4,210 matches
-
standard, rata conformismului fiind mai ridicată decît în experimentul de referință (41%). În cadrul studiului originar, S. Asch a avut ca subiecți studenți care nu se cunoșteau reciproc. în unele proceduri, acest lucru nu a fost precizat, cu toate că gradul de cunoaștere interpersonală juca un rol foarte important. Astfel, e de așteptat ca un membru al unui grup ce favorizează valori interdependente să se conformeze în mai mare măsură grupului dacă presiunea pentru supunere provine din propriul in-grup și nu de la niște parteneri
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sau disponibilitatea față de schimbare (EI ridicată/scăzută); 3. individualism distribuirea atenției, resurselor și angajării personale în sarcină către sine sau către colectivitatea de apartenență (I/ C); 4. masculinitate centrarea pe obiective personale (cîștig, avansare) și asertivitate, în opoziție cu cele interpersonale (atmosferă prietenoasă, înțelegere cu autoritatea) și toleranță (M/F). Cercetarea de amploare organizată de G. Hofstede a permis inițial clasificarea celor 40 de eșantioane de culturi naționale investigate, iar într-o ediție ulterioară revizuită (2001), autorul a prezentat rezultatele colectate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sugerează că nivelul inegalității într-o societate este susținut atît de subordonați, cît și de lideri. Puterea și inegalitatea sînt, bineînțeles, stări de fapt fundamentale pentru orice societate și orice persoană cu un minim de experiență în tiparele de relaționare interpersonală poate proba faptul că toate societățile sînt inegale, însă unele societăți promovează inegalitatea mai mult decît altele. Individualismul, pe de-o parte, și colectivismul, pe de altă parte, se referă la măsura în care indivizii sînt integrați în grupuri. Opțiunea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diferită față de valorile femeilor, la una foarte modestă, preocupantă și asemănătoare cu valorile femeilor. Polul asertiv a fost denumit "masculinitate", iar cel "sensibil", "preocupat" a fost calificat convențional drept "feminitate". Femeile din țările feminine au aceleași valori ale modestiei, disponibilității interpersonale ca și bărbații; în țările masculine, ele sînt mai asertive și competitive, dar nu în aceeași măsură ca și bărbații, astfel că în aceste culturi naționale se formează un decalaj între valorile femeilor și cele ale bărbaților. Evitarea incertitudinii tratează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a unei societăți centrate nu pe dezvoltare, ci pe supraviețuire. Prin urmare, putem conchide că la noi cultura organizațională majoritară exprimă un pattern valoric, atitudinal și valoric diferit de cel al majorității țărilor care compun UE, favorizînd autarhismul și retractilitatea interpersonală. Totodată, se pot constata similarități între scorurile obținute la dimensiunile culturale între cercetarea derulată în zona de vest a țării și cele de la nivel național coordonate de specialiști români și străini (I/C, M/ F, EI, PTS/PTL), dar și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
singuri, pe cînd cei din societățile colectiviste vor căuta ajutorul celorlalți din in-grup (Sinha, Tripathi, 1994). Subiecții din națiunile individualiste sînt învățați să valorifice și să urmărească independența și realizările personale (Gudykunst, 1998), iar cei din națiunile colectiviste cultivă armonia interpersonală și solidaritatea prin care se accentuează interdependența și realizările grupului (Markus, Kitayama, 1991). Comparînd, de exemplu, valorile culturale din America Latină (reprezentînd cultura colectivistă) cu cele ale țărilor vest-europene (culturi individualiste), psihosociologii au semnalat diferențe referitoare la atribuirea de semnificații conceptului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în America Latină, individul își desfășoară existența înconjurat de prieteni, viața socială este bogată, subordonarea față de grup fiind o realitate practicată din convingere. Culturile colectiviste, activînd relațiile de interdependență în cadrul grupurilor, valorizează empatia, manifestarea efectelor pozitive, urmăresc întreținerea unor bune relații interpersonale, riscînd însă să dezvolte conflicte ascunse. în comparație cu acestea, "culturile individualiste încurajează distanța, confruntarea directă, abordarea deschisă a conflictelor, munca instrumentală, realizarea de sine fiind mai presus decît expresivitatea și sociabilitatea" (Rață, Iacob, 2002, p. 66). în culturile individualiste se urmărește
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acest caz, sursele stimei de sine sînt regăsite în bună măsură în armonia relațională reciprocă. Persoanele cu o structură interdependentă accentuată trăiesc sentimentul împlinirii Sinelui prin ceilalți. Lor le este caracteristică o anumită flexibilitate, natura indirectă a angajării în comunicarea interpersonală. în structurile interdependente Sinele și "celălalt" nu sînt separați, iar tipul interdependent înclină spre comunicarea indirectă, e mai atent la trăirile și gîndurile neexprimate ale celorlalți (comunicarea nonverbală, paraverbală). Desigur, cadrul ideal pentru dezvoltarea unei astfel de structuri este cultura
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
personală interdependentă. Pot exista situații în care, din diferite motive (experiența interculturală, părinți care provin din culturi diferite, partener de viață din altă cultură etc.), subiectul individual dezvoltă ambele tendințe. împletirea celor două structuri bine conturate poate genera uneori conflicte interpersonale, chiar intrapersonale, dar nu trebuie să fie considerată în mod necesar o problemă. în concluzie, în plan psihologic vorbim despre dimensiunea independență-interdepdendență, în plan cultural corespunzîndu-i dimensiunea individualism colectivism. între tendințele contrare ale naturii umane, cea spre sociabilitate și cea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de subiecți din întreaga lume. Din cele zece categorii valorice de la nivel individual, Schwartz derivă pe căi empirice șapte categorii la nivel cultural societal. Toate aceste categorii axiologice răspund la trei seturi de exigențe comunitare "universale": 1) exigența de relaționare interpersonală în cadrul grupurilor de referință, care ilustrează nevoia de autonomie; 2) exigența garantării responsabilității individuale în cadrul integrării sociale, cu favorizarea perechii simbolice egalitate-ierarhie; 3) exigența relației de calitate dintre individ și mediul social și natural, cu impunerea perechii armonie-dominare. Așadar, la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Fiske într-un demers sintetic de amploare, profesorul Alan P. Fiske, de la Departamentul de Antropologie al Universității California din Los Angeles (1994, 2000, 2007) a realizat o sinteză a studiilor antropologice și sociologice privitoare la dimensiunile culturale și la relaționările interpersonale și grupale care derivă din acestea, evidențiind patru forme elementare ale relațiilor sociale: împărtășirea cu "celălalt" (communal sharing), care descrie relația în care oamenii tratează diadele sau grupurile din care fac parte ca echivalente și nediferențiate, adecvîndu-se exigențelor rolului mobilizat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care fac parte ca echivalente și nediferențiate, adecvîndu-se exigențelor rolului mobilizat, precum cel angajat în relațiile cu familia, cu rudele de sînge, cu partenerul de viață; ierarhizarea autorității (authority ranking), care înfățișează raportarea asimetrică a actorilor sociali într-un joc interpersonal în care subordonatul trebuie să manifeste deferență, respect, obediență față de supraordonat, iar cel din urmă este de așteptat să se raporteze cu responsabilitate și o atitudine paternalist angajată față de cel ce se află pe o poziție inferioară în această structurare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este de așteptat să se raporteze cu responsabilitate și o atitudine paternalist angajată față de cel ce se află pe o poziție inferioară în această structurare ierarhică; compatibilizarea cu "celălalt" (equality matching), care evidențiază nevoia de reciprocitate și echilibru în relația interpersonală, precum asumarea raporturilor cu "egalii" (prietenii, co vîrstnicii); relaționarea tranzacțională (market pricing), ce subîntinde relațiile cu concurentul profesional, în particular, sau cu cel social, în general, pe baza unui calcul simbolic și a unei analize cost-beneficiu. Subiectul se poate confrunta
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o arie culturală. Conceptul de timp monocronologic descrie strategia implicită de "lucruri luate pe rînd" în "ceea ce face subiectul". în schimb, conceptul de timp policronologic se axează pe mai multe sarcini efectuate cu naturalețe simultan, iar timpul este subordonat relațiilor interpersonale. Tabelul 5 oferă o scurtă prezentare a celor două concepte de timp diferite și a rezultantei lor comportamentale. Furnizînd importante repere aplicative, aceste concepte despre orientarea temporală și dependența de context sînt extrem de utile la întîlnirea dintre culturi, căci activarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o scurtă prezentare a celor două concepte de timp diferite și a rezultantei lor comportamentale. Furnizînd importante repere aplicative, aceste concepte despre orientarea temporală și dependența de context sînt extrem de utile la întîlnirea dintre culturi, căci activarea codurilor de deschidere interpersonale implicite pe care le presupun pot armoniza relațiile interpersonale și interinstituționale astfel îngemănate. 7.7. Modelul dimensiunilor culturale GLOBE configurate în registrul leadership-ului Pornind de la cercetarea amplă a lui G. Hofstede, studiul cel mai profund al leadership-ului din perspective interculturale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diferite și a rezultantei lor comportamentale. Furnizînd importante repere aplicative, aceste concepte despre orientarea temporală și dependența de context sînt extrem de utile la întîlnirea dintre culturi, căci activarea codurilor de deschidere interpersonale implicite pe care le presupun pot armoniza relațiile interpersonale și interinstituționale astfel îngemănate. 7.7. Modelul dimensiunilor culturale GLOBE configurate în registrul leadership-ului Pornind de la cercetarea amplă a lui G. Hofstede, studiul cel mai profund al leadership-ului din perspective interculturale a fost coordonat de Robert J. House (2004), profesor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sociale și istorice de a impune actorilor sociali (indivizi, grupuri) precumpănitor registrul constrîngerilor (însoțite de frustrare și dezangajare publică) sau cel al alegerilor (însoțite de oportunități și angajare comunitară) (vezi figura 7). Evaluînd ansamblul celor mai relevante domenii ale interacțiunii interpersonale și interinstituționale în peste 80 de țări, care cuprind aproximativ 85% din populația întregii lumi, cercetarea WVS înregistrează structurarea seturilor atitudinale și a orientărilor axiologice, pornind de la viața cotidiană, opțiunile religioase, pînă la domeniul vieții politice și economice. Cele două
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
naște într-o asemenea prefacere valorică pune în prim plan starea de bine subiectivă, atmosfera de toleranță, încredere, funcționalitate socială, moderație. Nu întîmplător, societățile care obțin o clasare superioară pe indicatorii asociați exprimării de sine tind să ierarhizeze prioritar încrederea interpersonală și interinstituțională ca o resursă socială semnificativă. Se naște, astfel, o cultură a încrederii și toleranței, în care oamenii plasează natural pe primele ranguri ale ierarhiei valorice libertatea individuală, realizarea de sine, activismul politic, specifice culturii politice civic-participative (Almond, Verba
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
supraviețuirii a lui Inglehart și Baker (2000). Concluzia studiului a fost că dimensiunea cinism societal reprezintă o trăsătură a culturii pertinente și operaționale, care poate descrie mai adecvat dinamicile macro la nivel structural (Leung, Bond, 2008). 7.9.4. Diferențe interpersonale și corelații cu alte dimensiuni ale personalității în urma studiului efectuat de Neto (2006) pe eșantionul de studenți din Portugalia s-au constatat diferențe semnificative între credincioșii care participă la slujbe și la practicile religioase specifice și credincioșii care nu participă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
lumea socială în termeni de putere. Această interpretare este în acord cu rezultatele lui Rupf și Boehnke (2002), care au identificat corelații semnificative pentru populația germană între cinismul social și interesul de sine ierarhic, care se referă la percepția relațiilor interpersonale ca fiind ierarhice și servind sinelui. Totodată, dacă analizăm răsplata pentru angajare, cercetarea a indicat o relație a acesteia cu conservatorismul (și implicit cu componentele sale conformismul, tradiția și securitatea) și transcenderea de sine (și implicit cu domeniile pe care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de sine, cît și cu conservatorismul, și negativ cu promovarea de sine. Aceste rezultate sînt compatibile cu poziția conform căreia persoanele religioase se caracterizează prin afirmare de sine în viața civică și politică (Leung et al., 2002), altruism și apropiere interpersonală. Psihologii germani au raportat de asemenea corelații negative ale religiozității cu interesul de sine ierarhic în Germania. în privința relațiilor dintre axiomele sociale și tendințele comportamentale s-au descoperit următoarele: cinismul social a fost relaționat cu stilul de adaptare prin "gîndirea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să conducă la control ierarhic și tendințe mai pronunțate spre orientare socială de tip dominant (Sidanius, 1993). în anul 2006, Safdar și colaboratorii săi au urmărit dinamica axiomelor sociale în Iran și Canada, împreună cu structurarea contactului intercultural, adaptarea și reglajul interpersonal. în acest studiu, autorii au inclus o a șasea dimensiune a axiomelor sociale, "armonia", pe care Safdar colaboratorii au descoperit-o în urma analizei factoriale dintr-un studiu precedent, din 2003. în eșantionul cuprins în cercetarea lui Safdar și a colaboratorilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o serie de alte studii au găsit de asemenea relații semnificative cu o multitudine de variabile, atît personale, cît și structurale. Singelis și colaboratorii săi (2003) au observat că printre studenții din colegiile americane, cinismul social corelează negativ cu încrederea interpersonală și flexibilitatea cognitivă; complexitatea socială relaționează pozitiv cu flexibilitatea cognitivă, cu starea de confort în conversațiile cu persoane străine și cu deschiderea relațională mai pronunțată, chiar dacă o asemenea expansivitate expresivă poate răni sentimentele celor din jur. S-a constatat totodată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
duplicitate și neimplicare. Așa cum am subliniat, rezultatele indică un scor foarte pronunțat al cinismului social. Perspectiva "cinică" pare a fi prevalentă în lumea contemporană și în alte eșantioane naționale (Leung și Bond, 2006), dar tendința caracterizată de o neîncredere sporită interpersonală și interinstituțională este atestată convingător îndeosebi în țările cu o moștenire totalitară, așa cum indică studiile centrate pe tema capitalului social (Sandu, 2003). Astfel, scorurile ridicate la cinism social își pot găsi o explicație în lungile decade de comunism, în care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
extrem de punitiv, instituit într-un climat de teamă și neîncredere generalizată. în logica totalitară, atitudinea submisivă față de autoritate (în plan public) și resentimentară (în plan privat), deresponsabilizantă și plină de suspiciune reciprocă constituie mai degrabă regula decît excepția gramaticilor relaționale interpersonale. Transmis intergenerațional (Gavreliuc, Gavreliuc, Cîmpean, 2009), cinismul relațional conduce la fatalism, duplicitate expresivă, speranță socială deficientă, toate fiind expresii ale unei raportări la "celălalt" într-o manieră instrumentală. Semenul cu care interacționez devine, conform acestei logici relaționale, un mijloc prin
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]