3,888 matches
-
Alba Iulia, Casa armatei; Expoziția Națională de Icoane ,,Crăciunul și Anul Nou în Creația Populară” - București, Teatrul de Comedie. 1999 Salonul de primăvară al A.A.P. - Iași, Galeria Emil Alexandrescu; Expoziție de grup la Sala Gotică a mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi - Iași, tematica artă eclezială; Festivalul de Artă Naivă First - Timișoara, Muzeul Satului; Expoziție personală - Iași, Galeria Emil Alexandrescu; Salonul de toamnă al A.A.P. - Iași, Galeria Emil Alexandrescu; Expoziția Națională de Artă Naivă - Pitești, Galeria de Artă Naivă; Salonul Național
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cu geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae, zăpada căzuse aproape fără întrerupere. De înaintea Bobotezei, mai ales, începuse viscolul.. crivățul gemea și șuiera, răscolea și învolbura zăpada în troiene până în streșini. Și, tot așa a ținut-o, de la Sf. Trei Ierarhi, până după Întâmpinarea Domnului. Sfârșit de martie... Anotimpul de primăvară sosise. După aproape o săptămână, când de burnițe fulguite, când de ploaie măruntă, mocnită, iată că un vânt cald de miazăzi eliberă cerul și mână norii spre miazănoapte, aducând din
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
1999. Baza de date pe care am construit-o a fost obținută din Încrucișarea mai multor surse. ***ROMPRES, Protagoniști ai vieții publice, Agenția Națională de Presă Rompres, București, 1994; Gheorghe Crișan, Piramida puterii - oameni politici și de stat, generali și ierarhi din România (decembrie 1989-10 martie 2004), Pro Historia, București, 2004; Stelian Neagoe, op. cit., precum și informații furnizate de site-urile oficiale ale instituțiilor ( HYPERLINK "http://www.cdep.ro/"www.cdep.ro sau HYPERLINK "http://www.guv.ro/"www.guv.ro), sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Conservării și Restaurării Bunurilor de Patrimoniu și Istoria Artei. A făcut specializări în Norvegia, Anglia și Scoția. A pus bazele Laboratorului de Biologie din cadrul Complexului Muzeal și a deschis șantiere naționale de lucru la Castelul Peleș, mânăstirea Putna, Biserica „Trei Ierarhi din Iași” etc. pentru conservarea bunurilor din patrimoniul național. Și-a susținut doctoratul în domeniul Biologiei, cu teza: Coleoptere dăunătoare bunurilor de patrimoniu și a realizat o serie de lucrări științifice legate de acest domeniu de cercetare. S-a transferat
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Conservării și Restaurării Bunurilor de Patrimoniu și Istoria Artei. A făcut specializări în Norvegia, Anglia și Scoția. A pus bazele Laboratorului de Biologie din cadrul Complexului Muzeal și a deschis șantiere naționale de lucru la Castelul Peleș, mânăstirea Putna, Biserica „Trei Ierarhi din Iași” etc. pentru conservarea bunurilor din patrimoniul național. Și-a susținut doctoratul în domeniul Biologiei, cu teza: Coleoptere dăunătoare bunurilor de patrimoniu și a realizat o serie de lucrări științifice legate de acest domeniu de cercetare. S-a transferat
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
a lui Iuda Iscarioteanul, care a vândut pe Isus Cristos” <endnote id="(142, p. 306)"/>. Din nou, evreul hagiocid calcă pe urmele evreului deicid. În orice caz, prezența evreilor În biserică la catafalcul unui mare sfânt sau al unui mare ierarh al creștinătății a devenit simptomatică. Mai ales atunci când „jidovii” nu vin să răstoarne năsălia, ci să i se Închine. Pentru a arăta, de exemplu, cât de iubit a fost mitropolitul Veniamin Costachi, cronicarul notează că, la moartea acestuia (În 1846
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în amănunte; fapt este, însă, că în ultimele decenii mișcarea ecumenistă a sporit mereu, iar dușmănia între adepții celor două confesiuni a dispărut de mult cel puțin la nivelul marii mase a credincioșilor. Sunt convins că întâlnirea celor doi înalți ierarhi va aborda cel puțin două mari chestiuni: cea ecumenică, de strângere a relațiilor dintre cele două confesiuni-surori. Despre reunirea Bisericilor nu cred că poate fi vorba decât la nivelul unei declarații generale, diplomatice, pentru că o despărțire istorică veche de o
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
de cult chestiunea scrierii corecte a numelui lui Iisus și a numărului degetelor cu care se face semnul crucii -, dar și alte inovații ale Reformei au adâncit conflictul dintre Nikon și adepții săi și mulți credincioși, între care și unii ierarhi. Pentru vremea aceea, acestea erau chestiuni foarte serioase. În orice caz, reproșul adus Bisericii grecești că a vrut să bată palma (să se unească) cu Roma era perfect întemeiat (Florența-1439). Poate că acest conflict ar fi rămas la nivelul unor
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
prinților laici. Nu este, de aceea, de mirare că tot de pe timpul Papei Nicolae și al Patriarhului Fotie al Constantinopolului datează și primul conflict grav dintre Biserica greacă (ortodoxă) sau Orientală și Biserica Romei. Se ajunsese în pragul rupturii ambii ierarhi fiind oameni ambițioși și cu personalitate accentuată -, dar unele evenimente neprevăzute, ca moartea Papei Nicolaie, au amânat-o până în anul 1054, poate cel mai negru an din istoria creștinismului. Foarte pe scurt, lucrurile s-au petrecut în felul următor. Tensiunile
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
ambițios și inflexibil, care n-a vrut să stea de vorbă cu Humbert înainte de sinod. Încurajat de atitudinea înțelegătoare a împăratului, motivată politic, cardinalul Humbert a scris un libel de excomunicare, în limba latină, a patriarhului și a încă doi ierarhi greci, adversari ai Romei. În ziua de 16 iulie (1054), el a intrat în Sfânta Sofia, unde credincioșii ascultau liturghia, și a așezat pe Sfânta Masă din altar textul excomunicării, după care a părăsit biserica scuturându-și praful de pe încălțăminte
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Cucerirea și prădarea barbară a Constantinopolului de către cruciații latini în 1204 n-au făcut decât să perpetueze și să crească această ură. Orice încercare de reconciliere și, mai ales, de reunire a celor două Biserici-surori gândită de oameni politici și ierarhi luminați s-a lovit ca de un zid de ura și fanatismul unor mase de credincioși din ambele tabere. Dar nici teologii n-au reușit să se împace. Există mai multe deosebiri între cele două Biserici peste care ei n-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
și radicală. Văd aici o asemănare cu musulmanii atunci când reacționează la o "jignire" la adresa Profetului. În cazul lui Williamson, circumstanța agravantă este că el aparține Bisericii Catolice este episcop -, iar politic, de statul Vatican. Or, negarea Holocaustului de către un înalt ierarh catolic readuce, vrând-nevrând, în memoria istorică a evreilor o sumă incredibilă de suferințe pe care iudeii le-au trăit de-a lungul secolelor și de care, deseori, Biserica Catolică n-a fost străină. Cei aproximativ o mie de ani ai
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
perioadă de rezistență prin strategia „ghetoizării liturgice”, aceasta dă semnale serioase de Înviorare și adaptare la contextul modern, de implicare În viața cetății (prin acțiuni caritabile, de asistență socială, de parteneriat comunitar) mulțumită, de multe ori, viziunii Înnoitoare a unor ierarhi care au avut ocazia să cunoască fluxurile spirituale ale Occidentului 4.7. Dialog interconfesional și apropiere prin marcarea specificității În realizarea unui dialog spiritual, trebuie activate mai multe dimensiuni și folosite mai multe canale de transmitere a etosului ortodox. Există
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
expertiza de specialitate și apelul la competențele dinafară, validate ca atare. Nu Întotdeauna ea are instrumentele care Îi sunt necesare și nu are de fiecare dată „ochiul” format și calitatea necesară de a o face. S-au dus timpurile când ierarhul, fie el și luminat, știa și le rezolva pe toate. Harul nu suplinește gesticulațiile foarte specializate ce trebuie realizate la un moment dat. Sprijinul exterior nu este un semn de slăbiciune, de decădere statutară, ci unul de Încredere și inter-recunoaștere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
dificultate. Exemplaritatea de idei și de ordin etic o putem Întâlni și la intelectuali; ea nu este apanajul doar a celor „aleși”, a celor „dăruiți” (cunoaștem din istorie și din viață că sunt destui intelectuali „sfinți”, după cum și preoți sau ierarhi... smintiți). Intelectualii nu trebuie dezavuați, chiar și atunci când pe unii Îi mai ia vorba pe dinainte, se Îmbracă fistichiu sau Își pun cercei În urechi. La o adică, și ei sunt buni de ceva, și În ei zace sau se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
actantul principal, preotul care vorbește În fața enoriașilor. O astfel de ipostază este ea Însăși un construct deschis, la ea având acces mai multe categorii de receptori cu grade de cultură, motivații și expectanțe diferite. Pastorala scrisă și prezentată de un ierarh este o altă ipostază a discursivității religioase care va „afecta” alte niveluri psihocomportamentale sau straturi ale receptivității credincioșilor. Comentariile, luările de poziție, digresiunile purtate pe marginea fenomenelor de credință În ziare, la radio și televiziune, postate pe site-uri mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
și receptacolul ei. Ortodoxia noastră se Înrădăcinează Într-o tradiție nealterată, dar mereu permisivă În privința unei realități socioculturale dinamice, noi. Ea a vizat Întotdeauna „poporul drept-credincios”, nevoile și năzuințele lui. Anii din urmă și o serie de realizări ale unor ierarhi fideli dreptei tradiții apostolice, dar și „Îndreptați” cu fața spre viitor demonstrează cât de implicată sociocomunitar poate deveni ortodoxia românească. Iată de ce, ca laici, nu punem următoarea Întrebare: putem rămâne indiferenți față de liniile de evoluție ale unei Biserici din care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Întâmple. În calitate de factor formativ, Biserica și spiritualitatea specifică se constituie Într-o instanță educativă de primă importanță. Religia a fost adusă În școală și ca urmare a implicării clerului În structurarea unor programe de formare spirituală În direcția enunțată. Ce ierarh s-a implicat În această direcție și ce membru al clerului a vegheat ca Învățământul religios să devină o realitate palpabilă Într-o țară eminamente atee și În chip programatic despiritualizată religios? Am intrat Într-o societate concurențială, inclusiv din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
fost la Mitropolie, Marianne a început să plângă, iar Barry 11 a spus: "eu n-am văzut atâta lume în biserici, nicăieri!" Când au văzut catedrala, au paralizat! Ce splendori de arhitectură avem. Bineînțeles că i-am dus la Trei Ierarhi, la Cetățuia, la Palatul Culturii, pentru că acestea sunt amintirile mele. Interesant este că nu sunt amintiri conștiente, sunt visele mele. Pentru că, atâția ani, am văzut aceste locuri numai în vise. Azi îmi programez să merg la cimitirul " Eternitatea", unde sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
simultan citit-văzut-auzit". Mă refer în special la focalizările unor modele pentru elocința sacră: panegiricul de remarcabilă valoare poetică al lui Ilie Miniat: Cine e aceasta care se ivește ca zorile?", sau "predica lui Varlaam rostită în somptuoasa biserică a Trei Ierarhilor", ori verva predicatorului Antim, cel "cu voce tunătoare", pentru că "el și nu altcineva răspunde de enoriași", așa cum afirmă, "că de gâtul meu spânzură sufletele voastre". Fiind extrase textuale remodelate sonor prin rostire, aș observa că dintre epitetele asociate textului, în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și cu tot săborul rumânilor din Ardeal" în Sicriul... și notează că, prin Cărare pe scurt, se închină el și întregul Sobor Domnului Mihai Apafi. Interesantă această poziție a preotului din Vinț care, practic, se erijează în reprezentant al celorlalți ierarhi: era îndreptățit să facă asta? Este/ se simte recunoscut ca purtător de cuvânt al lor? Rămâne încă de cercetat. Făcută întotdeauna prin raportare la Celălalt, că este el referința divină, ori aproapele, în diferitele sale ipostaze domnitor, arhiereu, ori cititor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
turmei transilvănene. Totul pornind, ca într-o exemplară poveste a Bibliotecii-rezumat al lumii și istoriei, de la cărțile nou tipărite, așa cum recuperează prefața la Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc motivul care declanșase decizia Mitropolitului moldovean de a convoca Soborul din 1645 al ierarhilor din cele două țări românești, unde, printre altele, s-a și căzut de acord asupra Răspunsului...: "Pentr-aceaea, iubiții miei fii, tâmplîndu-mi-se estimp în părțile Țărâi Românești, cu treabe domnești și a nărodului, în Târgoviște, cu cea mai de frunte și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
profilul cărturarului, "dascăl și învățat în limba elinească". Gheorghe Radovici, propunând modelul Mitropolitului Antim în prefața la Octoihul de la 1712, reia atributele exemplare, adăugând grija pentru obște și responsabilitatea față de sufletele turmei avute în pază, concentrate în alegoria recurentă a ierarhului erudit, păstor binecuvântat, nevoindu-se zi și noapte: Cine cunoaște Dumnezeiasca râvnă și multa grijă ce are prea sfințitul și de Dumnezeu trimisul Mitropolit al aceștii de Dumnezeu mântuite Eparhii a Uggrovlahiei, Kyr Anthim Ivirianul, pentru toată creștineasca lui turmă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
articolului opt este surprinzătoare Într-un act fundamental, axat În principal pe drepturi și libertăți cetățenești, fapt ce denotă gravitatea problemei implicării clerului În viața politică. În perioada interbelică, datorită prestigiului de care se bucurau În societatea românească preoții și ierarhii diferitelor confesiuni erau instrumentalizați ca vehicule electorale de către partidele politice. Îndeosebi Garda de Fier a atras, În rândurile sale, numeroși preoți ortodocși, impresionați de recursul legionarilor la simbolurile și valorile ortodoxiei. Peste două sute de preoți au participat, În februarie 1937
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
natură ar trebui să fie sprijinul acordat de Biserica Ortodoxă: „acțiunea de despoliticianizare a țării și de Întărire a Statului”. În al doilea guvern Miron Cristea (30 martie 1938 - 1 februarie 1939), ministerul cultelor și artelor a fost Încredințat unui ierarh ortodox, Nicolae Colan (episcop al Vadului, Feleacului și Clujului). Declarațiile făcute la scurtă vreme după instalare, În aprilie 1938, arată o preocupare deosebită pentru obiectivele regimului carlist: „Din aceeași Încredere a Majestății Sale sunt chemat să conduc departamentul Cultelor și
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]