3,294 matches
-
Finchley sau nu știu unde. — A, da, zic vag. Cred că la ăla n‑am fost niciodată. — Dar tipul a zis că trebuie să fie o întâmplare, pentru că vânzările din toate celelalte, din Fulham, Notting Hill și Chelsea, au atins niște cote incredibile. Îmi zâmbește jenată. Se pare că la Gifts and Goodies ăsta din colț sunt un best‑seller! — Nu mă mir deloc! zic. Ramele tale sunt cel mai frumos articol pe care îl au de vânzare acolo. De departe. O înlănțui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
îndrăgostită de locul ăsta. În primul rând, hotelul e fantastic - tot numai piatră de var, marmură și tavane uluitor de înalte. Stăm într‑o cameră enormă care dă înspre Central Park, cu o baie de toaletă lambrisată și cea mai incredibilă cadă, care se umple în cinci secunde. Totul e atât de uriaș, de luxos, de... mare. De exemplu azi‑noapte, când am ajuns, Luke mi‑a propus să bem ceva la bar și, sincer, Martini‑ul pe care ni l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
trezesc mergând încet, uitându‑mă în sus. E o zi incredibil de limpede și de curată, cu soare aproape orbitor care se reflectă de pe trotuare și clădiri. Mă uit în jur, copleșită de admiație. Dumnezeule, orașul ăsta e un loc incredibil. Știam, normal, că New Yorkul e plin de zgârie‑nori. Dar numai când te afli efectiv pe stradă și te uiți la ei, îți dai seama cât de... uriași sunt. Privesc acoperișurile clădirilor profilate pe cer, până mă doare gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
cap inteligent în timp ce vorbește și încerc să par interesată. Dar, cum mergem noi așa de‑a lungul străzii, capul mi se răsucește de la stânga la dreapta, ca și cum aș urmări un meci de tenis. Christian Dior, Hermès, Chanel... Strada asta e incredibilă. Dacă am putea doar să încetinim un pic și să ne uităm mai bine la ea... dar Cristoph mărșăluiește înainte ca un conducător de drumeție și toți cei din grup îl urmează fericiți, fără să arunce măcar o privire la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
în jur pentru a descoperi altceva în afară de roci și creste stâncoase. Ca răspuns la această dorință, ochii captară imaginea unei mase oarecum diferite, îndeajuns de insolită pentru ca ochii să se mărească de mirare îndărătul căștii transparente și murdare, îndeajuns de incredibilă pentru a-i smulge lui Kane un strigăt puternic. ― Isuse! ― Ce e? Ce se-ntâmplă?... Lambert se repezi spre el, urmată de Dallas. Uluirea lor în fața acestei viziuni neașteptate nu fu mai prejos. Crezură de cuviință să considere că apelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
bare de metal culisând pe o canelură. Conform instrumentelor de măsură încastrate în interiorul căștii, această mașină nu producea nici un zgomot. ― Se pare că mai merge. Mă întreb oare de când se face mișcarea asta. (Kane examină ansamblul, fascinat de de această incredibilă invenție). La ce folosea mecanismul ăsta? ― Pot să vă spun. (Cei doi bărbați se întoarseră spre Lambert care confirmă ceea ce ghicise și Dallas. Ea ține în mână "căutătorul", instrumentul care dirijase parcursul de pe Nostromo până aici.) Este transmițătorul. Apel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Ripley păru impresionată. ― Stratul cu silicați, văzut la microscop, pare să fie o structură moleculară extraordinar de densă și unică în felul ei. Ar putea să reziste și la laser. Știu, știu, se grăbi el să explice când văzu expresia incredibilă a lui Ripley, pare o nebunie. Dar este cel mai tenace țesut organic pe care l-am văzut până acum. Din felul în care sunt aliniate celulele și compoziția lor, sfidează toate regulile biologiei clasice. Aceste celule de silicați, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
își zise el. După curenții de aer de aici nu-i de mirare. O să fac câțiva pași. O să se aranjeze. Se ridică neștiind nimic de masiva tentaculă cu gheare care ieșea încet de sub Cale. Enorma labă căutând într-o liniște incredibilă îi rată piciorul. Se vârî la locul ei, fără să fie observată de Dallas care după câțiva metri, se opri. ― Acum e mai bine, Lambert? M-am deplasat. Mă prinzi mai clar acuma? ― E clar, da, răspunse ea, foarte neliniștită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cred! izbucni ea. Vrei să spui că nu putem, cu tot ce avem la bord în materie de informații să descoperim o armă mai eficace împotriva chestiei ăleia? ― Totuși aceasta este realitatea. Amintește-ți că ea posedă o structură absolut incredibilă. Ai spus că este în stere de orice. Ea are o capacitate mentală de defensivă destul de ridicată, cel puțin cât un câine și probabil mai mult decât un cimpanzeu. Ea a demonstrat și abilitatea de a învăța. Deși total străină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
a coborî maneta când soneria de alertă a lui Nostromo răsună în cursive. Ea și Lambert tresăriră. Se priviră șocate. Ripley împinse maneta. Creatura auzi și ea soneria. Mușchii se contractară și sări înapoi, țâșnind peste prag într-un salt incredibil. Unul din apendicele lui, fu prins în închizătura porții blindate. Din rană izbucni un lichid care începu să fiarbă. Străinul emise un fel de geamăt, parcă de pe fundul unei ape. Fără să-i pese de membrul prins în capcană, între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
claviatură. DE CE? Se aplecă, cu toți nervii încordați. Dacă ordinatorul considera că nu mai era cazul să dezvăluie alte informații, ea nu mai cunoștea alte coduri susceptibile de a-i mai sustrage răspunsuri. Iar ordinatorul nu putea bănui motivele comportamentului incredibil al ofițerului științific. Răspunse: ORDIN SPECIAL 937 PERSONAL ȘTIINȚA URMEAZĂ NUMAI INFORMAȚII RĂSTRÂSE. Bun, de aici se va descurca ea. Putea să încerce să afle mai mult. Voia să continue, dar o mână căzu lângă a sa, intrând până la cot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de 140 cm, doi ochi. La înălțimea asta, nu pot fi nici de câine, nici de cal. Sunt ochi de pitic. Edy se apropie fără să scoată un cuvânt. Se oprește la câțiva metri de Roman și, cu o ușurință incredibilă, ridică un capac de canal și intră pe jumătate în el. Acum, la înălțimea de 70 cm, ochii par de coiot. Protejat de distanța la care se află de rus, îl întreabă: — Vitali Semeonov, n-ai murit încă? Râde sfidător
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
puteai întreba dacă riscanta afișare a chiar ceea ce trebuia ascuns de ochiul public nu era aceeași capricioasă strategie de a pune tocmai faptele cele mai neplăcute, prin dezvăluirea lor, sub semnul întrebării. Dezvăluindu-le, accentuându-le, cu dezinvoltură, deveneau suspecte, incredibile, ireale. Pe asta se baza, oare, imprudentul Tolea, zăpăcitul? Să insiști pentru recuperarea prin „limbajul mimico-gesticular“, de la un fotograf amuțit, a unei întâmplări vechi și încurcate, despre care Gafton și Marga ar fi putut relata ceva mult mai coerent,probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
În fruntea lor, desigur, marele Valentin Silvestru. A fost cel mai longeviv și cel mai prolific teatrolog român al jumătății secunde a secolului XX. Om de cultură, serios, disciplinat, nu cunoștea excesul - În nici un domeniu, cu o putere de muncă incredibilă, stăpînind concepte și sprijinînd modernitatea. Era o autoritate, În domeniu : iubit, dar și temut. Urît, nu o dată, de către artiștii criticați. Subiectivist, uneori. Intrînd chiar În polemici păguboase (cu Everac, cu Caramitru). Dar, repet, În mare, a rămas un punct de
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
a fost forțat să-l interpreteze pe Lenin, În Omul cu arma!) ș.a. Un lucru pare azi, curios: dușmanii de clasă ai epocii de tristă amintire sunt Înfierați de noua forță conducătoare, sunt cenzurați, dar au... o libertate de acțiune incredibilă! Pe lîngă indezirabilul Ciulei (care-n anul Naționalizării pierde teatrul, dar semnează șase montări - trei din ele cu texte de Shakespeare, Moliere și Miller!), sunt activi În vigilenta perioadă istorică Marietta Sadova (legionară, fosta soție a lui Haig Acterian și
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
nu au răspuns așteptărilor sale. Citind cartea, am Înțeles mai mult din drama cu reflexii tragice a acestui minunat om și creator. Aproape că nu-ți vine să crezi că o personalitate atît de... afirmată, s-a Împiedicat, periodic, de incredibile obstacole. Urca și cobora. Depășea și iar se-mpiedica. Era exonerat și iar Învinovățit. Credea, ciclic, că a găsit colectivul ideal și, nu după multă vremea, fugea. Alterna actoria, cu regia și pedagogia - chiar cu scenografia!, din dorința de-a
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
teribil cehii (Facerea lumii - montare excepțională, de umbre animate, În care corpurile interpreților , impecabil armonizate, se metamorfozau În gîndaci, dinozauri, girafe Adam, Eva, Șarpele, Diavolul etc.); un suedez, Staffan Björklund ( Bătrînul și măgărușul - one man showul unui octogenar de-o incredibilă vivacitate & ingeniozitate, În care păpușile erau inteligent stilizate și relaționate); un latinoamerican, Italo Carcamo (care mînuia păpuși din cîrpă, cum sunt cele de Învățat la facultate, În primul an, numai cu mîinile - fără wayang sau sfori - și le dădea expresii
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
ei pe la cultură, cinematografie, teatre. Le dădeau de traduceri, le semnau cu nume de englezi sau indieni și se descurcau bine. Mai ales cărțile de ezoterisme, astrologie, descifrări de vise și mistrere neelucidate mergeau de minune. Se vindeau în tiraje incredibile. Cel mai solicitat și cumpărat era Maestrul Zoghutraapahma din Catrabisha, ucenicul Marelui Yoghin din Ținutul Shzynuzy, pseudonimul tovarășului Corneliu Pișcolț, de la Agerpres, care viza toate fotografiile cu soții Ceaușescu trimise spre publicare redacțiilor. Scoase scrisoarea lui Georges K. Iachimovici. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ea holbându-se la motivul pentru care suntem aici, în zona cu pretenții, unde primim băutură din belșug. Mă uit la noua cucerire a lui Daisy. Chipeș nu e tocmai cuvântul potrivit. Făt-Frumos e înalt, brunet și arată într-adevăr incredibil. Totul în înfățișarea lui - iar asta înseamnă destul de mult, întrucât hainele nu acoperă mare lucru - îl face să pară perfect. Poartă un pulover albastru închis și o pereche de pantaloni mulați. Ai impresia că tocmai a ieșit din paginile revistei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ghiftuite cu frișcă. E clar că nu au nici o problemă cu experimentarea și depășirea stadiului B. —Bine, fie! zic fără avânt. O voi face eu! Deși n-am chef să vorbesc despre Patrick, exprimarea prezentei hotărâri îmi produce o ușurare incredibilă. Finn se uită la ceas și meșterește la unul din butoane. Trei, doi, unu - start! exclamă el. —Bună, mă numesc Rebecca și sunt dependentă de fostul meu iubit. —Bună, Rebecca, îmi răspund ei și nici nu mă îndoiam că vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nevoită. Știam asta, așa că mi-am concentrat atenția asupra locului de muncă. Sună a hărțuire, dar n-am avut de ales. Doream să-i vorbesc. Eram sigur că o pot convinge că totul va fi bine. Atitudinea ei a fost incredibilă. De parcă nu fusese nimic între noi. A susținut chiar că exagerez și că ar trebui să-mi văd de viața mea. Eram pe cale s-o iau razna. Cred că îi avertizase pe toți că sunt periculos, pentru că au început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mă privea cam pofticios. —Doamne! Ciudați mai sunt masculii ăștia! Te roagă: „Fii iubita mea și hai cu mine în weekend!“, dar în secunda următoare se răzgândesc: „A, nu, ceva nu e în ordine!“. Oricum, finalul e de-a dreptul incredibil: „Hai să-ți dau niște înghețată, poate te seduc la loc!“ — Exact! exclam eu. Mulțumesc lui Dumnezeu c-o am pe Daisy. Ea mă face să mă simt din nou întreagă la minte. Jake e nebun, nu eu. Și-apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
dat seama că trebuie fortificată intrarea pe uscat în continent, pentru a nu putea fi invadată din Nord de mercenarii angajați în Africa, și astfel s-au construit, indiferent de cost, fortificații, tranșee și posturi de observație cu o viteză incredibilă. Apoi, Uniunea AmS a construit baraje și linii de apărare pe toate deschiderile la ocean, baricadându-se. Au descoperit rezerve de petrol sub munții Anzi și au excavat până și acele resurse ce păreau de neatins până atunci. Au reînviat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Eram tulburat de felul în care s-a comportat Govar, de felul în care vorbise, de ceea ce realizasem, că suntem, până la urmă, animale și că, asemenea lor, răspundem la stimuli și la mediul în care trăim, că vom face lucruri incredibile pentru a vedea ziua de mâine. Nu vă supărați, zise o voce subțire, ar trebui să ne temem? Ridicasem capul și îl văzusem pe cel mai apropiat din cei care rămăseseră uitându-se la mine. De la el venise întrebarea. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
tare încât începui să țip. Deși nu-l vedeam, bătrânul mă strângea de umăr cu o putere supranaturală, de parcă ar fi vrut să mă dezmembreze. Durerea era prea mare. Vălul negru se coborî iarăși peste ochii mei cu o repeziciune incredibilă și, la fel cum se pogorî orbindu-mă, se ridică. Îmi simțeam gura uscată și căscată. Nu mai țipam. Deschisesem ochii și îl văzui pe Sergiu privind în gol, încruntat, cu picături de transpirație ce abia începeau să curgă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]