13,441 matches
-
cele mai scăzute costuri și cu cel mai mic disconfort pentru pacient. Investigațiile de laborator cuprind examene nespecifice și examene specifice. Examenele nespecifice Examenele nespecifice evidențiază modificările determinate de agentul infecțios în organism. Principalele sindroame biologice considerate pentru diagnosticul bolilor infecțioase sunt: sindromul hematologic, evaluat prin hemoleucogramă completă; sindromul inflamator, evidențiat de creșterea vitezei de sedimentare a sângelui (VSH), proteinei C reactive și a fibrinogenului; sindroamele biochimice (metabolice, hepatice, renale). Hemoleucograma poate orienta asupra tipului de infecție, fără a preciza etiologia
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
metabolice, hepatice, renale). Hemoleucograma poate orienta asupra tipului de infecție, fără a preciza etiologia. În general, infecțiile bacteriene determină leucocitoză cu polinucleoză, infecțiile virale determină leucopenie cu limfocitoză, iar infecțiile parazitare se manifestă cu eozinofilie. Există și excepții, precum mononucleoza infecțioasă, caracterizată de leucocitoză, deși este o boală virală, sau septicemia severă cu bacili gram negativi, însoțită de leucopenie, deși este o boală bacteriană. Sindromul inflamator biologic este evident în majoritatea bolilor bacteriene, dar nu este caracteristic bolilor virale. Sindroamele biochimice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
alcalină, enzime (ALAT, ASAT, LDH, amilaze, rezerva alcalină), ionograma, gazele sanguine, etc. Examene specifice Examenele specifice evidențiază agentul etiologic al unei infecții. Metodele și tehnicile microbiologice utilizate sunt clasificate în două categorii, după cum permit diagnosticul direct sau indirect al agentului infecțios: Metodele de diagnostic direct evidențiază microbul (bacterie, fung, virus, parazit) sau componente ale acestuia, din produse biologice relevante (sânge, urină, lichid cefalorahidian, scaun, spută, exudate, secreții genitale, produse bioptice). Cele mai semnificative metode de diagnostic microbiologic direct sunt: Examenul microscopic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
microbiene prin imunofluorescență directă (B. pertusis, Chlamidia, virusul gripal); Evidențierea antigenelor solubile din lichide biologice; Evidențierea genomului microbian prin tehnici de biologie moleculara: hibridizarea genică, amplificarea genică (PCR). Metodele de diagnostic indirect (seodiagnostic) detectează anticorpii specifici pentru un anumit agent infecțios, adică reacția imună a organismului față de prezența acestuia. Principalele metode de serodiagnostic sunt: Reacția de aglutinare; Reacția de fixare a complementului (RFC); Imunofluorescența indirecta (IFI); Testul imunoenzimatic ELISA (Enzyme Linked Immunosorbent Assay); Testul WesternBlot. Infecția recentă este semnalată de prezența
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
calculat prin raportul dintre cantitatea de anticorpi cu aviditate crescută si cantitatea anticorpilor specifici totali. Utilitatea testului este mai mare în excluderea (aviditate IgG crescută) decât în confirmarea unei infecții dobândite recent (aviditate IgG scăzută). Criterii imagistice în diagnosticul bolilor infecțioase Imagistica tinde să ocupe un rol tot mai important în diagnosticul bolilor infecțioase moderne, aducând dovezi clare și verificabile asupra prezenței unor imagini semnificative pentru procesul infecțios cercetat. Investigațiile imagistice nu sunt proceduri de rutină, recomandarea lor fiind bazată pe
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
specifici totali. Utilitatea testului este mai mare în excluderea (aviditate IgG crescută) decât în confirmarea unei infecții dobândite recent (aviditate IgG scăzută). Criterii imagistice în diagnosticul bolilor infecțioase Imagistica tinde să ocupe un rol tot mai important în diagnosticul bolilor infecțioase moderne, aducând dovezi clare și verificabile asupra prezenței unor imagini semnificative pentru procesul infecțios cercetat. Investigațiile imagistice nu sunt proceduri de rutină, recomandarea lor fiind bazată pe o argumentație logică, justificată de examenul medical clinic. Metodele imagistice utile pentru diagnosticul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
confirmarea unei infecții dobândite recent (aviditate IgG scăzută). Criterii imagistice în diagnosticul bolilor infecțioase Imagistica tinde să ocupe un rol tot mai important în diagnosticul bolilor infecțioase moderne, aducând dovezi clare și verificabile asupra prezenței unor imagini semnificative pentru procesul infecțios cercetat. Investigațiile imagistice nu sunt proceduri de rutină, recomandarea lor fiind bazată pe o argumentație logică, justificată de examenul medical clinic. Metodele imagistice utile pentru diagnosticul bolilor infecțioase sunt: radiodiagnosticul, ecografia, computer tomografia și rezonanța magnetică nucleară. Uneori, imaginile obținute
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
aducând dovezi clare și verificabile asupra prezenței unor imagini semnificative pentru procesul infecțios cercetat. Investigațiile imagistice nu sunt proceduri de rutină, recomandarea lor fiind bazată pe o argumentație logică, justificată de examenul medical clinic. Metodele imagistice utile pentru diagnosticul bolilor infecțioase sunt: radiodiagnosticul, ecografia, computer tomografia și rezonanța magnetică nucleară. Uneori, imaginile obținute după aceste investigații sunt patognomonice pentru anumite diagnostice infecțioase. De exemplu, imaginile ecografice pot fi patognomonice pentru diferite stadii de maturare ale chistului hidatic hepatic, imaginile computer-tomografice “în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
recomandarea lor fiind bazată pe o argumentație logică, justificată de examenul medical clinic. Metodele imagistice utile pentru diagnosticul bolilor infecțioase sunt: radiodiagnosticul, ecografia, computer tomografia și rezonanța magnetică nucleară. Uneori, imaginile obținute după aceste investigații sunt patognomonice pentru anumite diagnostice infecțioase. De exemplu, imaginile ecografice pot fi patognomonice pentru diferite stadii de maturare ale chistului hidatic hepatic, imaginile computer-tomografice “în cocardă” sunt probabile pentru toxoplasmoza cerebrală la imunodeprimați. Imaginile radiologice pulmonare pot fi suficiente pentru diagnosticul de localizare al unor infecții
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
bronhopneumonia, pneumonia lobară, pleurezia), uneori chiar și pentru o anumită etiologie a leziunilor (tuberculoza). Totuși, pentru a finaliza un diagnostic corect și complet, datele imagistice trebuie să fie corelate cu datele clinice și de laborator. Criterii terapeutice în diagnosticul bolilor infecțioase Proba terapeutică, denumită și diagnostic “ex juvantibus”, constă în administrarea unei medicații empirice, pentru o anumită etiologie suspicionată dar care nu este susținută de dovezi, urmată de ameliorarea sau remisiunea semnelor de boală. Argumentul terapeutic poate fi discutabil și nu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
atunci când viața bolnavului este în pericol și timpul nu ne permite așteptarea altor dovezi medicale, cântărind cu mare atenție riscurile și beneficiile acestei decizii medicale. “Medicina trebuie bazată pe dovezi” (Guyatt G,1992) 3.2 Principii de tratament în bolile infecțioase Tratamentul bolilor infecțioase are ca scop combaterea agentului infecțios, precum și a consecințelor infecției asupra gazdei. Este un tratament complex, care vizează simultan sau secvențial mai multe obiective. Tratamentul etiologic combate agentul etiologic prin: Administrarea medicației antimicrobiene; Administrarea de imunoglobuline, seruri
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este în pericol și timpul nu ne permite așteptarea altor dovezi medicale, cântărind cu mare atenție riscurile și beneficiile acestei decizii medicale. “Medicina trebuie bazată pe dovezi” (Guyatt G,1992) 3.2 Principii de tratament în bolile infecțioase Tratamentul bolilor infecțioase are ca scop combaterea agentului infecțios, precum și a consecințelor infecției asupra gazdei. Este un tratament complex, care vizează simultan sau secvențial mai multe obiective. Tratamentul etiologic combate agentul etiologic prin: Administrarea medicației antimicrobiene; Administrarea de imunoglobuline, seruri sau vaccinuri; Evacuarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ne permite așteptarea altor dovezi medicale, cântărind cu mare atenție riscurile și beneficiile acestei decizii medicale. “Medicina trebuie bazată pe dovezi” (Guyatt G,1992) 3.2 Principii de tratament în bolile infecțioase Tratamentul bolilor infecțioase are ca scop combaterea agentului infecțios, precum și a consecințelor infecției asupra gazdei. Este un tratament complex, care vizează simultan sau secvențial mai multe obiective. Tratamentul etiologic combate agentul etiologic prin: Administrarea medicației antimicrobiene; Administrarea de imunoglobuline, seruri sau vaccinuri; Evacuarea colecțiilor purulente, atunci când este cazul. Tratamentul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
inflamația, hipersecreția digestivă). Tratamentul simptomatic combate simptomele asociate infecției (febra, durerea). Tratamentul imunomodulator stimulează mecanismele proprii organismului de îndepărtare a infecției și a consecințelor acesteia. Tratamentul igieno-dietetic urmărește adaptarea regimului alimentar și reglementarea activității fizice în concordanță cu etapele bolii infecțioase și cu particularitățile pacientului. Tratamentul antibiotic Antibioticele sunt medicamente care distrug sau inhibă creșterea organismelor patogene. Antibioticele au reprezentat una dintre cele mai importante achiziții ale omenirii din secolul trecut, contribuind la salvarea multor vieți și la creșterea calității vieții
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pură, căreia să-i testeze eficacitatea la animale și la oameni. Abia zece ani mai târziu, Howard Florey, Ernst Chain si Norman Heatley au reușit sa producă în SUA penicilina, utilizată inițial la scară mică împotriva pneumoniei și altor boli infecțioase în timpul celui de al II-lea război mondial. In anul 1945, Florey, Chain si Fleming au primit Premiul Nobel pentru descoperirea penicilinei. Descoperirea penicilinei a marcat începutul erei antibioticelor în istoria medicinii. De atunci până în prezent, atitudinea față de antibiotice a
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Nobel pentru descoperirea penicilinei. Descoperirea penicilinei a marcat începutul erei antibioticelor în istoria medicinii. De atunci până în prezent, atitudinea față de antibiotice a cunoscut mai multe schimbări. Entuziasmul general inițial a fost generat de convingerea că antibioticele vor putea eradica bolile infecțioase. A urmat etapa optimismului temperat, în contextul răspândirii rezistenței la antibiotice, compensate de speranța stăpânirii infecțiilor cu ajutorul unor noi clase de antibiotice. În prezent, rezistența la antibiotice a atins cote de alarmă și tinde să scape de sub control, explicând îngrijorarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
alergii, neoplasme, colagenoze) agenți insensibili (infecții virale) colecții, focare profunde, care necesită asanare chirurgicală 4. Alegerea greșită a antibioticului din punct de vedere al spectrului, biodisponibilității, toxicității, dozelor, modului de administrare, asocierilor inadecvate 5. Profilaxie abuzivă. Imunoterapia și imunoprofilaxia bolilor infecțioase Imunizarea poate fi dobândită pasiv, prin administrarea de anticorpi, sub formă de imunoglobuline și antitoxine sau activ, stimulând formarea de anticorpi după administrarea de antigene conținute în vaccinuri și toxoide. Vaccinurile sunt suspensii de fragmente sau particule întregi de bacterii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la intervale de 1 lună Anti-papilomavirus: după 9 ani, 3 doze la intervale de 1 și 3 luni. Contraindicațiile generale ale vaccinărilor sunt stările febrile > 38șC, boli concomitente moderate sau severe, reacții alergice față de componentele vaccinale, expunerea recentă la boli infecțioase. Alte contraindicații pot fi selective pentru anumite vaccinuri, de exemplu sarcina si bolile autoimune pentru vaccinul anti-hepatitic B, vaccinurile vii atenuate la imunodeprimați. Reacțiile adverse postvaccinale sunt rar semnalate în practica utilizării majorității vaccinurilor. Aceste reacții pot fi locale la
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Organizația Mondială a Sănătății apreciază că imunizarea și asigurarea surselor de apă potabilă sunt cele mai eficiente intervenții în domeniul sănătății la nivel global. În prezent, majoritatea țărilor din lume consideră vaccinarea o componentă a securității naționale. 4 BOLILE ERUPTIVE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să definească, să recunoască și sa diferențieze principalele tipuri de erupții infecțioase, generalizate și localizate Să enumere criteriile de diagnostic pentru principalele boli infecțioase eruptive Să cunoască atitudinea terapeutică și epidemiologică impusă de apariția unei boli infecțioase
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mai eficiente intervenții în domeniul sănătății la nivel global. În prezent, majoritatea țărilor din lume consideră vaccinarea o componentă a securității naționale. 4 BOLILE ERUPTIVE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să definească, să recunoască și sa diferențieze principalele tipuri de erupții infecțioase, generalizate și localizate Să enumere criteriile de diagnostic pentru principalele boli infecțioase eruptive Să cunoască atitudinea terapeutică și epidemiologică impusă de apariția unei boli infecțioase eruptive Să explice mecanismele complicațiilor streptococice, să definească sindromul șocului toxic streptococic și stafilococic 4
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
țărilor din lume consideră vaccinarea o componentă a securității naționale. 4 BOLILE ERUPTIVE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să definească, să recunoască și sa diferențieze principalele tipuri de erupții infecțioase, generalizate și localizate Să enumere criteriile de diagnostic pentru principalele boli infecțioase eruptive Să cunoască atitudinea terapeutică și epidemiologică impusă de apariția unei boli infecțioase eruptive Să explice mecanismele complicațiilor streptococice, să definească sindromul șocului toxic streptococic și stafilococic 4.1 Prezentare generală a erupțiilor infecțioase Modificările tegumentelor constituie indicii valoroase pentru
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să definească, să recunoască și sa diferențieze principalele tipuri de erupții infecțioase, generalizate și localizate Să enumere criteriile de diagnostic pentru principalele boli infecțioase eruptive Să cunoască atitudinea terapeutică și epidemiologică impusă de apariția unei boli infecțioase eruptive Să explice mecanismele complicațiilor streptococice, să definească sindromul șocului toxic streptococic și stafilococic 4.1 Prezentare generală a erupțiilor infecțioase Modificările tegumentelor constituie indicii valoroase pentru diagnosticul unui număr mare de afecțiuni de cauză genetică, tumorală, metabolică, imunologică și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
criteriile de diagnostic pentru principalele boli infecțioase eruptive Să cunoască atitudinea terapeutică și epidemiologică impusă de apariția unei boli infecțioase eruptive Să explice mecanismele complicațiilor streptococice, să definească sindromul șocului toxic streptococic și stafilococic 4.1 Prezentare generală a erupțiilor infecțioase Modificările tegumentelor constituie indicii valoroase pentru diagnosticul unui număr mare de afecțiuni de cauză genetică, tumorală, metabolică, imunologică și alergică (urticarie, eczeme, prurigo). Agresiunile chimice sau fizice (cauzate de factori mecanici, termici, radiații) pot provoca leziuni dermatologice diverse. Erupțiile infecțioase
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
infecțioase Modificările tegumentelor constituie indicii valoroase pentru diagnosticul unui număr mare de afecțiuni de cauză genetică, tumorală, metabolică, imunologică și alergică (urticarie, eczeme, prurigo). Agresiunile chimice sau fizice (cauzate de factori mecanici, termici, radiații) pot provoca leziuni dermatologice diverse. Erupțiile infecțioase sunt cele mai frecvente cauze de leziuni tegumentare. Acestea se însoțesc frecvent de febră și pot fi cauzate de virusuri, bacterii, microorganisme atipice (ricketii, mycoplasme, chlamidii), fungi sau paraziți. Mecanismele patogenice ale erupțiilor infecțioase pot fi: Agresiunea directă (piodermite, furuncul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pot provoca leziuni dermatologice diverse. Erupțiile infecțioase sunt cele mai frecvente cauze de leziuni tegumentare. Acestea se însoțesc frecvent de febră și pot fi cauzate de virusuri, bacterii, microorganisme atipice (ricketii, mycoplasme, chlamidii), fungi sau paraziți. Mecanismele patogenice ale erupțiilor infecțioase pot fi: Agresiunea directă (piodermite, furuncul, antrax) Diseminarea circulatorie a germenilor pe cale limfatică (petele lenticulare din febra tifoidă) sau sanguină (embolii pustulo necrotici din septicemii) Congestia produsă de toxina agentului patogen care rămâne la poarta de intrare (scarlatină) Depunerea complexelor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]