4,930 matches
-
filozofiei nu s-au confirmat. O alta, cea mai plauzibilă, este că treptat el a fost tot mai înclinat să creadă că Tractatus-ul nu reprezintă ultimul său cuvânt. Se poate, în sfârșit, presupune că Wittgenstein nu a putut trece cu indiferență peste faptul că minți de cea mai bună calitate, nu numai la Cambridge, ci și la Viena, manifestau un viu interes pentru cartea lui. Tractatus-ul captase, încă de la începutul anilor ’20, atenția unui grup de discuții care s-a constituit
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
aude; este surd; este conștient sau este inconștient.“ (Cercetări filozofice, § 281.) Expresiile noastre despre experiențe subiective nu le „descriu“ așadar, ci le „exprimă“, tot așa cum un gest, un țipăt, o expresie a feței sau un fel de a râde exprimă indiferența, frica, resemnarea sau amuzamentul. În contrast cu enunțurile descriptive, Wittgenstein caracterizează expresiile despre stări subiective ca Ässerungen (exprimări, manifestări) a ceea ce simțim. În calitate de „manifestări“ ale stărilor subiective, ele sunt pe același plan cu manifestările nonverbale ale acestor stări. În anumite împrejurări, expresia
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
politică se dezinteresează, de fapt, de soarta semenilor săi și refuză să reacționeze la primejdii care amenință, până la urmă, propria lui viață. Chiar dacă ar avea bune motive să creadă că anumite evoluții din lumea largă nu îl vor afecta direct, indiferența sa față de suferințele semenilor va fi condamnabilă. Din această perspectivă putem înțelege mai bine de ce cu trecerea anilor Russell era tot mai convins că excelența unui om care gândește constă, în egală măsură, în WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 339 capacitatea de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
regăsi în receptor, ci un efort de a se exprima cît mai bine pe sine. Fenomenul are o manifestare apropiată pe terenul creației filozofice, unde funcționează același principiu al individualului cu aspirație universală. De aici s-ar putea deduce o indiferență a creatorului (emițătorului) față de receptor sau chiar o ignorare a acestuia, ori, prin raportare la empatie, o manifestare de asimpatie. Realitatea nu se prezintă însă astfel, deoarece sînt multe cazuri concrete care atestă mai degrabă că suspendarea alterității în cazul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mai redus decât același raport realizat în cea de-a două țară: 1 P 2 P Prețurile celor două bunuri (A și B) se formează la echilibrul dintre cerere reprezentată de preferințele și gusturile consumatorilor, evidențiate grafic prin intermediul curbelor de indiferență, și ofertă (nivelul tehnologic, disponibilitatea și modul de alocare a resurselor determină frontiera posibilităților de producție). Astfel, avantajul comparativ al unei țări față de partenerul ei comercial în producția unui bun, exprimat prin diferențele existente între prețurile relative ale acestuia între
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de producție ale celor doi parteneri comerciali: SUA și Marea Britanie, proporțional cu factorul abundent specific fiecăruia și utilizat intensiv în realizarea produselor care fac obiectul schimbului. Datorită ipotezelor teoremei H-O, ambele țări se vor situa pe aceeași curbă de indiferență (preferințele și gusturile consumatorilor fiind presupuse aceleași). În autarhie, Marea Britanie va produce și va consuma în punctul A situat pe curba sa de indiferență I, cu P = PSTOFA , iar SUA în punctul A' cu GRAU PA' . Dacă au loc schimburi
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
obiectul schimbului. Datorită ipotezelor teoremei H-O, ambele țări se vor situa pe aceeași curbă de indiferență (preferințele și gusturile consumatorilor fiind presupuse aceleași). În autarhie, Marea Britanie va produce și va consuma în punctul A situat pe curba sa de indiferență I, cu P = PSTOFA , iar SUA în punctul A' cu GRAU PA' . Dacă au loc schimburi comerciale între cele două țări, atunci Marea Britanie se deplasează în producție de la punctul A la punctul B, specializându-se în producția de stofă și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cu GRAU PA' . Dacă au loc schimburi comerciale între cele două țări, atunci Marea Britanie se deplasează în producție de la punctul A la punctul B, specializându-se în producția de stofă și va consuma în punctul E situat pe curba de indiferență II, în timp ce SUA vor produce în punctul B' și vor consuma în punctul E' situat pe aceeași curbă de indiferență ( PB' = PB ). Deoarece Marea Britanie se specializează în producerea stofei bun intensiv în factorul muncă, și își reduce producția de grâu
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
A la punctul B, specializându-se în producția de stofă și va consuma în punctul E situat pe curba de indiferență II, în timp ce SUA vor produce în punctul B' și vor consuma în punctul E' situat pe aceeași curbă de indiferență ( PB' = PB ). Deoarece Marea Britanie se specializează în producerea stofei bun intensiv în factorul muncă, și își reduce producția de grâu bun care utilizează intensiv capitalul, cererea sa de forță de muncă și implicit prețul acestui factor de producție (salariul) vor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și dorite de educatori sunt mult mai mari. Cadranul II : indică elevii cu un statut scăzut / zero; ei primesc un număr scăzut de alegeri și respingeri, unii dintre ei nefiind nici aleși, nici respinși. Atitudinea grupului față de acești elevi este indiferența; ei ascund cele mai multe surprize, iar evoluția lor se Înscrie pe o traiectorie neașteptată. Cadranul III : cuprinde elevii cu statut pozitiv, adică cei care obțin numai alegeri sau pentru care alegerile sunt mai numeroase decât respingerile; ei sunt atât ținta simpatiilor
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
să se intervină diferențiat În scop formativ, recuperatoriu sau profilactic. Principalele probleme vizate sunt: - atribuțiile dirigintelui; - activitatea educativă; - structura organizatorică a grupului; 100 - caracterizarea clasei (se referă la performanțe școlare, microgrupuri și liderii lor, relații interpersonale de atracție, respingere sau indiferență, surse de conflict potențiale sau manifeste; - activitatea cu familia; - fișa de observație individuală; - fișa psihopedagogică; - ghid de completare a fișei psihopedagogice; 7."Caietul dirigintelui", Vasile Ciobanu, C.C.D. Bacău, 1998, cuprinde următoarele aspecte: - organizarea colectivului; - planificarea activității educative; - cunoașterea elevilor; - anexe
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
moare de foame, noi ne certăm pentru un conflict de unde n-a venit încă nici o știre privitoare la victime omenești" s-a revoltat delegația Zambiei. Iar dumneata vrei să așteptăm să apară și victimele? Câte vieți vor trebui să plătească indiferența noastră?" a răspuns ambasadorul german. Până una-alta, s-a trecut la anunțarea licitației internaționale pentru ridicarea unui frumos gard de sârmă electrificată între Republica Vandana de Nord și Bulgaria. Termenul de anunțare a câștigătorului (a câștigătorilor) a fost stabilit
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
componentă a atitudinii pozitive și nu poate fi identificat cu ea. Între interesul pentru învățătură și atitudinea pozitivă față de aceasta există același raport ca între parte și întreg. Opusă atitudinii pozitive este atitudinea negativă față de învățătură, manifestată prin dezinteres, delăsare, indiferență față de notele slabe, prin rezultate nesatisfăcătoare sau mediocre, indisciplină în timpul lecțiilor. Ca și atitudinea pozitivă, atitudinea negativă îmbracă și ea mai multe forme. O primă formă este atitudinea negativă absolută sau totală manifestată în dezinteres, uneori chiar repulsie față de munca
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
notele slabe, prin rezultate nesatisfăcătoare sau mediocre, indisciplină în timpul lecțiilor. Ca și atitudinea pozitivă, atitudinea negativă îmbracă și ea mai multe forme. O primă formă este atitudinea negativă absolută sau totală manifestată în dezinteres, uneori chiar repulsie față de munca școlară, indiferență față de notele slabe, pasivitate, lipsă totală de preocupare pentru îndeplinirea sarcinilor școlare, lipsa oricăror deprinderi de muncă, indisciplină în timpul orelor de curs etc. Că este așa ne-o dovedește faptul că asemenea copii, când sunt puși să învețe, cade cerul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ordonată și sistematică și de aceea întâmpină tot mai mari greutăți în îndeplinirea sarcinilor școlare. Datorită acestui fapt, elevul învață din ce în ce mai prost, iar pregătirea temelor nu numai că nu-i provoacă plăcere, dar devine o povară. c) În unele cazuri, indiferența, nepăsarea copilului față de învățătură se datorează faptului că el nu are deprinderea de a munci. Nefiind deprins să muncească, să învingă greutățile, primele dificultăți îl descurajează, iar mai apoi îl dezgustă. Neînvățând lecție de lecție, în cunoștințe se formează tot
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
în cunoștințe se formează tot mai multe goluri care îl împiedică să înțeleagă cunoștințele care urmează, generând alte insuccese. Copilul rămâne în urmă la învățătură, nu mai înțelege cunoștințele ce urmează, renunță la efort, se resemnează, dă dovadă de apatie, indiferență, descurajare. În acest caz, rămânerea în urmă la învățătură generează atitudinea negativă față de aceasta. Dar raportul este și invers: atitudinea negativă are ca urmare rămânerea în urmă la învățătură. Privită sub acest raport, atitudinea negativă este și efect și cauză
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și să mă responsabilizeze (o responsabilitate ce mă constituie) în infinit. În același timp, proximitatea celuilalt tinde să mă deposedeze în parte, să mă desprindă de mine însumi, să-mi altereze reperele identitare de siguranță, subiectivismul, dar și egoismul sau indiferența. Pentru filosoful francez, celălalt are prioritate asupra mea, îi sunt ostatic. Aceasta ar fi o regulă de bază, atît individuală cît și colectivă, bazată pe compasiune, care ar fi filosofia primă, fundament pentru lume și pentru existență. Metafizica este înlocuită
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pe cînd economia dezvolta teorii ale valorii, inclusiv în domeniul cultural. La rîndul lor, oamenii de cultură denunțau finalitatea marcantilă a economiei și intruziunea ei într-un domeniu pentru care nu are abilitare. Întemeietorii științei economice au manifestat mai curînd indiferență față de cultură, instituind o formă de război rece. Dar în condițiile de astăzi cele două domenii nu mai pot fi separate, măcar datorită noilor tehnologii ale informației, telecomunicațiilor și audio-vizualului. De fapt, ajutoarele publice sau private pentru cultură trebuie tratate
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
dragoste, inspirat de încrederea și credința sa în relația binevoitoare a lui Dumnezeu cu omul. Aici, el îi răspunde lui Dumnezeu alăturându-i-se într-o uniune mistică și în bucurie. Acest proces duce la disoluția forțelor egoului și la indiferență în fața adversității materiale și fizice. Legătura privilegiată dintre Dumnezeu și poporul lui se făurește astfel într-o suferință comună 8. Acestea fiind spuse, discursul ultraortodox nu se emancipează deloc de justificarea nenorocirii care se abate asupra evreilor pentru păcate pe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Franța, este ceea ce Micahel Marrus, marele istoric canadian a cărui carte Vichy et les Juifs (1981), scrisă împreună cu Robert Paxton, a pus Franța față în față cu paginile întunecate ale regimului de la Vichy, numește "triumfalismul durerii"32. Din acesta decurge indiferența victimei, învăluită în durerea ei electivă și incomparabilă. Note CAPITOLUL 5 În afara suferinței nu există salvare! De la datoria de memorie la datoria de vigilență Una dintre cele mai bune ilustrări ale mecanismelor pe care am încercat să le demontăm în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
moare de foame, noi ne certăm pentru un conflict de unde n-a venit încă nici o știre privitoare la victime omenești" s-a revoltat delegația Zambiei. Iar dumneata vrei să așteptăm să apară și victimele? Câte vieți vor trebui să plătească indiferența noastră?" a răspuns ambasadorul german. Până una-alta, s-a trecut la anunțarea licitației internaționale pentru ridicarea unui frumos gard de sârmă electrificată între Republica Vandana de Nord și Bulgaria. Termenul de anunțare a câștigătorului (a câștigătorilor) a fost stabilit
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
este mai mare cu atît crește și dezutilitatea, dincolo de un anumit punct critic. De asemenea, dezutilitatea crește odată cu scăderea intensității. Din nou trebuie să amintim că premisele de plecare considerate de Jevons sunt concurența perfectă și așa-numita "lege a indiferenței" care spune că în orice moment nu poate exista decît un singur preț pentru mărfuri omogene, niciunul dintre producători neputînd impune un alt preț. Echilibrul sistemului ar fi realizat atunci cînd fondurile disponibile ale fiecărui individ sunt repartizate între diversele
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ofelimitate, care la origini înseamnă o preferință individuală. Practic, Pareto a înlocuit termenul walrasian de raritate cu cel de ofelimitate ponderată, care desemnează utilitatea ultimei unități achiziționate dintr-un bun, ponderată cu prețul său. Pareto a utilizat celebrele curbe de indiferență, ce se vor dovedi utile pentru a elimina orice aluzie la utilități și pentru a înlocui analiza utilității marginale cu o teorie a alegerilor. Indicele de ofelimitate e folosit pentru a indica ordinea în care fiecare individ dorește să regrupeze
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
dovedi utile pentru a elimina orice aluzie la utilități și pentru a înlocui analiza utilității marginale cu o teorie a alegerilor. Indicele de ofelimitate e folosit pentru a indica ordinea în care fiecare individ dorește să regrupeze diversele curbe de indiferență potrivit tabloului său de preferințe. Astfel, autorul consideră că a stabilit fundații obiective pentru determinarea varia bilelor incluse în propriul sistem. Plecînd de la ipoteza potrivit căreia bunurile și utilitățile sunt divizibile în fracțiuni infinitezimale, Pareto elaborează o metodă ce consistă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
fundații obiective pentru determinarea varia bilelor incluse în propriul sistem. Plecînd de la ipoteza potrivit căreia bunurile și utilitățile sunt divizibile în fracțiuni infinitezimale, Pareto elaborează o metodă ce consistă în a înscrie într-un sistem de coordonate toate curbele de indiferență posibile, legînd punctele în care diferitele combinații de bunuri au aceeași ofelimitate. Un exemplu în acest sens sunt curbele utilizate de meteorologi. În construcția sa, Pareto subordo nează complementaritatea bunurilor faptului de a fi substituibile. Pareto considera că prezentarea ansamblului
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]