3,545 matches
-
punea deci o cheie veșnică. După aceeași metodă, sub simbol, adevărul cel mai abstract putea deveni sensibil; o propoziție uscată se mișca în imagini; astfel necunoscuturile se îmblânzeau, zidirile neanimate și entitățile morale se poetizau; metafizica se înfățișa într-o horă de zeițe." (p. 10) Instrumentul acestui tip de "cunoaștere spirituală" (intuitivă) este, potrivit aceluiași profesor, simbolul (hieroglifa), care s-a degradat în epoca modernă sub forma alfabetului: "Acest mag, în epoca regilor daci, practica, după o rânduială antică de la Memfis
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se organizau petreceri de către cârciumari. Aceștia construiseră din scânduri niște săli pe care le numeau „saloane”. Se tocmeau și lăutari. Intrarea în salon se făcea contra plată. Se jucau dansuri naționale păstrate din vremurile vechi: „Sultănica”, „Geambaralele”, „Brâul”, „Sârba”, „Hora”, „Ca la Breaza”, „Pandelașul”, „Ciobănașul”, etc. Exista o ordine strictă în care se desfășurau primele cinci jocuri. Primul era „Brâulețul”. Îl începeau băieții, prinși în cerc, ținând mâinile unii pe umerii celorlalți. În dreapta lor se prindeau fetele în funcție de simpatii. Era
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
lângă el la „Sârbă”. Se striga: „Cine joacă Sultănica Of și iară of! Mâine nu face nimica Of și iară of! Două fire, două paie Of și iară of! Sultănica la bătaie Of și iară of!” Al cincilea joc era Hora Mare, care începea să se joace în cerc. O porneau băieții. Ei strigau: „Hora Mare fete n-are C-au murit de gălbinare, Numai una a rămas Și-aia moare de necaz.” Se prindeau și fetele în horă. O pereche
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
nu face nimica Of și iară of! Două fire, două paie Of și iară of! Sultănica la bătaie Of și iară of!” Al cincilea joc era Hora Mare, care începea să se joace în cerc. O porneau băieții. Ei strigau: „Hora Mare fete n-are C-au murit de gălbinare, Numai una a rămas Și-aia moare de necaz.” Se prindeau și fetele în horă. O pereche se desprindea din cerc și continua să joace în doi, în interiorul cercului. Acum se
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
joc era Hora Mare, care începea să se joace în cerc. O porneau băieții. Ei strigau: „Hora Mare fete n-are C-au murit de gălbinare, Numai una a rămas Și-aia moare de necaz.” Se prindeau și fetele în horă. O pereche se desprindea din cerc și continua să joace în doi, în interiorul cercului. Acum se stiga astfel: „Foaie verde castravete, Schimbă fata măi băiete! Fata trecea la locul ei, iar băiatul poftea la joc altă fată. Continuau să joace
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Ciobănaș la oi am fost Oile nu mă cunosc Iar la vară de-oi mai fi Nici atâta nu m-or ști.” Alte jocuri erau „Românul”, „Chindia”, „Polca pe furate”, „Geambaralele”, jucate toate în doi. Era regulă ca ziua de horă să se termine cu „Perinița”. Avea și ea strigături: „Cine joacă Perinița Of, Nae, Nae! Să sărute și gurița Of, Nae, Nae! Hai pune pernița jos, Of, Nae, Nae! Și te pupă cu folos Of, Nae, Nae!” Seara, după ce fetele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
se distrau în aer liber, aducându-și mâncare în coșuri. Și aici negustorii erau nelipsiți cu mărfurile lor, iar cârciumarii organizau bufete unde se serveau și fripturi la grătar. Pe pajiștea din fața pădurii, în acordurile tarafurilor de lăutari, tinerii întindeau hore înfocate, sârbe și alte jocuri. Toată pădurea era plină de tineret. III. 4.2 TRADIȚII DINAINTEA CRĂCIUNULUI. OBICEIURI DE CRĂCIUN ȘI DE ANUL NOU Printre obiceiurile tradiționale cele ale sărbătorilor de iarnă ocupă un loc deosebit. În ziua Sf. Andrei
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
gâtului, se înșirau bani de aur de diferite mărimi. Erau salbe alcătuite dintr-un rând, din două sau chiar din trei rânduri de bani de aur. Când se mărita, fata avea ca zestre și salba pe care o purtase la horă. În picioare fetele purtau ghete cu fețe înalte care cuprindeau pulpa piciorului, în sus, spre genunchi. Pantofii nu apăruseră, iar în ținuta de sărătoare nu se purtau opincile. Nevestele tinere purtau și ele fote și ii. (fig. 16) Uneori, pe
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de la evenimente cu încărcătură negativă, de exemplu din mijlocul revoltelor, poate funcționa un anumit instinct care îți impune o distanțare, dar dacă, dimpotrivă, transmiți din mijlocul fanilor fericiți că echipa lor a câștigat, parcă îți vine să te prinzi în hora lor, să strigi, să te bucuri. Nu o face! Nu uita că, înainte de toate, ești jurnalist și trebuie să îți menții obiectivitatea și detașarea. Poate că singura excepție de la această regulă o constituie evenimentele care fac apel la sentimentul de
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
intitulat Arme, arme. Sub titlul Fiii României, marșul s-a cântat la reprezentațiile de gală în cinstea căderii Plevnei. Soldaților români le-a mai închinat cântecele Moartea vitează și Oșteanul român, pe versuri populare. O remarcabilă autenticitate artistică o demonstrează Hora de la Plevna pe versuri de Vasile Alecsandri, Stejarul și cornul pe versuri populare, Ca un glob de aur pe versuri de Dimitrie Bolintineanu. Gavriil Musicescu a armonizat melodii populare și a publicat recenzii și studii muzicale, articole în legătură cu valoarea folclorului
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
of all reality, and raise our obsessions to the level of creation" [devenim nemuritori, pentru un timp, si ne ridicăm obsesiile la nivelul creației]53: O neistovit spectacol, calmă participare! Ești mărirea până la gând, a dulcilor esențe familiare? Vale irizata, hore fericite ale ecourilor, arce protectoare cerești străvăzuta frigiditate a acelor cămări e blând împletita de o alternata mărturisire 54. Momentul de iluminare însoțește actul de plăsmuire a operei, în fapt, participare la Creația continuă caracteristică vieții ("neistovit spectacol") se prelungește
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a intuiției estetice în opera finita trece prin diferite etape - de la amintirile inerte ("dulcile esențe familiare"), prin intermediul schemelor dinamice / reprezentările indivizate, la reprezentările propriu-zise, exprimate prin cuvinte ("până la gând"). "Valea irizata" indică spațiul memoriei creatoare, realitatea eterogena de fuziune, virtuală ("hore fericite ale ecourilor [s.n.]57", care constituie substratul nostru ontologic. Sintagma "[s]trăvăzuta frigiditate a celor încăperi", reverberând cu "extremele cămărilor de bura"58 din "Margini de seară" - ne amintește că ne aflăm în spațiul memoriei, în clarobscurul ce-i
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
1842-1902) Pianist și compozitor german - Walzer und Kosakermarcch op. 13 (1873) - 11 Walzer op. 42 (1878) Hofmann, Wolfgang (n. 1922) Compozitor, violonist și pedagog german - Polka (1991) Hollander, Alexis (1840-1924) Pianist, compozitor, dirijor și pedagog german - Dentsche Tauze op. 54 Hore, Lur van (n. 1957) Compozitor și pedagog belgian - Dansuri op. 19 (1987) Janacec, Leos (1854-1928) Compozitor, dirijor, organist și profesor ceh - National dances of Moraria Caiet I și II (1891) caiet III (1893) Jenner, Gustav (1865-1920) Pianist, dirijor și compozitor
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
și sepalele, de a le descrie climatul și a le analiza compoziția solului, era un botanist fără pereche dar și un horticultor fără miros." Ironia este transparentă. Ea devine explicită, criticul nostru vorbind la un moment dat despre o veritabilă "horă savantă" a editorilor, criticilor, profesorilor și lingviștilor în jurul versului ultim al strofei finale, de fapt în jurul cuvântului cu care începe. Totuși este trist în lume" sau " Totul este trist în lume"? Criticul conchide că e vorba de tulburătorul totuși, căci
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
urmează a fi predată, ci pentru a întări și confirma cele spuse de învățător. „După ce străbate Câmpia Română, cu care se întrece în frumusețe și măreție, Dunărea galbenă de mâl se despletește istovită, în apropiere de orașul Tulcea, așezat sub horă de coline, în trei mari brațe: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe prin care se rostogolește în Marea Neagră". Punem în evidență astfel că Dunărea se varsă în Marea Neagră prin trei brațe, că pământul aflat între aceste ape este cel mai tânăr
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
nemuritor", așa cum - urmând albia în amonte - "râul duce la izvor", acolo unde natura, în sfârșit dezvăluită, se pune în finalitatea ei începătoare 9: "nesemnificativul tras la sens, pe pârâu mers până la izvor, pe zbor până la zvâcnetul aripii, pe stea până la hora universului"10. Pentru a nu fi ea însăși obiect de adorație, imaginea se retrage în pustiu, în golul nevederii, se lasă absorbită de chipul neimaginabil al inaparentului 11; altfel spus, se șterge din vedere, devine transparentă. Intră în deșertul non-manifestării
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cu Moldova. Papa Grigore al IX-lea (1227-1241) a înființat Episcopia Cumanilor (sau a Milcovului) în 1227, distrusă însă, de către tătari, chiar în perioada pontificatului său. Sfântul Scaun a încredințat misiunea catolică a Valahilor, franciscanilor conventuali, prin documentul papal „Cum hora undecima” din 11 iunie 1239, prin care se acordă acestora anumite privilegii. Același papă, în 1238, a emis un document prin care le-a cerut dominicanilor și franciscanilor din Valahia să pornească o răscoală împotriva împăratului Asan al II-lea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
reflecta pe măsură. În cele ce urmează vom puncta doar câteva din momentele în care atât instituțiile papale cât și persoane consacrate, au acordat sprijin românilor pe parcursul ultimelor sute de ani. Papa Grigore al IX-lea (1227-1241) prin bula „Cum hora undicema” din 11 iunie 1239, a oferit misionarilor franciscani și dominicani recompense, pentru a înfăptui convertirea românilor, bulgarilor și cumanilor. El le-a solicitat misionarilor existenți în teritoriu să predice o revoltă a credincioșilor, împotriva țarului Ioniță Asan al II
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
începând cu "anii nebuni", flirt nu "superficial", ci "avansat", chiar "foarte avansat", care putea fi ocazional sau practicat cu regularitate. Ca și în perioada Belle Époque, pentru a iniția acest joc erotic, erai nevoit cel mai adesea "să intri în horă". Însă în anii '20, "hora" nu mai era valsul vienez, ci tangoul argentinian. Tangoul, dans zămislit din multiplele încrucișări care avuseseră loc între balurile populare și bordelurile din Buenos Aires. Tangoul, această expresie tangibilă, latină, arzătoare a dorinței. În timpul acestui dans
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu "superficial", ci "avansat", chiar "foarte avansat", care putea fi ocazional sau practicat cu regularitate. Ca și în perioada Belle Époque, pentru a iniția acest joc erotic, erai nevoit cel mai adesea "să intri în horă". Însă în anii '20, "hora" nu mai era valsul vienez, ci tangoul argentinian. Tangoul, dans zămislit din multiplele încrucișări care avuseseră loc între balurile populare și bordelurile din Buenos Aires. Tangoul, această expresie tangibilă, latină, arzătoare a dorinței. În timpul acestui dans, trupurile fac mai mult decât
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
arată băiatul care îi cheamă și îi joacă fa ta. Se cânta de către o formație de lăutari - și chiar tarafuri - venite din satele Dagâța,Valea Ursului. Toată noaptea se cânta și se dansau jocurile învățate de la părinți și bunici - sârba, hora, corăgheasca, polca, și din când în când, așa mai stilat, câte un tangou, vals, fox trot și Cia-cia. O mare parte din tineri nu știau să joace decât jocurile populare, că cele mai deosebite erau considerat e boierești, desconsiderate atunci
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în tavan, unde aveam un cârlig cimentat pentru lustră sau să serveas că în casă ca suport la răsucit cânepa sau lâna, leagă sfoara cu cocoșul de cârlig, apoi își dau mâna toți patru, mă iau și pe mine în hora lor și încep să se învârtească în jurul cocoșului strigând tare, cât îi ținea gura, cucurigu... Se înveseleau, râdeau, glumeau, și după ce au mai strigat de trei ori cucurigu, au dat jos cocoșul, și l-au înmânat mamei să fie pregătit
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
nu-l mai rabdă inima și își scoate capul într-un hohot de rîs cît se poate de latin. De la singura masă ocupată în afară de a noastră, un bătrînel cumsecade, care își citea ziarul în fața unei cafele, intră și el în horă și vreme de cinci minute hohotele de rîs îl împiedică pe signor Angiolino să servească, pe bătrînel să citească și pe noi să înghițim. Și apoi minunea a continuat. V-am prevenit că nu vreau să vă propun un itinerar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
în lemnul instrumentelor sau degetele lor smulg coardelor gemete prelungi. Mărunțelul încearcă să susțină concurența, ceea ce face ca noi, spectatorii, să nu avem decît de cîștigat. Aplaudăm, strigăm, plini de bucuria pe care noi popor al sîrbelor îndrăcite și al horelor domoale, al Ciulendrei și al Doinei o simțim în fața dansului acestui popor îndepărtat. Ne potolim cu greu și doar pentru că cineva ne atrage atenția că este aproape miezul nopții și că suntem prea zgomotoși. Muzicanții își strîng instrumentele, mărunțelul este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
pe obraz cu Tăriceanu sau dacă Geoană va da mâna cu aceștia, așa, în văzul poporului. Sunt însă convins că subiectul „24 ianuarie la Iași“ va fi ilustrat, ca-n fiecare an, cu imagini ale indivizilor din fruntea statului, jucând Hora Unirii în Piața Unirii, ca într-o posibilă continuare la reclama despre coniacul Unirea. Pun deja pariu că în fundal se vor vedea băieți și fete dedicați trup și suflet marelui moment, îmbrăcați în portocaliu, galben sau în roșu, agitând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]