19,706 matches
-
ce moment al zilei sunt zugrăvite ele? Care este vârsta lor? Ce vă sugerează poziția mâinilor? Care sunt culorile predominante ale tabloului? c) Alcătuirea planului de idei: profesorul cere elevilor să urmărească tot ceea ce se prezintă în planșă, să-și imagineze ce s-a întâmplat 165 înainte de momentul surprins în tablou și ce sa întâmplat după aceea și să formuleze apoi idei în vederea alcătuirii planului lucrării. d) Discuții în legătură cu redactarea lucrării. Elevii vor dezvolta pe rând ideile, într-un limbaj clar
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
aceea privind afară văzu cum garda de onoare a cerului se schimba, constelația Lebedei făcând loc constelației Orionului, care urma să domnească peste întinderile albe de zăpadă. Povestirea ciobanului era foarte frumoasă. Printre pânzele imense și schimbătoare ale nopții miam imaginat muntele acela necunoscut ca un uriaș telescop care privea lumea de sus și în oglinzile căruia alunecau încet timpul și infinitul. Când am adormit, uriașele aripi ale fanteziei m-au purtat în căutarea acelei nopți minunate de început de iarnă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de neuitat. Alina Moise, clasa a V-a C Cartea, prietena mea Ce prieten mai bun pe lume poate fi mai bun decât cartea? Nimic! Este o plăcere să citești o carte, să pătrunzi în lumea ei și să-ți imaginezi lucrurile așa cum sunt ele acolo. Citind o carte, fac totodată un bine scriitorului. Eu, de exemplu, citesc povești și știu să mi le imaginez așa cum sunt, ba chiar mă transpun în locul unui personaj îndrăgit. Ah! Cât de frumos este în
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Nimic! Este o plăcere să citești o carte, să pătrunzi în lumea ei și să-ți imaginezi lucrurile așa cum sunt ele acolo. Citind o carte, fac totodată un bine scriitorului. Eu, de exemplu, citesc povești și știu să mi le imaginez așa cum sunt, ba chiar mă transpun în locul unui personaj îndrăgit. Ah! Cât de frumos este în lumea poveștilor! În lumea aceasta minunată, poți pătrunde numai citind. Acolo, întâlnești multe personaje cu care te poți obișnui și pe care începi chiar
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mulțumesc din suflet pentru toate plăcerile oferite. Alina-Georgiana Dumitriu, clasa a IV-a C Prietena mea, cartea Ce poate fi mai frumos decât cartea? Nimic. Este o plăcere să citești o carte, să pătrunzi în intimitatea ei și să-ți imaginezi lucrurile așa cum sunt descrise acolo. Când citești o carte, părăsești treptat lumea realului și te afunzi în cea a imaginarului. Dacă aș încerca să vă spun care a fost cea mai frumoasă carte citită, aș răspunde: Aventurile lui Huckleberry Finn
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fost cea mai frumoasă carte citită, aș răspunde: Aventurile lui Huckleberry Finn, sau poate Călătoriile lui Gulliver, dar nu..., mai bine Comoara din insulă. Citind cartea, te transpui în locul personajelor acesteia și participi alături de ele la diferite întâmplări. Mi-am imaginat odată că din cartea plină de aventuri Călătoriile lui Gulliver, a ieșit chiar Gulliver, speriat de locatarii Brobdingnag-ului, care tocmai îl găsiseră. Îl văzui jos, căzut. Uf! Bine c-am scăpat de uriașii aceia! Te rog, Gulliver, du-te înapoi
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ușor la geam pe tine, în căsuța noastră. Aud parcă flacăra clipind în vatră din cauza puținelor lemne. Iubita mea mamă, ce mai fac surorile mele pe care le iubesc atât de mult? Au învățat să toarcă cum trebuie? Mi le imaginez parcă stând alături de tine pe lavița de la gura sobei, torcând. Anisiei îi plăceau poveștile cu pajuri și cu zmei, iar Victoriei îi plăcea să te asculte. Să le spui că-mi lipsesc tare mult și îmi este dor de ele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ca un disc de aur strălucește pe cerul ca oglinda. Câțiva nori pufoși și albi plutesc pe cer. Adie o boare caldă însoțită de fermecătorul glas al păsărelelor. Eu stau în ogradă și privesc la frumosul salcâm din medean. Îmi imaginez că este un frumos cireș copt. Deodată, parcă prin vis, adorm. Ajung lângă o casă care seamănă perfect cu cea a lui Ion Creangă, cel mai mare povestitor român. Văd un copil bucălat, îmbrăcat într-un genuncher și ițari. La
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
-l îngroape pe-aici, pe aproape / în strunga de oi, iar la cap miorița să-i pună instrumentele specifice păstoriei, cele trei fluiere: de fag, de os, de soc. Această dorință reflectă dragostea păstorului pentru meseria sa, el neputându-și imagina despărțirea, chiar și după moarte, de lucrurile dragi lui. Este aici neputința omului de a se desprinde de sensul profund și grav al existenței. Moartea este văzută alegoric, substituită ca o mireasă zâmbitoare, căci, conform unei vechi credințe populare, morților
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
vei intra pe ușa corectă, vei nimeri întrun alt tunel cu alte trei uși și așa mai departe... Intru eu în primul tunel și aleg ușa a doua. Eram plină de emoții: închid ochii, după care deschid ușa și îmi imaginez un calculator, dar când deschid ochii, eu am nimerit într-un alt tunel. De ciudă, am ales ușa a treia, dar de data aceasta era prima. Uh! N-am ghicit și s-au terminat șansele mele. Dar când împăratul calculatoarelor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cartea sub nas chiar când sforăia. Vorbea În somn. Ținea discursuri. Comenta cărți. Cerea audiențe. Făcea memorii. Călătorea În străinătate. Susținea teze de doctorat. Scria la Revista de pedagogie. Publica În Le français dans le monde, Învăța engleza fără profesor. Imagina proiecte de reformă a Învățământului. Muncea enorm. Trăia. Trăia și vorbea despre lucruri care, fără ea, s-ar fi ripisit odată cu bâzâitul de cărăbuș captiv al ceasului deșteptător. O viață din care lui nu i-ar fi rămas decât un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
trebuie. De ce mă Întrebați? Aveți alura unui explorator polar. Aduc a pinguin, asta vreți să spuneți? Un pinguin nu mi-ar fi de mare ajutor. În ce privință? Trebuie să-mi cumpăr o valiză și nu știu ce să aleg. Nu-mi imaginam că pentru un fleac ca ăsta ar fi nevoie de consilier. E o situație specială. Azi am primit ordinul de chemare, declară În sfârșit Petru. La oaste, care va să zică. O zi mare, domnule Șendrean. În acest caz vă recomand un geamantan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu gândul la cuvintele pe care le datora celor ce Înțelegeau acum că În fața lor se afla un mare bărbat. Și cuvintele veniră de la sine: An Nou fericit și la mulți ani! Un toast mai potrivit nici că se putea imagina, șopti doamna Lapedatu unei femei tinere ce mai păstra parcă În păr și În haine aroma gerului de afară. Într-adevăr, dădu aprobator din cap tânăra femeie, invizibilă parcă până atunci, și, dintr-o dată, nu doar vizibilă, ci și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de umplere și golire a plămânilor. Acel adevăr minunat, divin precum corurile de îngeri: puteam să respir și asta însemna că aveam să trăiesc. Pe când ultimii fiori îmi părăseau trupul mi-am lipit fruntea de covorul ud și mi-am imaginat că trag în piept kilometri după kilometri de cer albastru de savană. Am numărat până la zece, apoi am ridicat privirea din podea. M-am proptit în coate și, când asta mi s-a părut în regulă, m-am săltat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de toate astea, dar am făcut așa cum mi-a cerut. — „Dintre toate bodegile din lume, ea a trebuit să intre într-a mea.“ — Bine, încuviință Randle. Cine spune asta? — Bogart. Rick. Personajul sau actorul? — Nu are importanță. Ți-l poți imagina spunând-o? — Da. — Filmul e color sau alb-negru? — E alb-negru. El stă cu un pahar de tărie la... — Când ai văzut ultima oară Casablanca? Am deschis gura și din gât mi-a ieșit un sunet slab, abia auzit. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
însă, am descoperit că mă gândesc tot mai des la Clio Aames. Mă întrebam în ce relație era cu Eric, cum se înțelegeau, cum făceau sex, ce lucruri dure își spuneau fără să le gândească atunci când se certau. Mi-o imaginam. Randle zisese că Clio se pregătea să devină avocat. Mi-o imaginam uneori blondă, alteori brunetă, cu păr lung, cu păr scurt. În unele zile o făceam sensibilă și grijulie, în altele dură și cu capul pe umeri. Era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Mă întrebam în ce relație era cu Eric, cum se înțelegeau, cum făceau sex, ce lucruri dure își spuneau fără să le gândească atunci când se certau. Mi-o imaginam. Randle zisese că Clio se pregătea să devină avocat. Mi-o imaginam uneori blondă, alteori brunetă, cu păr lung, cu păr scurt. În unele zile o făceam sensibilă și grijulie, în altele dură și cu capul pe umeri. Era un joc, un fel de testare a limitelor. Ideea unei Clio Aames în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
În cele din urmă, am închis sertarul, m-am lipit cu spatele de fișet și-am încercat să pricep ceva din tărășenia asta ciudată. Nu era vorba doar de zgomote. Din cea de-a doua zi petrecută în lume îmi imaginasem că încăperea în care mă aflam acum conținea toate informațiile, elementele și imaginile sinelui meu pierdut, o dâră de hârtii care să reconstituie viața Primului Eric Sanderson și fotografii - cu el, cu Clio Aames și cu toți oamenii apropiați lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
normalizator. L-am deschis și m-am trântit în sofa, cu votca la picioare, cu dosarul roșu alături. Înainte să deschid dosarul și să scot foaia de hârtie, am luat câteva gâturi zdravene ca să-mi calmez nervii. Iată ce scria: Imaginează-ți că ești într-o barcă, pe un lac. E vară, dimineața devreme. Intervalul acela când soarele nu s-a ivit încă de după linia orizontului și lumina e brăzdată de umbre lungi. Razele sunt calde, le simți pe piele în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
lichidul își găsește făgașe pe pielea ta, se acumulează în picături de-o greutate precisă, apoi cade, fiecare strop dispărând cu un plescăit sonor. Acum, chiar în clipa în care se aude acel plescăit - oprește-te. Încetează să-și mai imaginezi. Iată adevărata șmecherie. Iată ceea ce e evident, minunat, nemaipomenit, toate în același timp: lacul din mintea mea, lacul pe care mi-l imaginam eu, tocmai a devenit lacul din mintea ta. Nu contează că nu ne-am cunoscut niciodată sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
sonor. Acum, chiar în clipa în care se aude acel plescăit - oprește-te. Încetează să-și mai imaginezi. Iată adevărata șmecherie. Iată ceea ce e evident, minunat, nemaipomenit, toate în același timp: lacul din mintea mea, lacul pe care mi-l imaginam eu, tocmai a devenit lacul din mintea ta. Nu contează că nu ne-am cunoscut niciodată sau că nu știi nimic despre mine. Aș putea să fiu mort, să fi murit cu o sută de ani înainte să te naști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
fi observată doar dacă alegi să te uiți la ea exact din unghiul din care ne uităm noi acum, însă, cu toate acestea, un flux ce se varsă direct din lacul meu imaginar într-al tău. Apoi, încearcă să-ți imaginezi toate fluxurile interacțiunii umane, ale comunicației. Toate fluxurile acelea care curg în și între oameni, legându-i prin text, imagini, cuvinte rostite și comentarii televizate, prin amintiri împărtășite, relații întâmplătoare, evenimente trăite, trecuturi și viitoruri comune, cauză și efect. Încearcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
nou set de scrisori care să le înlocuiască pe cele distruse de ploaia torențială din seara precedentă. Nu găseam nici un motiv să nu le fac pe amândouă acolo și atunci, înainte să pornesc spre Manchester; mi-era greu să-mi imaginez că urmele lăsate de Fidorous se puteau estompa mai mult decât în acel moment. Cu aceste argumente clare și practice, m-am convins să rămân la hotelul Willows, însă existau și alte câteva motive mai obscure. Străbătusem trei sferturi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
trebui să mă revanșez față de motan pentru incidentul de mai devreme. Mai știam și că atunci când Ian avea să vadă că avem un nou tovarăș de călătorie, erau puține șase să-l cuprindă o dispoziție veselă sau iertătoare. Îmi puteam imagina deja dezgustul fulgerător și dezamăgirea zugrăvite pe toată fața lui mare, turtită și roșcovană. — E un afurisit, am spus, gândindu-mă în continuare la el. Scout încuviință, zâmbind, în timp ce-și turna o cană de ceai. Păi, asta caută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spuse Scout. O să mă descurc, trebuie să ne păzim sistemele de apărare. — Sisteme de apărare? — Îți explic totul când vin înapoi, apoi, întorcându-se spre Fidorous: Doctore, înainte să... — Hmmm? — Trebuie să te pun la curent cu câteva lucruri. — Îmi imaginez că sunt multe lucrurile cu care trebuie să mă pui la curent, dar te rog, Dorothy, e neapărat necesar să închidem tunelurile alea. Mă ocup eu de Omul de Tinichea aici de față. — Nu-i deloc amuzant. — O. Doctorul păru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]