4,572 matches
-
intuitive”. Oamenii pot fi mai buni sau mai slabi la rezumate, dar se pot perfecționa: sugerează aceasta o facultate intuitivă? Aș fi înclinat să merg pe o abordare mult mai comportamentală și să argumentez că devenim mai buni la rezumarea intrigilor în mare parte pentru că, în lumea noastră, a face și a transmite intrigi ține de un talent apreciat. Prin „lumea noastră” înțeleg o lume în care atît adulții cît și copiii trebuie să facă față examinărilor; în care amintirile noastre
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
pot perfecționa: sugerează aceasta o facultate intuitivă? Aș fi înclinat să merg pe o abordare mult mai comportamentală și să argumentez că devenim mai buni la rezumarea intrigilor în mare parte pentru că, în lumea noastră, a face și a transmite intrigi ține de un talent apreciat. Prin „lumea noastră” înțeleg o lume în care atît adulții cît și copiii trebuie să facă față examinărilor; în care amintirile noastre legate de evenimente sînt supuse testelor; în care nu-i neobișnuit să asculți
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
legate de evenimente sînt supuse testelor; în care nu-i neobișnuit să asculți o narațiune la „mîna a doua”; și în care sîntem foarte conștienți de acea constrîngere universală ce ne modelează comportamentul, și anume: timpul limitat. Ar fi rezumarea intrigilor un talent atît de apreciat într-o comunitate orală închegată, unde ar fi rezervat timp și spațiu pentru așa ceva? A reproduce cu exactitate ar fi privit ca ceva de neînțeles acolo sau, mai rău, ar fi taxat cu eticheta „povestitor
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ce să elimine din narațiune (dezacordurile puternice se pot datora fie talentului slab de a povesti sau unui conflict subcultural). În Evelina, Culler observa cum numeroase întîmplări ce par a fi importante sînt respinse de noi ca neavînd legătura cu intriga, fiind mai mult o descriere indirectă a conștiinței Evelinei: de exemplu, bărbatul care ieși din ultima clădire și luă drumul spre casă, Evelina care privea cum se lasă seara. Dar „Consimțise să plece.... Oare făcea un lucru cuminte?” este altceva
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
un element structural important și ne permite [să reinterpretăm materialul anterior]... și să îl structurăm. (Culler, 1975 b) Culler își încheie discuția referindu-se la o ierarhie pe trei nivele a acțiunilor (de caracterizare, de atribuire și de construcție a intrigii), enumerate în ordinea inversă a importanței: Cînd citim Evelina trebuie să decidem ce acțiuni contribuie numai la caracterizarea ei și a situației în care a ajuns datorită ei înseși, care dintre ele sînt însușiri esențiale pentru schimbările intrigii, și care
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
construcție a intrigii), enumerate în ordinea inversă a importanței: Cînd citim Evelina trebuie să decidem ce acțiuni contribuie numai la caracterizarea ei și a situației în care a ajuns datorită ei înseși, care dintre ele sînt însușiri esențiale pentru schimbările intrigii, și care acțiuni sînt de fapt esențiale ca acțiuni propriu-zise. Poate că așa ar trebui să procedăm. Dar, cam toți cei ce citesc Evelina știu că este de James Joyce, că este asadar „literatură” și că eșecul de a desemna
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
fapt esențiale ca acțiuni propriu-zise. Poate că așa ar trebui să procedăm. Dar, cam toți cei ce citesc Evelina știu că este de James Joyce, că este asadar „literatură” și că eșecul de a desemna sau de a urmări o intrigă anume are, în astfel de povestiri, propria motivație culturală. Cu alte cuvinte, poate că Evelina se încadrează prea puțin în categoria povestirii și este prea lipsită de logică în intrigă, pentru a exemplifica talentul nostru de a face rezumate. Cînd
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
că eșecul de a desemna sau de a urmări o intrigă anume are, în astfel de povestiri, propria motivație culturală. Cu alte cuvinte, poate că Evelina se încadrează prea puțin în categoria povestirii și este prea lipsită de logică în intrigă, pentru a exemplifica talentul nostru de a face rezumate. Cînd ești întrebat ce se întîmplă în Evelina, nu este absurd să răspunzi „Nu sînt chiar sigur”, chiar dacă acest răspuns ar fi insuficient dacă te referi la altă intrigă, de exemplu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
logică în intrigă, pentru a exemplifica talentul nostru de a face rezumate. Cînd ești întrebat ce se întîmplă în Evelina, nu este absurd să răspunzi „Nu sînt chiar sigur”, chiar dacă acest răspuns ar fi insuficient dacă te referi la altă intrigă, de exemplu la un roman de James Bond. În cazul literaturii înalte, poate mai mult decît oriunde altundeva, Henry James are dreptate: Ce este personajul dacă nu o oglindire a evenimentelor? Ce este evenimentul dacă nu o ilustrare a personajelor
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Henry James are dreptate: Ce este personajul dacă nu o oglindire a evenimentelor? Ce este evenimentul dacă nu o ilustrare a personajelor? (1963: 80) Îl putem atunci urma pe Culler pentru a accepta concepția teleologică a lui Propp cu privire la structura intrigilor - evaluarea acțiunilor rămîne în așteptare pînă la perceperea semnificației lor în cadrul secvenței din care fac parte. O astfel de definiție retrospectivă a unităților se bazează pe modelele culturale în care se încadrează și cititorii. (Astfel, acțiunea Evelinei de a sta
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
niciodată un text ilustrativ cu informatori pentru a-și susține spusele); și caută acordul nostru intutiv pentru aceste teorii. Studiul său rămîne o explorare deschizătoare de drumuri privind „competența” narativă a cititorilor: avem idei foarte bine definite cu privire la intrigile principale ale narațiunilor pe care le citim sau le auzim; avem aptitudinea de a rezuma aceste intrigi; putem fi adesea de acord cînd identificăm ceea ce nu este esențial pentru derularea intrigii; și putem identifica intrigile „legate transformațional”. 2.5. Pentru
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
aceste teorii. Studiul său rămîne o explorare deschizătoare de drumuri privind „competența” narativă a cititorilor: avem idei foarte bine definite cu privire la intrigile principale ale narațiunilor pe care le citim sau le auzim; avem aptitudinea de a rezuma aceste intrigi; putem fi adesea de acord cînd identificăm ceea ce nu este esențial pentru derularea intrigii; și putem identifica intrigile „legate transformațional”. 2.5. Pentru o gramatică a intrigii Să recapitulăm „complicațiile” pe care le prezintă Evelina: cînd citim această povestire nu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cititorilor: avem idei foarte bine definite cu privire la intrigile principale ale narațiunilor pe care le citim sau le auzim; avem aptitudinea de a rezuma aceste intrigi; putem fi adesea de acord cînd identificăm ceea ce nu este esențial pentru derularea intrigii; și putem identifica intrigile „legate transformațional”. 2.5. Pentru o gramatică a intrigii Să recapitulăm „complicațiile” pe care le prezintă Evelina: cînd citim această povestire nu sîntem în totalitate siguri dacă ar trebui, cum este normal, să căutăm întîmplări sau
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
bine definite cu privire la intrigile principale ale narațiunilor pe care le citim sau le auzim; avem aptitudinea de a rezuma aceste intrigi; putem fi adesea de acord cînd identificăm ceea ce nu este esențial pentru derularea intrigii; și putem identifica intrigile „legate transformațional”. 2.5. Pentru o gramatică a intrigii Să recapitulăm „complicațiile” pe care le prezintă Evelina: cînd citim această povestire nu sîntem în totalitate siguri dacă ar trebui, cum este normal, să căutăm întîmplări sau, mai degrabă, să ne
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
pe care le citim sau le auzim; avem aptitudinea de a rezuma aceste intrigi; putem fi adesea de acord cînd identificăm ceea ce nu este esențial pentru derularea intrigii; și putem identifica intrigile „legate transformațional”. 2.5. Pentru o gramatică a intrigii Să recapitulăm „complicațiile” pe care le prezintă Evelina: cînd citim această povestire nu sîntem în totalitate siguri dacă ar trebui, cum este normal, să căutăm întîmplări sau, mai degrabă, să ne ocupăm de personaj. Dar să încercăm a vedea de ce
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sau, mai degrabă, să ne ocupăm de personaj. Dar să încercăm a vedea de ce propoziția Consimțise să plece, să-și lase casa. este, cum pretind mulți cititori, una din cele mai importante dezvăluiri. Să ne aducem aminte că „importanța pentru intrigă” este un criteriu legat de context: în anumite tipuri de istorii, faptul că un individ a consimțit să plece de acasă ar putea fi de o importanță redusă, față de alte evenimente imediate, mai dramatice: Consimțise să plece de acasă, cît
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
importanța, deja subliniată, a statutului teleologic al evenimentelor din narațiune. Pe de altă parte, trebuie subliniat că „părăsirea permanentă a căminului” pare un eveniment semnificativ în majoritatea culturilor, și gestul trebuie comentat ca atare. Cînd evaluăm statutul înalt - în ceea ce privește structurarea intrigii - al propoziției „Consimțise să plece, să-și lase casa”, trebuie să o comparăm cu propoziția precedentă „E la Melbourne acum”. Cînd privim lucrurile dintr-un punct de vedere mai holistic ori teleologic, trebuie să legăm propoziția „Consimțise să plece, să
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
parcurge textul prima dată, „de la stînga”, din perspectiva propozițiilor precedente. Iar în acele propoziții găsim indicii gramaticale diverse, care fie dezvăluie evenimente narative de o importanță esențială, tratabile ca atare, fie, dimpotrivă, ne arată că sînt lipsite de importanță în cadrul intrigii. Putem începe cu verbele finite din propozițiile de început (s. ns.): Ședea la fereastră și privea cum se lăsa seara peste uliță (1). Ținea capul rezemat de perdele și în nări îi stăruia mirosul cretonului prăfuit (2). Era obosită (3
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
prin intermediul verbelor finite principale este de preferat ambelor. Justificăm astfel argumentul conform căruia căutăm evenimente narative în special în verbele finite. Verbul finit, pe scurt, este vehiculul uzual, nemarcat și preferat cînd e vorba să exprimăm sau să realizăm intrigi, în timp ce celelalte forme pe care le-am menționat sînt două dintre alternativele marcate și deci ușor de identificat. Prin urmare, fiind conștienți că aprecierea noastră este sub semnul întrebării și corigibilă în lumina textului ce urmează și a
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
că aprecierea noastră este sub semnul întrebării și corigibilă în lumina textului ce urmează și a altor circumstanțe, presupunem că, de exemplu, propoziția subordonată, „cum seara inundă bulevardul” (subordonată verbului „stătea”, un verb static), nu exprimă un eveniment esențial al intrigii. Textul continuă: Rar trecea cîte cineva (4). Un bărbat ieși din ultima clădire și luă drumul spre casă; îi auzi pașii bocănind de-a lungul trotuarului de asfalt și apoi scîrțîind pe aleea cu pietriș din fața caselor celor noi, roșii
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
din fața caselor celor noi, roșii (5). Pe vremuri era un maidan acolo, unde se jucau în fiece seară cu copiii vecinilor (6). Ce spuneți de propoziția 4? Există vreun temei intrinsec pentru a ne îndoi de importanța acestei propoziții în cadrul intrigii? Poate doar dacă o comparăm cu propoziția aproape sinonimă: Cîțiva oameni treceau pe drum. Propoziția din urmă ar putea fi folosită pentru a descrie trecerea unui anumit grup de oameni (de exemplu, niște călugărițe treceau pe drum), la care răspundem
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
care o consider ca fiind caracteristica preferată a propozițiilor narative, mai ales prin modul hotărît de a descrie un anumit individ: Un bărbat ieși din ultima clădire și luă drumul spre casă. Această întîmplare ar putea fi esențială în cadrul intrigii, chiar și în fața următoarelor două contra-argumente: 1. În nici una din propozițiile următoare nu este numit bărbatul, deși se pare că este cunoscut: personajele esențiale pentru desfășurarea intrigii sînt de obicei denotate (prin nume, profesie, caracteristici distinctive) într- un mod mai
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și luă drumul spre casă. Această întîmplare ar putea fi esențială în cadrul intrigii, chiar și în fața următoarelor două contra-argumente: 1. În nici una din propozițiile următoare nu este numit bărbatul, deși se pare că este cunoscut: personajele esențiale pentru desfășurarea intrigii sînt de obicei denotate (prin nume, profesie, caracteristici distinctive) într- un mod mai specific decît aici. 2. Personajele importante și acțiunile lor importante nu sînt de obicei menționate și apoi imediat înlăturate. Există de obicei „un principiu de a urmări
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
esențial pentru evoluția istoriei: primul constă în prezentarea evenimentelor ca fiind banale - impresia se accentuează în următoarea propoziție: Taică-său avea obicei să-i gonească în casă...dar micul Keogh făcea adesea pe santinela (10). Lipsa de consecințe în domeniul intrigii este sugerată și de folosirea frecventă a unor semnale (deictice sau spațio-temporale) de distanțare, cu accent pe relativa depărtare a evenimentelor și situațiilor în raport cu cititorul (sau, în acest caz, gînditorul) prezent. Deicticele de depărtare (pe vremea aceea, atunci) sînt proeminente
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Ceea ce am făcut, poate puțin cam laborios pentru aceste două paragrafe, se poate face și pentru cel de-al treilea, pregătind terenul pentru propoziția 24 - „Consimțise să plece, să-și lase casa” - pe care analiștii o consideră importantă în desfășurarea intrigii. Pe scurt, paragraful 3 etalează multe dintre acele caracteristici non- narative ca și primele două, cu precădere verbele principale statice, sau măcar unele ce nu implică nici o schimbare: Își purtă ochii împrejurul camerei...Poate n-avea să mai vadă niciodată
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]