4,292 matches
-
mai târziu, în 1774, un recensământ similar atestează Scoreni în „ocolul Cogâlnicului”, cu 24 de case, 21 dintre care birnici (plătitori de bir). La 9 noiembrie 1817 în localitate este sfințită o biserică de lemn, pe temelie de piatră, având hramul Sf. Ierarh Spiridon. O altă biserică cu același hram, Sfântul Spiridon a fost construită în anul 1863 și figurează în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Clădirea a fost ridicată din piatră, cu ajutorul Mănăstirii Căpriana, în locul vechii biserici de lemn
Scoreni, Strășeni () [Corola-website/Science/305210_a_306539]
-
în „ocolul Cogâlnicului”, cu 24 de case, 21 dintre care birnici (plătitori de bir). La 9 noiembrie 1817 în localitate este sfințită o biserică de lemn, pe temelie de piatră, având hramul Sf. Ierarh Spiridon. O altă biserică cu același hram, Sfântul Spiridon a fost construită în anul 1863 și figurează în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Clădirea a fost ridicată din piatră, cu ajutorul Mănăstirii Căpriana, în locul vechii biserici de lemn. Aici a avut loc prima școlire a sătenilor la
Scoreni, Strășeni () [Corola-website/Science/305210_a_306539]
-
fost donate Mănăstirii Vatoped de pe Sfîntul Munte Athos. În 1880 Mănăstirea Vatoped poseda la Climăuți, ținutul Soroca, 1 868 desetine de teren arabil, 669 desetine de pădure și 203 desetine de toloacă. În anul 1889 a fost sfințită biserica cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dumitru”. Recensămîntul din 1897 a fixat la Climăuți 868 de locuitori. În 1912 la Climăuți s-au organizat cursuri de altoire a viței de vie pentru agricultorii din albia de sus a Nistrului. În perioada interbelică satul
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
răzeșești și 30 de fălci de localitate. Către anul 1870 locuitorii satului aveau în posesia sa 25 de cai, 520 de vite cornute mari și 509 oi și capre. În 1797 pentru prima dată e pomenită prezența unei biserici cu hramul Arhanghelilor, construită din lemn, acoperită cu stuf, unsă cu lut, înfrumusețată, însă are puține cărți în ea. În 1888 este ridicată o altă biserică, ce funcționează până în prezent. În anul 1896 în sat e deschisă o școală parohială cu un
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
Atestarea documentară a acestui sfânt locaș datează din luna noiembrie 1828. Pe o placă din metal care s-a păstrat în Sfânta Biserică putem citi în limba română cu grafie slavonă următoarele cuvinte: „Acest sfânt locaș în care se prăznuiește hramul Adormirea Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu s-au făcut din nou cu toată cheltuiala și osteneala robilor lui Dumnezeu, Balașa Serghev și fiica sa Elena soție pomeșcicului și dvoreanin Manolachi Calmuțchi și s-au sfințit în zilele împrăteștii sale măriri Nicolai
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
toată Rosie și a înaltpreosfinției sale arhiepiscopul Chișinăului și Hotinului Dimitrie în satul Bodești: anul: 1828: luna noiembrie”. Din cele relatate putem deduce că ctitorii bisericii sunt Balașa Serghev, fiica sa Elena și Manolachi Calmuțchi. Ulterior nu se știe de ce hramul bisericii a fost schimbat cu hramul „Sfânta Treime”. Biserica a fos construită din piatră și are forma de corabie. Prin anii 1936-1937 în sat a slujit preotul Grigorie Colociovschi - preot cu o pregătire teologică de nivel înalt și un orator
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
arhiepiscopul Chișinăului și Hotinului Dimitrie în satul Bodești: anul: 1828: luna noiembrie”. Din cele relatate putem deduce că ctitorii bisericii sunt Balașa Serghev, fiica sa Elena și Manolachi Calmuțchi. Ulterior nu se știe de ce hramul bisericii a fost schimbat cu hramul „Sfânta Treime”. Biserica a fos construită din piatră și are forma de corabie. Prin anii 1936-1937 în sat a slujit preotul Grigorie Colociovschi - preot cu o pregătire teologică de nivel înalt și un orator bun. Înainte de a fi închisă biserica
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
moară și puțină pădure de protecție. Conform datelor "formularelor" pe anii 1812-1813, care se păstrează în Arhiva Consistoriului Eparhiei din Chișinău, la Lucăceni (Iugani) în 1812 a fost menționată o biserică de lemn. Biserica e zidiră în anul 1802, cu hramul "Sf. Arhanghel Mihail" prin stăruința și cheltuiala boierului Ioan Bănariu. După cum reiese din buletinele bisericești în satul Lucăceni pe vremuri a existat parohie, care a luat ființă în 1802, odată cu zidirea bisericii și se desființează în anul 1875, când este
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
Hansca este o localitate-centru de comună în Raionul Ialoveni, Republica Moldova. Hramul satului este pe 3 iunie de ziua sfinților "Constantin și Elena". Primele așezări pe acest teritoriu au fost întărite încă de triburile geto-dace din sec. II - I î.e.n. În urma săpăturilor arheologice din perioada sovietică au fost descoperite urme de așezări
Hansca, Ialoveni () [Corola-website/Science/305234_a_306563]
-
satului Puhoi avea 900 stânjeni în lățime și 4000 stânjeni în lungime și mai că mai mult de 200 ani este împărțită în trei bătrâni a câte 300 stânjeni fiecare. În anul 1817 în localitate este ridicată o biserică cu hramul Sf. Nicolae. Zamfir Arbore, în Dicționarul geografic al Basarabiei menționează: Particularitățile generale Teritoriul satului din punct de vedere geomorfologic face parte din Câmpia Moldovei de Sud, iar din punct de vedere fizico- geografic face parte din Câmpia Nistrului Inferior. Relieful
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
medievale. La începutul secolului XX se afla în plasa Izvoare și avea 70 de case cu o populație de 490 suflete, 188 vite mari cornute, 68 cai, 300 oi. Școala primară a fost deschisă la începutul secolului XX. Biserică cu hramul " proroc Ilie", sfințită în anul 1923 la 23 iulie de către arhiepiscopul Gurie. În anul 1922 cu ocazia reformei agrare 71 de țărani nevoiași au fost împroprietăriți cu 211 ha de pământ. Între Otac și Nistru până în anii 50 au fost
Otac, Rezina () [Corola-website/Science/305238_a_306567]
-
Drujba este un sat ce face parte din comuna Hîrcești, Raionul Ungheni. Situat pe malul râului Cula, afluent al Nistrului. Satul este în formare fiind întemeiat în 1975-1977. Hramul satului este pe data de 8 noiembrie, ziua sfântului Dumitru. În primăvara anului 1973, s-au produs alunecări de pământ pe teritoriul satelor Mânzătești, Hârcești, Condrătești și Curtoaia. În baza hotărârii Guvernului și a conducerii gospodăriei agricole locale s-a
Drujba, Ungheni () [Corola-website/Science/305252_a_306581]
-
că în 1807, în Alcedar a fost construită o biserică din lemn, unsă cu lut și acoperită cu paie. În 1835 în sat locuiau 5 familii de țercovnici (25 bărbați și 26 femei), preot era Feropont Lujanschii. A fost construit hramul bisericii în 1875-1885 cu preotul Mihail. Biserica era construită din piatră și avea suprafața de 180 m2. De asemenea biserica a fost înregistrată la serviciul de stat pentru problemele cultelor cu numărul certificatului 563 în 1993 la 11 noiembrie. Pe
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
învîrtită cu ceapă, mărar, nucă cu zahăr, cartofi și diferite dulcețuri. În ceea ce privește alimentația de astăzi, putem spune că această a evoluat într-o măsură foarte mică. Cele mai gustoase bucate se prepară cu ocazia diferitor sărbători: de Paști, Anul Nou, Hramul satului, Crăciun nunți, cumătrii și cu alte ocazii. Se pregătesc bucate tradiționale: răcituri, miel, găină umplută, sarmale, saralii, cartofi cu carne, precum și alte feluri, intrate în obicei odată cu trecerea anilor. Pe parcursul mai multor secole pîinea era coaptă din mălai. Pe timpul
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
pamant. proprietarul, boierul C. Russo avea 616 desetine. Potrivit izvoarelor bisericești, în anul 1912, de renumitul pictor rus Peskariov (?), a fost zidita din piatră, Biserica Adormirea Maicii Domnului din orașul Sîngeră. Actualmente în oraș mai funcționează un locaș sfînt cu hramul Sfinții drepții Părinți Ioachim și Ana. Din 10 iunie 2004 în orașul Sîngeră a început să funcționeze un post de radio prin eter 96,2 MHz FM fondat de Organizația Obșteasca de Informare din Sîngeră, director Victor Mocanu. Structura etnică
Sîngera () [Corola-website/Science/305253_a_306582]
-
două sate pe ambele maluri ale acestui rîu, poartă același nume; Pogănești. Cu toate acestea izvoarele menționează că Pogăneștii din Republica Moldova este atestat la 5 decembrie 1625. Deja în în 1801 s-a edificat în piatră la Pogănești biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Tot această sursă menționează că satul Pogănești a fost întemeiat de proprietara moșiei Maria De Roma din coloniștii aduși de ea pentru lucrări, însă în afară de aceasta aici mai existau și alți săteni așezați în localitate de pe la finele
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
Petru Voievod, Domn al Țării Moldovei, facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea ... că au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri moldoveni ... călugărițele de la ... Sfânta mănăstire care se numește Socola, unde este hramul Schimbării la față a Domnului ... și ni s-au plâns cu mare jăluire ... că privilegiul de danie ce l-au avut de la Alexandru Voievod (Lăpușneanu) pe două sate, Iezerenii ... și Găurenii, ce sunt în Ținutul Cârligăturii ... ele l-au pierdut
Socola, Iași () [Corola-website/Science/306055_a_307384]
-
Suceava, care a fost construită în anul 1902 în satul Ițcani (astăzi cartier al Sucevei). Ea se află situată pe Strada Gării nr. 13, în apropiere de Gara Suceava Nord și de Parcul Gării Ițcani. Acest lăcaș de cult are hramul "Sfânta Elisabeta a Ungariei", sărbătorit la data de 17 noiembrie. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. Austriecii au desființat
Biserica Sfânta Elisabeta din Ițcani () [Corola-website/Science/306103_a_307432]
-
în Ducatul Bucovinei. La momentul acela, satul Ițcani era localitate de frontieră între Austro-Ungaria și Regatul României, aici locuind mulți etnici germani. Biserica a fost construită în apropiere de Gara Ițcani (gară de frontieră aflată pe teritoriul Austro-Ungariei). Ea are hramul “Sfânta Elisabeta a Ungariei” (sărbătorit la 17 noiembrie). După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ițcani-Gară locuiau 534 credincioși romano-catolici (31,26% din populația localității), iar în satul Ițcanii-Noi alți 154 credincioși (21,56
Biserica Sfânta Elisabeta din Ițcani () [Corola-website/Science/306103_a_307432]
-
Biserică Ortodoxă Mihail și Gavril din Jaffa este biserică ortodoxă a mănăstirii Grecești sub hramul Mihail și Gavril , loc de rugăciune pentru de comunitățile de români , greci și arabi din centrul Israelului. Mănăstirea este situată în vechiul port Jaffa, unul din cele mai vechi orașe port din lume el fiind amintit de patru ori și
Biserica Ortodoxă Greco-Română din Jaffa () [Corola-website/Science/306119_a_307448]
-
fie ridicat în maximum un an de zile , altfel va vinde locul statului Israel. Preotul Damaschin, cheltuind mulți bani, reușește cu ajutorul muncitorilor arabi să ridice biserică în timp record de șapte luni de zile. Biserică, conform obiceiului grecesc poartă 3 hramuri (spre deosebire de bisericile române care au un singur hram): 1. Sf. Mihail și Gavril. 2. Sf. Damaschin și Varvară. 3. Sf. Petru și Pavel. Locul este binecuvântat din mai multe motive, unul din ele fiind că aici este locul casei lui
Biserica Ortodoxă Greco-Română din Jaffa () [Corola-website/Science/306119_a_307448]
-
altfel va vinde locul statului Israel. Preotul Damaschin, cheltuind mulți bani, reușește cu ajutorul muncitorilor arabi să ridice biserică în timp record de șapte luni de zile. Biserică, conform obiceiului grecesc poartă 3 hramuri (spre deosebire de bisericile române care au un singur hram): 1. Sf. Mihail și Gavril. 2. Sf. Damaschin și Varvară. 3. Sf. Petru și Pavel. Locul este binecuvântat din mai multe motive, unul din ele fiind că aici este locul casei lui Simon tăbăcarul, prieten al Sfanțului Petru la care
Biserica Ortodoxă Greco-Română din Jaffa () [Corola-website/Science/306119_a_307448]
-
mama Sfântului Calinic, Floarea, devenită schimonahia Filoteia. În plan spiritual, Mănăstirea Pasărea este sora geamană a Mânăstirii Cernica, nu doar pentru că au același sfânt ctitor, ci și după tipicul Sfântului Sava, după care se conduc amândouă mânăstirile. Mănăstirea are ca hram "Sfânta Treime" la biserica mare și "Adormirea Maicii Domnului" la biserica din cimitir și se poate lăuda cu o bogată colecție de artă veche bisericească: icoane, ceramică, broderii, precum și mulaje în ghips aparținând sculptorului G. D. Anghel - cel care a
Mănăstirea Pasărea () [Corola-website/Science/306131_a_307460]
-
mai importante cărți de cultură teologică. Sfântul Calinic a fost un neobosit organizator, constructor și restaurator de biserici. În mai puțin de doi ani a reușit să ducă la bun sfârșit lucrările de restaurare și de pictură ale bisericii cu hramul Sfântul Nicolae de pe ostrovul mare de la Cernica. Pentru calitățile sale, mitropolitul Dionisie Lupu l-a cinstit pe 9 aprilie 1820 pe starețul Calinic cu vrednicia de arhimandrit. Poate cea mai importantă ctitorie a sa a fost biserica cu hramul Sfântului
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
cu hramul Sfântul Nicolae de pe ostrovul mare de la Cernica. Pentru calitățile sale, mitropolitul Dionisie Lupu l-a cinstit pe 9 aprilie 1820 pe starețul Calinic cu vrednicia de arhimandrit. Poate cea mai importantă ctitorie a sa a fost biserica cu hramul Sfântului Gheorghe-Purtătorul de Biruință, zidită între anii 1831-1832, și refăcută în anul 1838, în urma cutremurului de atunci. În 1846, neobositul stareț a început să construiască biserica Mânăstirii Pasărea, sfințită un an mai târziu. (Aici avea să-și găsească liniștea la
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]