6,831 matches
-
înțelege, nu îți face griji! Mâine vom face rezervare la avion, așa că o poți liniști pe Vanda! Îți vei primi clienții personal și vei salva astfel, afacerea asta importantă. Carlos o luă în brațe și o strânse la piept cu infinită dragoste și recunoștință. Luciditatea ei părea atât de autentică încât îl liniști complet. Nu la fel de liniștiți și resemnați fură ceilalți membri ai familiei când auziră vestea plecării iminente a celor doi. Liviu era vădit nemulțumit și îngrijorat, dar nu-și
DILEME ( FRAGMENT 36) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375665_a_376994]
-
o moarte iminentă. Ridică cu pioșenie șuvițele lungi de mătase ce ascundeau chipul acela angelic, șterse tăcut lacrimile ce șiroiau pe obrajii mai albi ca lumina palidă a lunii consternate și mânia lui se topi într-o cascadă de duioșie infinită. - Vino copilă! Dumnezeu a socotit că nu era timpul să pleci! Ce ți s-a întâmplat? Abia atunci observă cercul de bestii fioroase ce se strângea ca un cordon implacabil în jurul lor. Se opri o clipă cât să înțeleagă despre
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
cerul se-nfioara cu gând de răsărit ți-aș adună pe trup îmbrățișarea din visul adormit Si-ai tresari, iubindu-ma pe pleoapa zorilor cu dor nemărginit. Cu jarul din priviri, pe unduirea de matase s-ar contura etern, al clipei infinit... Referință Bibliografica: Dacă mi-ai fi iubit / Corina Negrea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2003, Anul VI, 25 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Corina Negrea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DACA MI-AI FI IUBIT de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375720_a_377049]
-
din gânduri... Însoțirea lor în călătoria vieții face ca aceasta să fie mai plăcută, mai ușoară și mai plină de pasiune! Amalgamul de sentimente, simțiri și mister, ce frământă ființa pe căile întortocheate ale propriilor dorințe de întâlniri, și regăsiri infinite, față în față, a sinelui, oglindit în orice pare desprins din părți ale reflectării esenței propriei persoane, se transformă continuu într-un mic univers, ce colorează diferit în intensitate, clipele înaintării prin labirintul existenței. Privirea către seninul cerului poate dărui
MOMENTE ŞI SIMŢIRI UNICE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379225_a_380554]
-
să-L caute pe Dumnezeu doar puțini L-am găsit, dar nu în această lume ci în pustie, în liniștea tainică a solitudinii celei mai adânci, acolo unde nu se văd decât pașii și unde nu se aud decât gândurile infinite ale lui Dumnezeu. Acei locuitori singuratici și melancolici, visători, sfinți, profeți, asceți și poeți ai pustiei, de care lumea aceasta s-a lepădat ca de niște leproși, erau de fapt părinții noștri duhovnicești, doctori ai sufletelor care primiseră darul și
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
ea și leagă cele două mari dimensiuni existențiale, cea de la facerea lumii, sau chiar de înainte de facerea ei, din planul divin al facerii, cu cea eshatologică de după sfârșitul lumii în forma ei actuală, un fel de sumă a unui minus infinit și a unui plus infinit, ca într-o cuprindere totală și nedepășită a întregii aventuri (în sensul etimologic al cuvântului) a aducerii existentului creat de la neființă la ființă, inclusiv a destinului eshatologic al acestuia. Parafrazând o vorbă a Sf. Părinți
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI ZIUA A OPTA de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379267_a_380596]
-
mari dimensiuni existențiale, cea de la facerea lumii, sau chiar de înainte de facerea ei, din planul divin al facerii, cu cea eshatologică de după sfârșitul lumii în forma ei actuală, un fel de sumă a unui minus infinit și a unui plus infinit, ca într-o cuprindere totală și nedepășită a întregii aventuri (în sensul etimologic al cuvântului) a aducerii existentului creat de la neființă la ființă, inclusiv a destinului eshatologic al acestuia. Parafrazând o vorbă a Sf. Părinți care spuneau că lumea a
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI ZIUA A OPTA de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379267_a_380596]
-
din streșini ani, Cu nesfârșitul lor... Și râurile salcii mari ar naște, Îngenuncheate la pământ, Cerând umil lui Dumnezeu Un somn adânc... Am strâns în mine atâta dor, Că ar putea umple cuprinsul De la Apus la Răsărit, Cu tot albastrul infinit... Simțind cum moare-n fiecare amurg, Lacrimile ce-n tăcere a plâns, Ca pe un elixir al vieții, În zori de zi Le va sorbi însetat și muribund Din roua dimineții. Am strâns în mine atâta dor, Că nu e
DOR STRÂNS de NINA DRAGU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379277_a_380606]
-
tânăr și frumos, A mai rămas să cânte doar o cucuvea / Și-un câine care latră furios. ( Acolo unde veșnicia). Destinul omului se află într-o continuă transformare, într-o curgere continuă spre ”fluviul eternității”. Acest mister al dispariției inoculează infinite frământări în conștiința alertată, care caută semne pretutindeni” Frunză, cântec și descânt” / Nu-mi lăsa sufletul frânt!”... cu speranța descifrării tainelor universului. ”Mă doare cerul fără stele / Și visele târzii mă dor”., afirmă poetul al cărui spirit contemplativ se înalță
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
să deschid fereastra visând să ridic privirea către cer implorând să-mi trimită iubirea pe vis de argint. Sufletu-mi însetat de un dor de iubire nebun emitea dorințe spre tine, pe fire de gând căutând în adâncuri de genuni infinite prin oceanul de stele pulsând cu șoapte de torent sălbatic ce crește peste stânci montane și creste. Ochii mei ferestre de spirit deschise spre zare trimit șuvoi de văpaie Otravă dulce, mortală de iubire păgână și șoaptele unui antic descânt
ZBURĂTORUL CU PLETE DE ARGINT( FACE DIN PRIMUL MEU VOLUM DE POEZII ÎN CURS DE APARIȚIE ) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379310_a_380639]
-
palidei luni din castelu-i de iluzii și gând lunecând cu trup unduios de felină se furișa fantomatic Zburătorul cu plete de argint înhăma caii Pegasus la Carul Mare parcat într-un colț al bolții cu stele arzând desfășura peste genuni infinite scară din raze de argint cobora în caleașca-i prin văzduhul cernit învăluit în mantaua nopții-nstelate cu raze de lună-n țesut atingea terasa învăluindu-mă cu farmecu-i mut ca o părere îmi pătrundea în suflet cu razele ochilor
ZBURĂTORUL CU PLETE DE ARGINT( FACE DIN PRIMUL MEU VOLUM DE POEZII ÎN CURS DE APARIȚIE ) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379310_a_380639]
-
-i prin văzduhul cernit învăluit în mantaua nopții-nstelate cu raze de lună-n țesut atingea terasa învăluindu-mă cu farmecu-i mut ca o părere îmi pătrundea în suflet cu razele ochilor reci de înger căzut hipnotici, profunzi precum adâncul infinit al întunecatului cer al nopții tăcut; m-a încătușat cu un dulce sărut pecetluindu-mi suflarea cu patimi otravă divină, iubirea îmi creștea aripi devenind una cu flăcările inimii. Căzusem prada vrăjilor sale ușor eram fascinată de chemarea himerelor. Ma
ZBURĂTORUL CU PLETE DE ARGINT( FACE DIN PRIMUL MEU VOLUM DE POEZII ÎN CURS DE APARIȚIE ) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379310_a_380639]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > INFINITA RĂBDARE A DRAGOSTEI Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Aș putea vorbi de îngeri care-mi trec prin suflet, de infinitul pierdut pe acoperișul orașului în care uneori plutește apropierea
INFINITA RĂBDARE A DRAGOSTEI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369170_a_370499]
-
soare, dar mai presus de orice aș putea vorbi despre lucruri ce nu se lasă cucerite decît de asemănări, sub vîrful degetelor tale fericirea e atît de aproape încît trebuie să ne merităm și întrebările nu numai certitudinile. Referință Bibliografică: Infinita răbdare a dragostei / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1633, Anul V, 21 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Luminița Cristina Petcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
INFINITA RĂBDARE A DRAGOSTEI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369170_a_370499]
-
epoca celor ce ne-au inventat copilăria sau rânduit secunde de lumi nemărginite și tocmai de atunci din clipă primordială stăteau la masa singuri și priveau încet... Unul către Celălalt Perihoretic lin... s-au sfătuit șoptind adânc inimii Lui cu infinită grijă... au grăit și din iubire veșnic au clădit apoi au zis... și s-a făcut dimineață Prima Donna tuturor zilelor făptura de timp din care totul s-a zidit cu secundă de cosmos cu grijă de toate omule veșnic
POEM HIERATIC XXXIII -VITAE LIBRIS de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369191_a_370520]
-
ți-au acaparat inima. Dacă ar fi fost atât de ușor, dar acele lanțuri refuzau să se lase înfrânte. -Știu, maestre. Îngerii au onoare, nu vreau să fac parte din întunericul său, e o bestie născută din cenușă și ură infinită! strigă fata, de parcă erau ultimele cuvinte pe care avea să le rostească vreodată. Arhanghelul continua să o privească cu îngăduință, dar se temea nespus de ceea ce putea citi pe chipul ei plâns. -Sunt sigur că vei face ceea ce este bine
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
mea! Așa a început relația celor două personaje, evitând destinele implacabile pe care erau forțate să le urmeze, pe acea plaja uitată de lume. Se întâlneau în fiecare zi, la aceeași oră, în același loc și se bucurau de intimitatea infinită pe care le-o oferea acea ascunzătoare. El, adesea îngropat în caietul său, desenând de zor, dar cu atenția îndreptată mereu la spusele îngerului său. Ea exprima în vorbe tot ce îi trecea prin minte și gesticula dramatic, asemenea unui
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
tânăr fiind și novice în țeserea anilor, ce abia de-i crescuse tuleiele, mai mereu își uita suveica năzdrăvană prin peșterile Muntelui Sfânt, unde își avea sălașul împreună cu Zamolxe Străbunul, luându-se cu joaca printre aștri- feciorii luminoși ai universului infinit, fără să se mai gândeasc el la firul vieții, ce se torcea domol în ghemul veșniciei, lăsând oamenii să se bucure de viață lungă, plină de pace și voie bună. Ceva neașteptat și înspăimântător, avea să le umbrească însă, viața
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
aruncată, într-un colț prăfuit al unui ungher întunecat și uitată de toți. Veacurile s-au scurs rând pe rând, iar Creatorul degeaba arunca Sfântul Arc Ceresc, pe Bolta Azurie, cu culorile sale izvorâte parcă din eternitatea universului necuprins și infinit, pentru că alți oameni s-au născut din Fii Lumini, ce nu-și cunoșteau adevărata geneză, neștiind că ei sunt urmașii Zeilor de Început, ce și-au avut sălașul chiat în țara lor; în ținutul carpato-danubiano-pontic, România de astăzi. Creatorul, îi
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
Autorului Plutesc printre miliardele de picături, singur și stingher... Plutesc prin apa timpului prezent...caut un ungher. În buzele clepsidrei reci... brusc mă risipesc Și simt cum aripi îngerești din umeri obosiți îmi cresc. Nesigur înapoi privesc spre marea nopții infinită Disting o geană de lumină de catifea-nvechită. Târămul umbrelor tăcute lucește-n depărtare Cu pâlpîiri, stăfulgerări se stinge-ncet și moare. Pe-albeața molaticelor mâini cad ploi de arse stele, Pulberea de lună atinge pielea gleznei mele. Umbra pleoapei
NOAPTEA DIN VIS... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369238_a_370567]
-
să facem amor, Sub trupurile goale-am fi lăsat pentru muze Pictura iubirii eterne, peste toamna-n decor. Ne-am fi întors peste pașii timpului dus Să umplem clipe pierdute, să ne zidim în trecut, Cărare din curcubeu peste timp infinit și apus Ți-aș fi-nălțat! Azi, nu mai pot, că-mi ești pierdut! Referință Bibliografică: DE NU TE-AȘ FI PIERDUT... / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul VI, 31 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
DE NU TE-AȘ FI PIERDUT... de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369259_a_370588]
-
într-un final, toți au sfârșit rugându-se.” ********************************* Însă - după cum afirmam și în episoadele anterioare - să nu uităm că : „Putem spune cu certitudine că în tot ceea ce este și ce nu este, în orice loc și non-loc, în Spațiul Universal Infinit - în momentul morții așteptăm răspunsurile la toate întrebările pe care ni le-am pus vreodată. Dar : Scopul vieții este bucuria... Fundamentul ei este libertatea... Consecința ei este creșterea !” ( va urma ) Referință Bibliografică: CĂRĂUȘIA ȘI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
spre larg, în lumea mea nemărginită, necuprinsă și plină de albastru . O lume mirifică, udă și plină de feerie , acolo unde norii mă atingeau iar luna se leagănă pe umerii mei sub ochii iscoditori al stelelor... Mereu rătăceam pe albastrul infinit unduindu-mă pe luciul nesfârșit, zi și noapte ... Într-o călătorie a mea ,într-o noapte târzie am rămas captiv într-o lagună albastră .M-am lăsat atras de liniștea albastră de cântecul sirenelor .M-am îndrăgostit de acea lagună
VALUL DIN LAGUNĂ.... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374148_a_375477]
-
delicatețe în toate segmentele existenței autorului. Când viața este privită asemeni unui vis, poetul prinde aripi și totul este cu putință. În momentul în care realitatea dură îi tulbură liniștea, versul său își caută ancore pe culmile imaginației, în brațele infinite ale speranței. Versurile sale par să semene cu un amestec special de cuvinte turnate într-o urnă imensă a simțurilor din care erup întrebări ce uneori nu-și găsesc răspunsul. Când poetul își cauta iubita în lumea visului: ,, Ce vis
ÎNTRE VIS ȘI REALITATE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374195_a_375524]
-
Poeme > Pitoresc > PRIN OCHII COPILULUI, FULG ÎN DEVENIRE... Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Prin ochii copilului, fulg în devenire... Privirea adâncă a copilului aducea lumina, nu întreba nimic, din infinitele raze, sclipiri albastre ce topesc pustiul îngheț, mânia, tristețea, balsam ~ rotunzii ochi pătrund în centrul inimii, mâna mângâie chipul, șterge lăcrima, viscolul ce-l cotropea prin timp, urletul umbrelor nopții, zâmbetul învinge fulgerul negru, ghearele demonilor ce-adânc îl sfâșiau
PRIN OCHII COPILULUI, FULG ÎN DEVENIRE... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362151_a_363480]