3,426 matches
-
unor scenarii posibile care pornesc de la starea de fapt. Firește, efectele negative puțin probabile nu vor fi considerate condiții suficiente pentru a împiedica luarea deciziei de a acționa. Altă cale de a lucra cu argumentul ignoranței ar fi să considerăm ignoranța neutră sau egală în raport cu diversele efecte posibile, fie acestea chiar contrare intențiilor inițiale. Astfel, revenind la cazul dispariției speciilor, voi considera că este rezonabil să susținem că dacă suntem ignoranți, atunci nu știm care vor fi consecințele dispariției unei specii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fi prea târziu, deoarece nu vom mai putea reveni la starea inițială. Unele schimbări sunt ireversibile. De aceea, pentru a nu risca să pierdem ceva, decidem să prezervăm specia. Dar este oare rezonabil să luăm o decizie bazându-ne pe ignoranță? Argumentul ignoranței poate fi evaluat și în contextul unei înțelegeri holiste a proceselor naturale. Astfel, am putea susține că o specie joacă un rol important în stabilitatea sau echilibrul ecosistemului. Dar de la cazul unei specii nu putem generaliza până la enunțul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
târziu, deoarece nu vom mai putea reveni la starea inițială. Unele schimbări sunt ireversibile. De aceea, pentru a nu risca să pierdem ceva, decidem să prezervăm specia. Dar este oare rezonabil să luăm o decizie bazându-ne pe ignoranță? Argumentul ignoranței poate fi evaluat și în contextul unei înțelegeri holiste a proceselor naturale. Astfel, am putea susține că o specie joacă un rol important în stabilitatea sau echilibrul ecosistemului. Dar de la cazul unei specii nu putem generaliza până la enunțul universal că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este vorba de dispariția unei specii sau alteia, ci de dispariția în masă a speciilor, atunci cum vom decide cum să acționăm mai departe? Care este în acest caz temeiul pentru a decide care specii trebuie protejate? Firește că nu ignoranța ne va servi drept temei. Cred că putem identifica, totuși, un context în care argumentul ignoranței poate funcționa. Este cazul în care nu este vorba de procese naturale pe care noi nu le cunoaștem, ci de tentative ale omului de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cum vom decide cum să acționăm mai departe? Care este în acest caz temeiul pentru a decide care specii trebuie protejate? Firește că nu ignoranța ne va servi drept temei. Cred că putem identifica, totuși, un context în care argumentul ignoranței poate funcționa. Este cazul în care nu este vorba de procese naturale pe care noi nu le cunoaștem, ci de tentative ale omului de a interveni în cursul naturii. De exemplu, în cazul organismelor modificate genetic nu cunoaștem încă efectele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
oamenilor și asupra ecosistemului. Acesta poate fi un argument suficient pentru a decide suspendarea temporară a folosirii pe scară largă a acestora până când vom știi cu certitudine, urmare a cercetării științifice experimentale, cum stau lucrurile. În concluzie, nu putem folosi ignoranța ca temei al deciziilor noastre de a întreprinde anumite acțiuni, pentru că, de fapt, decidem pe baza altor temeiuri asumate implicit, dar recunoașterea ignoranței poate fi temei al suspendării sau abținerii de la a lua o anumită decizie. 3.1.5. Argumentul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
vom știi cu certitudine, urmare a cercetării științifice experimentale, cum stau lucrurile. În concluzie, nu putem folosi ignoranța ca temei al deciziilor noastre de a întreprinde anumite acțiuni, pentru că, de fapt, decidem pe baza altor temeiuri asumate implicit, dar recunoașterea ignoranței poate fi temei al suspendării sau abținerii de la a lua o anumită decizie. 3.1.5. Argumentul "pantei alunecoase" Mecanismul unei argumentări de acest fel este simplu de pus în evidență cu ajutorul analogiei cu panta alunecoasă. Dacă faci un pas
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ceva de la cele anterioare și oferă ceva celor viitoare. Când generațiile fac schimburi economice virtuale, ele nu știu dacă sunt sărace sau bogate, agrare sau industrializate, unele în raport cu altele, deoarece istoria nu poate fi prevăzută, în termenii lui Rawls, "vălul ignoranței este complet"318. Nimeni nu știe cărei generații îi aparține în raport cu generațiile viitoare. Aceasta ar însemna că fiecare generație poate să facă ce vrea deoarece părțile nu ar fi afectate una în raport cu cealaltă. Dar să eliminăm acest rezultat cu ajutorul unor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Wood Krutch, The Best Nature Writing of Joseph Wood Krutch, William Morrow, New York, 1969, p. 148. 287 José Ortega y Gasset, Meditations on Hunting, Scribner, New York, 1972, pp. 110-111. 288 Menționez aici articolul lui Conniff, apărut sub genericul "Drepturile animalelor: ignoranță față de natură". Richard Conniff, "Fuzzy Wizzy Thinking about Animal Rights", în Audubon, 92, nr. 6, 1990, pp. 120-133. 289 Gary E. Varner, In Nature Interest's? Interests, Animal Rights, and Environmental Ethics, Oxford University Press, New York, Oxford, 1998, pp. 106-111
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
2006, p. 330). 70 Tăcere a înțelepciunii ignorante, înțeleasă în sens cusanian, de convertire a intelectului prin intermediul credinței maxime și al iubirii unificatoare (cf. Nicolaus Cusanus, De docta ignorantia, III, 11; Editura Polirom, Iași, 2008, p. 475). Cf. de asemenea "ignoranța doctorală" (Montaigne), "ignoranța savantă" (Pascal) sau "știința neștiutoare" (Schelling). 71 Străvezime (PD), p. 281. " În adevăr vei cunoaște / știind făr-a înțelege" (Fructe, E, p. 116). 72 Cel care, neștiut (PD); Bătrânul (PD), pp. 294, 266. "Nicăieri nu se înțelege mai
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
70 Tăcere a înțelepciunii ignorante, înțeleasă în sens cusanian, de convertire a intelectului prin intermediul credinței maxime și al iubirii unificatoare (cf. Nicolaus Cusanus, De docta ignorantia, III, 11; Editura Polirom, Iași, 2008, p. 475). Cf. de asemenea "ignoranța doctorală" (Montaigne), "ignoranța savantă" (Pascal) sau "știința neștiutoare" (Schelling). 71 Străvezime (PD), p. 281. " În adevăr vei cunoaște / știind făr-a înțelege" (Fructe, E, p. 116). 72 Cel care, neștiut (PD); Bătrânul (PD), pp. 294, 266. "Nicăieri nu se înțelege mai bine măsura nedesăvârșirii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fuseseră sparte cu toporul, sigur că pe scări fuseseră aduși caii și că în scurt timp totul intrase într-o periculoasă derivă politică! Atâta neînțelegere a nevoilor specifice modului nomad de viață nu putea veni decât dintr-o indiferență și ignoranță condamnabile. Acum priceperea lui era chemată să remedieze pe cât posibil lucrurile, deși în cadrul unui buget foarte restrâns; era vorba de a crea un spațiu al vastității și rătăcirilor pasionale în interiorul limitelor unei recunoașteri sociale modice a locatarilor. Nu un labirint
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de nenumărate altele, încă și mai cutremurătoare, luase cunoștință doar din auzite. Ca bun cetățean, clădea după pricepere o fundătură cât mai retentivă pentru sărăcie și mizerie, crimă și violență, singurătate și lipsă de sens, boală și nedreptate, fanatism și ignoranță - pe scurt, încerca să instaleze perfectibil lumea mai dincoace de zidul mereu în surpare în spatele căruia toate acestea pândeau. Dar mai ales, clădea pentru că aripa lui străină lipită imperceptibil de corp era revendicată imperios de spațiu. De câte ori o trăgea prin
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
limbajul militar și în limbajul sportiv. La această semnificație unanim acceptată, limbajul jurnalistic adaugă o dimensiune cognitiv- motivațională, în funcție de contextul de comunicare, de "talentul" jurnalistului, pe care o regăsim în titlul articolelor de presă: "Bonetti contraatacă și le răspunde contestatarilor. "Ignoranța este mama prost-educaților, a paraziților" (Gazeta sporturilor, august 2012)". 1) ,,Contraatac de campanie: De ce vrea Boagiu să-l dea în judecată pe Ponta" (Cotidianul.ro, nov. 2012). Echivalența "Contraatac"= "ripostă politică, ripostă de campanie" are avantajul de a "provoca"/ incita
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
boli și de mizerie, la un pas de moarte, dar „plescăind din buze de plăcere” să verse „ropote de Înjurături, din acelea birjărești, lungi și Întortocheate ca un descântec Împotriva frigurilor, bălmăjit din cele mai murdare expresii”. Pretutindeni domnea dezordinea, ignoranța, nepăsarea și cruzimea. Singurul mod de a se exprima al acestor oameni era văicăreala: „niște ratați, nevropați și pesimiști, oameni de prisos”. Cuvântul „paria”, notează Cehov, definește perfect „omul decăzut, ajuns la ultima limită, prăvălit pe treapta de pe care n-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
vara anului 1875, o amplă acțiune de inventariere a localităților, cu numărul de contribuabili, starea economică a locuitorilor, situația clădirilor. Între 10 și 28 august inspectează 21 de comune și 35 de școli și descoperă delăsarea și superficialitatea administratorilor, constată ignoranța dascălilor și efectul acestei stări de lucruri, „copiii goi și bolnavi”. Ce-l Împinge, ca și pe Cehov, să se aplece asupra acestor „rele”? De ce simt ei, acești scriitori, că e datoria lor să pătrundă resorturile contextului dezumanizant? A doua
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
capul lui, clerul parohial nu este deloc capabil să atragă populația, mai ales cea de la țară. Aici criza este resimțită cel mai tare. Trei calificative revin constant în tabloul situației clerului rural: absenteism (parohia este condusă atunci de un vicar), ignoranță mai mult sau mai puțin mare (mulți preoți abia știu să citească) și moravuri condamnabile (se denunță mai ales concubinajul). Această situație, datorată însăși structurii Bisericii, nu este, fără îndoială, nouă, dar este incontestabil agravată de criză. În orașe, mai
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mai bine cu Johan, care uneori îl tratează spontan ca pe un "frățior mai mic". A trebuit totuși să-i interzic să-l ia pe Petter cu motoreta. Parcurgem câteva zeci de km cu M. și P. Margareta îngrijorată de ignoranța lui Petter. Nu face deosebirea între vaci și cai, dar distinge între oi și porci. "Vaca are coarne, coadă subțire, botul pătrat și face mu. Calul e mai mare, are coada ca o pensulă, n-are coarne, are botul rotund
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
de cititori anonimi, și provocate de un articol celebru al lui Nicolas Carr, "The amorality of Web 2.0". Articolul, ca și alte publicații ale aceluiași autor, deplângea efectele digitalizării asupra omenirii și, printre o mulțime de alte inconveniente, întărirea ignoranței mulțimii prin hegemonia amatorismului. Promotorii Web 2.0 (blogosfera) venerează amatorul și discreditează profesionistul, este concluzia ce derivă din scrierile sale. Ca răspuns la aceste afirmații, majoritatea opiniilor postate de cititori, deși se referă în principal la internet, punctează chintesența
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
1 Cor. 13, 1), mi-ar folosi puțin, iar lor, deloc”. Cuvintele au viață, au impuls, cheamă la imitație, sugerează binele sau răul. În „Scrisoarea către clerici” s-a consemnat: „să luăm aminte, noi clericii, la marele păcat și la ignoranța de care unii se fac vinovați, față de preasfântul trup și sânge al Domnului nostru Isus Cristos și față de numele preasfinte și cuvintele sale scrise, prin care se consacră trupul său (euharistic), nu poate exista decât dacă a fost consacrat mai
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
necesare traiului, și, plin de entuziasm, fratele Celestino a început să repare mănăstirea anexată bisericii Sfântul Francisc. Celestino era foarte iubit de către credincioșii din Târgoviște, care erau oameni simpli și săraci (cizmari, coșari, măturători), „toți rătăcind amarnic din cauza ereziilor, a ignoranței și a lipsei de preoți catolici” (E. Fermendziu). Părintele Celestino, deși locuia șase luni la Târgoviște și șase luni la Silistra, a fost printre acei mulți misionari franciscani, care într-adevăr au sfințit locul; el l-a primit la mănăstirea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
brutale pe care o primise Jeanne îi ia locul treptat, de-a lungul deceniilor, o inițiere sexuală mai egalitară și mai progresistă: flirtul. La începutul secolului al XIX-lea, Jeanne, gâsculița neștiutoare, trece brusc, în privința sexualității, de la cea mai adâncă ignoranță la cea mai abruptă revelație. Cocheta, dimpotrivă, își descoperă treptat senzualitatea în perioada Belle Époque, la început cu sfială, apoi cu tot mai multă îndrăzneală. Începe cu atingeri echivoce, abia simțite, trecând apoi la sărutări și la mângâieri mai mult
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
deși acesta se menține la cote destul de înalte. Spațiul geografic mondial se diferențiază puternic, atât în privința ratelor de seropozitivitate, cât și a cauzelor care au stat la baza declanșării epidemiei naționale. Se diferențiază, de asemenea, și prin gradul de cunoaștere/ignoranță în legătură cu acest flagel. Așa cum subliniam la început, zona cea mai devastată de maladia SIDA a fost și rămâne Africa. Reamintim, în acest sens, că, dintre cele 35 de milioane de persoane seropozitive sau bolnave de SIDA de astăzi, 25 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
percepțiilor colective africane se referă la femeie. Aceasta este considerată frecvent ca principal vector al SIDA, de aici și atitudinea cvasigeneralizată de culpabilizare a acesteia. Deși mulți sunt cei care cunosc mijloacele de prevenție, puțini sunt cei care le aplică. Ignoranța și obiceiurile ancestrale concură, alături de sărăcie, la explozia ratelor de seropozitivitate. Argumentația de genul „prezervativul diminuează plăcerea” sau „femeile s-ar simți insultate dacă s-ar folosi prezervativul” este adesea folosită în răspunsurile subiecților bărbați din această zonă africană. În ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
din răspunsurile cadrelor sanitare intervievate. Acestea apreciază că în nordul Coastei de Fildeș femeia este obiectul unei flagrante discriminări; „soții sunt mai grijulii cu vacile din gospodărie decât cu femeile lor” a devenit aproape o zicală a locului. În concluzie, ignoranța și sărăcia au făcut ca în zonele investigate vârsta medie a bărbaților decedați de SIDA să fie de 35 de ani și a femeilor de 25 de ani. Consecințele sociale și medicale ale acestei situații sunt foarte grave, cu atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]