu noi oșteni și noi arme, frontul cultural. Am la Îndemână o statistică 47 mai veche, din care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Deșliu Lazăr de la Rusca, unde eroul - activist de partid - visează mereu ziua de mâine În care exploatarea va fi complet desființată: «Lazăr cântă-n glas de strună calea nouă, viața bună: soare-n suflet, și-n ogoare arăminii truditoare, celor harnici fericire și chiaburilor pieire». Asupra proceselor sufletești pe care le trăiește omul nou s-au oprit câțiva dintre poeții noștri. Printre cele mai reușite poeme de acest fel vom nota Tovarășul Matei a primit Ordinul Muncii publicat de Veronica Porumbacu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a scris destul de mult În 1951, poetul bucurându-se de atenția criticilor, cum numai cu Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu și Dan Deșliu s-a Întâmplat (v. nota 6); dar dacă aceștia din urmă continuau să Întrunească unanimitate În elogii, În privința harnicului poet clujean, prezent Încă din 1949 În presa din capitală, apoi aproape număr de număr În Almanahul literar din Cluj, lucrurile n-au stat deloc așa. Începutul contestării acestuia, care va continua și În anii următori, a fost determinată de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
abătută pale de furtună, norii de pe zare, În urcuș. Răbdător, pământul Își Întinde pieptul Însetat În ploaia rece: știe că furtuna; care trece, arc de curcubeu, curând, aprinde”. MUGURUL „Abia crescut pe creangă, ești sol prospețimii care-și taie drum harnic - și te Împlinești În soarele arzând văpaie. Din tine va miji curând mlădiță tânără - și-mi pare că viața noastră, fremătând, te crește și te face floare”. Maria Banuș. - Când asasinii devin gentili. În: Scânteia, nr. 2115, 11 aug. xxx
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lor colorate, ele semănau cu niște crăițe. Surioarelor, eu sunt cea mai atentă literă! a rostit cu mândrie litera A. -Iar eu sunt cea mai iubită de copii, spuse litera ,,J".Cu mine începe ,,joaca"! Ha-ha-ha! Eu sunt cea mai harnică! a rostit H. O, o! mai multă onoare decât mine, nimeni nu are! a rostit litera O. -Toate sunteți folositoare! le spuse Măriuca. Numai umăr lângă umăr sunteți destinate să scrieți lucruri interesante. Literele au înțeles și au încins o
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
le întrebă ea pe păpuși. Mă bucur că vă place. Pentru că am prea multe treburi, va trebui să mă ajutați și voi. Păpușile sunt de acord. 1. Ce mâncare a pregătit Georgiana pentru păpuși? 2. Însemnează cu x: *Georgiana este harnică leneșă * Păpușilor le place mâncarea nu le place mâncarea * Mâncarea se fierbe la aragaz. frigider. 21 3. Scrie denumirile obiectelor din bucătărie: ROMÂNIA Patria românilor este România. Capitala țării noastrte este orașul București. Poporul român iubește pacea și prietenia cu
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
mâncarea nu le place mâncarea * Mâncarea se fierbe la aragaz. frigider. 21 3. Scrie denumirile obiectelor din bucătărie: ROMÂNIA Patria românilor este România. Capitala țării noastrte este orașul București. Poporul român iubește pacea și prietenia cu toate popoarele. Românii sunt harnici și pricepuți. Faptele românilor sunt cunoscute în toată lumea. Limba română este dulce, frumoasă, armonioasă. A vorbi corect românește este o dovadă de dragoste și respect pentru România și neamul românesc. 1. Răspunde la întrebări: a) Cum se numește țara noastră
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
prin aceea că această clasă și-a cheltuit energia pentru transformarea țării: am văzut că C.A. Rosetti, de pildă, făgăduia mult ca poet.) Această clasă tâmpită și leneșă a pus totuși mâna pe stat, pe o țară de oameni harnici și inteligenți. (Eminescu dă dovadă, cu acest prilej, de o curioasă concepție în sociologie, căci este nemaiauzit ca o clasă fără nici o însușire 1 Culegere..., p. 132. ăProgram de reforme, "Timpul", 6 dec. 1881.î 2 Ibidem, p. 52, 124
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
însă nu contrazice cele zise mai sus și nu înseamnă că arta poate împăca clasele. Dar despre aceasta, altă dată. care nu poate ține slugi acasă. El va admira pe acel artist care va avea ca ideal o femeie voinică, harnică, muncitoare, gospodină. Alt exemplu: Zola, ale cărui romane, în mare parte, sunt cantaridă 1 tipărită, va plăcea, va fermeca pe burghezi, cari din pricina trândăviei și a bogăției, făcând abuzuri sexuale, sunt storși, dar care totuși voiesc cu orice preț să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Ceaușescu] nu a fost doar «succesorul». Încă din timpul vieții lui Dej, ca șef al Direcției Organizatorice a C.C. și apoi ca secretar al C.C., Ceaușescu a avut în mână multă vreme unele dintre cele mai importante pârghii ale puterii. Harnic, energic, eficient (plus trecutul oarecum proletar și identificarea cu linia lui Dej, plus neonaționalismul acestuia, pe care el l-a ridicat la cub), îi lăsa în urmă sub unele aspecte pe ceilalți membri ai conducerii. În orice caz, la moartea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
intensificarea eforturilor în vederea îndeplinirii la un nivel calitativ superior a misiunilor și sarcinilor încredințate de partid și guvern, de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, comandant suprem al forțelor noastre armate. Mândre de succesele remarcabile dobândite de harnicul și talentatul nostru popor în opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, de glorioasele tradiții revoluționare ale clasei muncitoare, cadrele Securității, profund devotate patriei și partidului, nu cunosc altă îndatorire mai înaltă decât aceea de a sluji cu credință
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
o purtăm și vă dorim din adâncul inimilor noastre, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, viață îndelungată, în deplină sănătate și putere de muncă, ani mulți și luminoși în fruntea partidului și statului, alături de stimata tovarășă Elena Ceaușescu, pentru a conduce harnicul și entuziastul nostru popor spre noi și tot mai mari victorii în înflorirea multilaterală a patriei, în afirmarea plenară, liberă, demnă și suverană a României socialiste în rândul națiunilor lumii, în făurirea viitorului fericit al națiunii noastre socialiste. Vă încredințăm
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]