5,599 matches
-
presus de care nu se află nici o autoritate centrală. Cu alte cuvinte, suveranitatea este inerentă statelor, deoarece nu există o instituție supremă în sistem. Nu există nici un „guvern mai presus de guverne”13. A doua ipoteză susține că statele posedă inerent o anumită capacitate militară ofensivă care le oferă mijloacele necesare pentru a se ataca și chiar pentru a se distruge reciproc. Puterea militară a unui stat este identificată de obicei cu armamentul specific din dotare, deși, dacă nu ar exista
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
metodologiile și epistemologiile intersubiective se fundamentează fie pe caricaturi, fie pe o înțelegere foarte îngustă a realismului. Iar criticii realiști ai constructivismului sunt la fel de vinovați de a deduce din concepțiile unor constructiviști (sau poate ale mai multora) că metodologia este inerent înclinată spre liberalism. O examinare a epistemologiei constructiviste și a teoriei realiste clasice sugerează că ele sunt, în realitate, compatibile; nu în sensul că un bun constructivism este neapărat realist, ci că studiile constructiviste sunt la fel de compatibile cu o viziune
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acest eseu, concentrându-ne asupra variantei neoclasice, deoarece este cel mai greu de argumentat. Constructivismul postmodern acceptă mai ușor centralitatea puterii în politică, iar puterea, după cum vom arăta mai jos, reprezintă conceptul central al realismului. Răspunsul postmodern, că realismul este inerent fundaționalist, va fi abordat ulterior, în secțiunea de față și în următoarea. Realism este termenul cel mai greu de definit, deoarece întâlnim multe definiții care par a fi incompatibile. Pentru a fi mai preciși, trăsătura comună a realismului - mai exact
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o sugestie. Este cu siguranță adevărat că mulți dintre cei care se consideră cercetători realiști au încercat să reducă ideea de putere la măsurători cantitative. Însă nu există nici un motiv pentru ca o asemenea procedură să fie privită drept o caracteristică inerentă realismului. Într-adevăr, transformarea behavioristă și deci calitativă a relațiilor internaționale se consideră în genere că s-a produs la câteva decenii după cea realistă, astfel ultima neputând fi derivată din prima (Bull, 1972; Vasquez, 1983; Holsti, 1985). În plus
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
deseori asupra aspectelor nonmateriale, precum doctrinele (vezi, de exemplu, Mearsheimer, 1983; Posen, 1984). Faptul că unii cercetători realiști folosesc evaluări cantitative ale capacităților materiale brute nu ar trebui deci să fie interpretat în sensul că materialismul de acest tip este inerent în realism. A doua acuzație este că logica realistă necesită anumite presupuneri materialiste despre natura umană și despre nevoile care guvernează comportamentul actorilor în politica internațională (Wendt, 1999, p. 30, pp. 131-133). Ipoteza specifică atribuită realiștilor include deseori prezența insecurității
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
atare, indiferent cât de bine concepută ar fi structura instituțiilor politice, puterea va reprezenta întotdeauna arbitrul final al rezultatelor din politica internațională. În consecință, nu există altceva decât putere în relațiile internaționale? Dimpotrivă, pentru Morgenthau (1946, pp. 177-178), oamenii sunt inerent morali, precum și animale politice; toate actele politice au o semnificație etică. Pentru Carr (1964, p. 235), „este un fel de realism ireal curentul care ignoră elementul de moralitate din orice tip de ordine mondială”. În realismul clasic, teoria morală în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu-l pot stăpâni. Astfel, un constructivism realist ar putea umple un gol în teoretizarea relațiilor internaționale între teoriile dominante și cele critice 12. Ar putea face acest lucru adoptând accentul pus pe putere de majoritatea teoriilor critice, fără negativismul inerent proiectului de emancipare al acestei teorii, cu al său interes pentru emanciparea „de”, mai curând decât „spre” (vezi Spegele, 1996; Wæver, 1996; Patomäki și Wight, 2000). Constructivismul realist ar putea face acest lucru și incluzând în studiul puterii nu numai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și răspândirea unei culturi comune”27. Diez și Whitman ajung la concluzia că această ambiguitate este o caracteristică a politicii internaționale și că putem câștiga mult din punct de vedere analitic evidențiind ambiguitatea și „tratând-o ca pe o caracteristică inerentă a domeniului internațional”28. Justiția internațională Atât realismul clasic, cât și școala engleză fac distincție între ordine și justiție 29. Cu alte cuvinte, se admite că nu există nici un motiv să nu presupunem că o societate guvernată de reguli va
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
voia întâmplării. E mai probabil ca vreuna dintre aceste tendințe să fie preponderentă în anumite condiții, dar care se va impune rămâne la latitudinea fiecăruia. Tot ce poate face un cercetător este să urmărească diferitele tendințe care, ca potențialități, sunt inerente într-o situație internațională anume. El poate să sublinieze condițiile diferite care fac să fie mai probabil ca o anumită tendință să predomine, și nu alta și, în fine, să analizeze probabilitatea ca diverse condiții și tendințe să predomine în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mai dezavantajoasă astăzi. Cu siguranță, rezultatul final al costurilor umane și materiale în Irak este greu de anticipat, dar visul american al unui Irak democratic și proamerican este încă departe de a fi realizat. Colapsul Uniunii Sovietice a demonstrat slăbiciunea inerentă a acestei națiuni și cu siguranță a ridicat semne de întrebare în legătură cu capacitatea sa pe termen lung de a influența societățile din Asia, Africa și America Latină. Nesfârșitele ore petrecute de funcționarii americani pentru a bloca ofertele de asistență sovietice și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
membru al Națiunilor Unite, care întâmpină dificultăți economice deosebite, ivite ca urmare a executării acelor măsuri, va avea dreptul să consulte Consiliul de Securitate cu privire la rezolvarea acestor dificultăți. Articolul 51 Nici o dispoziție din prezenta Cartă nu va aduce atingere dreptului inerent de autoapărare individuală sau colectivă în cazul în care se produce un atac armat împotriva unui membru al Națiunilor Unite, până când Consiliul de Securitate va fi luat măsurile necesare pentru menținerea păcii și securității internaționale. Măsurile luate de membri în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
doar indirect, determinându-l pe subiect să trăiască o serie de experiențe și asigurând condiții favorabile de învățare. Divergențele apar în rândul specialiștilor în ceea ce privește interpretarea raporturilor dintre condițiile în care se desfășoară învățarea și derularea propriu-zisă a acestora. Divergențele sunt inerente datorită multitudinii și diversității factorilor „externi”, modificabili, care se pot adăuga diferitelor dispoziții, aptitudini „interne” ale subiecților. În privința învățării, sursele de informare studiate prezintă multiple posibilități de abordare a gamei teoriilor învățării. Considerăm importantă cunoașterea acestora pentru a ne putea
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
vedere al majorității, care devine normă pentru fiecare membru al grupului. Acest efect a fost numit normativizare. Descoperit de multă vreme în psihologia socială de Sherif (1936), el și-a găsit confirmarea în multe alte cercetări, fiind considerat firesc și inerent naturii grupurilor. Esența lui este bine surprinsă de Doise și Moscovici: „media opiniilor și judecăților fiecăruia a devenit norma tuturor” (Doise, Moscovici, 1988, p. 217; 2001, p. 320). Efectul de normativizare ridică o importantă problemă psihologică. Sub raport juridic, decizia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acesta vor depăși stagnarea, lipsa de acțiune, vor câștiga noi oportunități profitabile, vor fi mai bine pregătite în fața schimbărilor rapide ale mediului) (vezi McShane, Von Glinow, 2000, p. 349). * * * Dintre cele trei efecte prezentate se pare că mai firesc și inerent grupurilor este al doilea, deoarece se apropie mai mult de comportamentele raționale. În realitate, toate trei sunt inerente grupurilor, și mai ales unor condiții specifice în care acestea sunt puse să funcționeze. Am putea spune, ca și Doise și Moscovici
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
schimbărilor rapide ale mediului) (vezi McShane, Von Glinow, 2000, p. 349). * * * Dintre cele trei efecte prezentate se pare că mai firesc și inerent grupurilor este al doilea, deoarece se apropie mai mult de comportamentele raționale. În realitate, toate trei sunt inerente grupurilor, și mai ales unor condiții specifice în care acestea sunt puse să funcționeze. Am putea spune, ca și Doise și Moscovici, că totul depinde de scopul urmărit. Dacă se urmărește obținerea cu orice preț a coeziunii și consensului, sacrificându
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca și o piesă a unei mașini. Mai mult, oamenii sunt considerați a fi relativ identici unii cu alții. Se admitea astfel că oamenii sunt prin natura lor leneși și disprețuitori față de muncă - mai mult, că avariția și teama sunt inerente naturii umane. Conform acestei concepții, omul nu muncește decât atras de bani și pentru a nu-și pierde profesiunea. Problema practică ce se punea era aceea a obținerii unui randament maxim. Dar cum? Taylor consideră că eficiența maximă se poate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
timpul însă s-a conștientizat conotația pozitivă, efectele constructive ale conflictelor, ceea ce a condus la schimbarea opticii de interpretare a lor. Dintr-un fenomen artificial, conflictul a devenit unul absolut natural și firesc, dintr-unul accidental el a devenit universal, inerent și inevitabil oricărei forme de organizare socială nontotalitară și chiar pentru orice formă de viață. Conflictul apare # nu numai în viața socială, ci peste tot unde există viață... Schimbarea și conflictul sunt egal universale în societate (Dahrendorf, 1959, p. 208
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de procese competitive și de cooperare, iar cursul pe care-l ia conflictul va fi determinat de natura acestei combinații (Deutsch, 1998, p. 21) # are o valoare maximală, nu doar teoretico-metodologică, ci și operațională. De exemplu, accentuarea potențialului de cooperare, inerent oricărui conflict, ne-ar putea ajuta să stabilim condițiile care dau naștere unui proces constructiv sau distructiv de soluționare a conflictului. De asemenea, accentuarea trăsăturilor competitive ale unei situații de conflict este benefică pentru identificarea circumstanțelor, strategiilor și tacticilor care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ascultare, schimb de idei, reținerea de mesaje sonore, reproducerea sau traducerea lor. De asemenea, conduita verbală se subsumează unei familii mai largi de conduite: conduite simbolice (desen, gesturi, scris, alte coduri). (M.Zlate, 1994). Este acceptat că limbajul, ca facultate inerentă și specifică speciei umane, constituie tocmai expresia și realizarea conduitelor verbale (Bronckart, 1988). De aceea, global, studiul limbajului presupune investigarea unor aspecte cum ar fi: perceperea limbajului, înțelegerea discursului, memorizarea propozițiilor și a textelor, achiziția și elaborarea limbajului. Contribuții remarcabile
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
cu adolescentul problemele de politica si religie Respectați aprecierile și evaluările părinților chiar daca sunt demodate Considerați-vă responsabil de comportamentul adolescentului Nu vă criticați părinții în public Nu criticați aspru alegerile prietenilor adolescentului Acceptați supravegherea generală (și grija) părinților Fluctuațiile inerente sociale, economice induc modificări și diferențieri culturale în „aparatul" psiho-moral de conduită, de comunicare între părinți și copii, care conține abilități, capacități de interrelaționare dar și nevoia permanentă de a cunoaște evoluția socială și individuală a copilului, puberului, adolescentului. Acesta
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
ale verbului a avea. Legea are reglementări speciale, în funcție de construcția fonetică a cuvintelor. De ex. verbul o ajutat arată că întâlnirea celor două vocale a auxiliar și a inițial al verbului propriu-zis, ar fi dublat efortul de pronunție, prin intervenția inerentă a unei pauze de emisie a fluxului sonor, care ar fi încetinit comunicarea. Un alt exemplu arată altă regulă. Verbul nu s-o păstrat, la aceeași formă verbală, are alte explicații a folosirii formei scurte a auxiliarului o pentru a
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
creierul de o manieră pozitivă, solicitându-l mai mult, și favorizează astfel dezvoltarea cognitivă. A jongla cu două coduri lingvistice nu este, desigur, lucru ușor, dar nu este nici nociv. Copilul Înțelege foarte repede că numele atribuite lucrurilor nu sunt inerente acestora, ci sunt rezultatul unei istorii legate de o cultură, al unei convenții Între oameni aparținând aceleiași comunități. Este un bun exercițiu de relativitate și de deschidere. Rezultatele sunt cu atât mai favorabile În cazul copiilor de inteligență medie care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mijloace de comunicare nu vor anula decalajul, aproape ontologic, care stă la originea libertății umane și sociale În orice situație de comunicare. Tirania va Începe În ziua În care oamenii vor crede cu adevărat că raționalitatea sistemelor tehnice anulează «zgomotul» inerent acestui gen «situație»” (Wolton, 2000, pp. 110-111). Între replierea identitară pe poziții comunitariste, chiar și În sânul celor mai deschise societăți, ilustrate de marile metropole politice și economice, și necesitatea păstrării, În orice comunicare Între oameni, a părții de „zgomot
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
populațiile, excluse sau nu, să caute repere cognitive care Își au sursele În religii, credințe și identități locale sau, pur și simplu, Într-o proximitate a apartenenței, menite să ajute la o mai bună stăpânire a incertitudinii. Incertitudine care este inerentă dominației ă ce se vrea absolută ă a tehnicii și transformării lumii Într-o imensă piață de desfacere. Aceste procese de reinserție, În sensul dat de Karl Polanyi cuvântului, nu pot fi abordate decât cu ajutorul unei noi epistemologii, flexibilă și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fi, și cel mai adesea sunt, «efecte de sistem» ă ceea ce nu Înseamnă că sunt inaccesibile acțiunii oamenilor” (Dupuy, 1997, p. 265). În plus, teoretizarea propusă de Hayek nu recunoaște faptul că, În societatea capitalistă, „ideea de dreptate socială este inerentă Înclinației omului modern de a se pune mereu În locul celuilalt, de a trăi În permanență sub privirea celuilalt” (ibidem, p. 288). În sfârșit, este necesar oare să considerăm, la fel ca Hayek, că o teorie a dreptății sociale trebuie să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]