19,025 matches
-
poemul "Dorința", desen reluat pe coperta ediției cărții, din 1912. În 1929, artistul revine cu 12 acuarele cu care ilustrează volumul de Poezii 285 de Eminescu, volum apărut sub îngrijirea fratelui său mai mare, profesorul George Murnu, care semnează textul introductiv al volumului. Se simte în ilustrația acestuia influența Jugendstil-ului -, pictorul își făcuse stagiul la München dar doar în primul volum. În al doilea, Ary Murnu revine la o viziune neoclasicizant-academizantă. La rândul său, Mișu Teișanu realizează o serie de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Stoenescu, cuvânt înainte de Mihai Gramatopol, București, 1980. Pavel, Amelia: Ion Theodorescu-Sion, Editura Meridiane, București, 1967. Pavel, Amelia: Idei estetice în Europa și arta românească la răscruce de veac, Editura Dacia, Cluj, 1972. Petică, Ștefan: Scrieri, vol. II, ediție îngrijită, studiu introductiv, note și variante de Eufrosina Molcuț, Editura Minerva, București, 1974. Petrașcu, Nicolae: Carmen Sylva, Imprimeria Statului, București, 1899. Popescu-Gogan, Petre: Ecouri eminesciene în arta plastică, Editura Meridiane, București, 1994. Preuțu, Marina și Răileanu, Brândușa: Pictorii familiei Verona, Humanistas, București, 2002
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Societății Științifice și Literare din Iași, Anul IX, nr. 1 și 2, ianuarie-februarie 1898, p. 59. 77 "Estetismul lui Ruskin", în Noua Revistă Română, I, nr. 3, 1 februarie 1900, reprodus în Ștefan Petică, Scrieri, vol. II, ediție îngrijită, studiu introductiv, note și variante de Eufrosina Molcuț, Editura Minerva, București, 1974, p. 214. 78 Ibidem, p. 212. 79 Adrian Maniu "Expoziția oficială a Ministerului de instrucție Publică", în Noua revistă română, nr. 6, 26 mai 1913, p. 93. 80 George Murnu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se echipeze cu echipamentul de lucru, să ocupe locul destinat pentru Începerea lecției. Se verifică prezența, se notează absențele În catalog, se iau informații despre cei absenți și se controlează ținuta din punct de vedere al protecției muncii. 2. Partea introductivă (instructajul introductivAre durată variabilă Între 30-60 minute (În funcție de predarea cunoștințelor teoreticeși conține: -Verificarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor practice din lecția precedentă. Aceasta se face prin Întrebări legate de fazele ce cuprind operațiile, părțile componente ale mașinilor; prezentarea mânuirii unor unelte
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
pentru o operație sau mai multe operațiilucrare complexăă; 4. Lecția de control. 1. Lecția de comunicare a cunoștințelor noi. Lecția se utilizează la Începutul unui capitol sau temă nouă și cuprind următoarea structură: -Organizarea grupei de elevi penru lecție; -Instructajul introductiv care cuprinde: -verificarea noțiunilor de bază din lecțiile anterioare; -comunicarea subiectului lecției; -explicarea și demonstrarea procedeelor de muncă; -verificarea Însușirii lecției; -Instructajul curent; -Instructajul de Încheiere. 36 2. Lecția de inițiere și formare a priceperilor și deprinderilor practice. În cazul
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
lecției; -Instructajul curent; -Instructajul de Încheiere. 36 2. Lecția de inițiere și formare a priceperilor și deprinderilor practice. În cazul lecțiilor de acest tip, locul esențial Îl ocupă exercițiile elevilor, sub Îndrumarea și controlul maistrului instructor. La unele lecții instructajul introductiv se reduce substanțial, rezumându-se la anumite precizări sau la demonstrarea unor elemente noi ce intervin. În alte cazuri, instructajul introductiv poate să lipsească. Dacă lucrarea prevăzută pentru execuție presupune o activitate care durează mai multe lecții, atunci, la sfârșitul
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
de acest tip, locul esențial Îl ocupă exercițiile elevilor, sub Îndrumarea și controlul maistrului instructor. La unele lecții instructajul introductiv se reduce substanțial, rezumându-se la anumite precizări sau la demonstrarea unor elemente noi ce intervin. În alte cazuri, instructajul introductiv poate să lipsească. Dacă lucrarea prevăzută pentru execuție presupune o activitate care durează mai multe lecții, atunci, la sfârșitul fiecărei lecții, se va realiza evaluarea parțială și numai la finele lecției În care se finalizează lucrarea se face evaluarea finală
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
se va realiza evaluarea parțială și numai la finele lecției În care se finalizează lucrarea se face evaluarea finală. În acest sens se stabilesc criteriile de evaluare pentru fiecare lecție În parte. Structura lecției conține următoarele etape: -Organizarea grupei; -Instructajul introductiv; -Insructajul curent și lucru independent; -Instructajul de Încheiere. 3. Lecția de consolidare a priceperilor și deprinderilor practice. În acest caz se urmărește Îmbinarea operațiilor Învățate Într-o lucrare complexă.Executând lucrări complexe, elevii trebuie să-și perfecționeze și să-și
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
În acest caz se urmărește Îmbinarea operațiilor Învățate Într-o lucrare complexă.Executând lucrări complexe, elevii trebuie să-și perfecționeze și să-și coordoneze deprinderile practice Însușite anterior. Lecția cuprinde etapele enumerate anterior, ținând seama de următoarele: -În cadrul instructajului introductiv se pune accent pe familiarizarea elevilor cu documentația tehnologică; -munca independentă a elevilor constituie componenta cea mai importantă a instructajului. Maistrul instructor trebuie să intervină cât mai puțin, În schimb urmărește și notează toate observațiile cu privire la activitatea practică a elevului
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
o formă specială de verificare a gradului de pregătire a elevilor În cursul unei anumite perioade de instruire (la sfârșitul uneia sau mai multe teme, la sfârșit de semestru și la sfârșitul anului școlarStructura lecției de acest itp cuprinde: -instructajul introductiv (comunicarea subiectului și a importanței lucrării, enunțarea obiectivelor și a criteriilor de evaluare, reâmprospătarea și reproducerea de către elevi a cunoștințelor de bazăă; 38 -instructajul curent (executarea lucrării În mod independent de către eleviă; -instructajul de Încheiere (evaluarea activității, concluzii și recomandăriă
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
cicluri electorale, fiindcă alternanțele la guvernare în România postcomunistă au adus și semnificative schimbări de discurs și de poziționare a partidelor politice. În această analiză diacronică, voi urmări mesajele proși antieuropene, explicite și implicite, așa cum le-am descris în partea introductivă. Dar, fac următoarea precizare: indicarea și comentarea acestor poziționări nu este una cu pretenții de exhaustivitate, fiind la nivelul permis de dimeniunea studiului de față (voi relua aplicarea metodei pe care am conturat-o aici într-o lucrare în care
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
o localitate majoritar musulmană Dobrin (50,3%). Cu toate acestea, UDTTMR a ales să propună, spre exemplu, un singur candidat pentru funcția de primar, în orașul Medgidia. Evoluția performanțelelor electorale în perioada 2004-2008: O analiză de tip longitudinal În secțiunea introductivă a prezentului capitol, am considerat evoluția electorală a partidelor non-naționale mari (și care nu au competitori reali în interiorul grupului pe care îl reprezintă) plauzibilă pentru cazul românesc. În acest sens, am realizat o analiză de tip longitudinal a performanțelor celor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1991); Doctrine politice contemporane. Tipologii, dinamică, perspective (1992); Deschidere și sens în gândirea politică (1995); Știința politicului. Tratat, vol. I (1998, în colaborare cu C. Bocancea), Cultura recunoașterii (2008); Organizații internaționale (2011, în colaborare cu Diana Mărgărit). De asemenea, studii introductive și îngrijiri de ediții: Nikolai Berdiaev, Destinul omului în lumea actuală (1993); Benjamin Constant, Despre libertate la antici și la moderni (1996); Jean-William Lapierre, Viață fără stat? (1997); Michael Walzer, Despre tolerare (2002); J.-J.Rousseau, Discurs asupra inegalității. Contractul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
să diminueze din impactul la publicul larg al intelectualității ieșene. Înțelesul acesta asupra prelecțiunilor ca demers paideic, este posibil fie numai și prin prisma bine știutei generozități maioresciene, asupra căreia, punctual, zăbovește profesorul Liviu Rusu, într-un foarte util studiu introductiv la Criticele lui Maiorescu. Astfel, încă din perioada în care studia la "Theresianum", viitorul critic avea să-și manifeste din plin latura aceasta altruistă: "ajuta pe colegii săi la studiu, dădea lecții particulare gratuit, ba pentru nevoiași făcea colecte de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Voința și inteligența, talentul și geniul"; "Recapitulare. Mijlocul justifică scopul". 4 George Panu, Amintiri de la "Junimea" din Iași, vol I, Editura Minerva, București, 1971, p.8. 5 Zigu Ornea, op.cit., vol. I, p. 22. 6 Titu Maiorescu, Din "Critice", studiu introductiv de Liviu Rusu, Editura Tineretului, București, 1967, p.36. 7 Ibidem. 8 apud Liviu Rusu, op. cit., p.37. Concluzia lui Liviu Rusu este formulată în chipul unei întrebări retorice: "Sunt acestea cuvintele și fapta unui om glacial, cum până și
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
păcatele de somn, prostie și îmbuibare, nu purtați vrăjmășie fiului!" BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Marin Bucur, I. L. Caragiale Lumea operei, Paralela 45, f.a. Ion Bulei, Atunci cînd veacul se năștea..., Lumea românească 1900-1908, Editura Eminescu, 1990 I. L. Caragiale, Opere (I-III ), studiu introductiv și cronologie de Ștefan Cazimir, Editura Național, 2000 I. L. Caragiale, Opere, ediție îngrijită și cronologie de Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav, prefață de Eugen Simion; Editura Univers Enciclopedic, 2000 I. L. Caragiale, Scrisori și acte, prefață și note de Șerban
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Teatru, ediția a II-a, cu o introducere și note de D. Murărașu, Editura Scrisul Românesc, Craiova Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche, ediție îngrijită și prefață de Perpessicius, E.P.L., 1965 Mateiu I. Caragiale, Opere, Editura Fundației Culturale Române. Ediție, studiu introductiv și note de Barbu Cioculescu, 1994 Ștefan Cazimir, Nu numai Caragiale, Cartea Românească, 1984 Ștefan Cazimir, Caragiale universul comic, E.P.L., 1967 Ștefan Cazimir, I. L. Caragiale față în față cu kitschul, Cartea Românească, 1988 George Călinescu, Istoria literaturii române. De la origini
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cu Columbia"58. Moderatorul obținea cu acest cuvinte o stare de conectare vizuală dublată de cea afectivă cu românii prinși în efervescența victoriei, iar conectarea ducea către reușita emisiunii, al cărei invitat era vrednicul de pomenire Bartolomeu Anania. După formula introductivă, Titi Dincă se adresa arhiepiscopului Clujului cu o naturalețe care îl apropia pe ierarh de credincioșii aceștia descoperindu-l ancorat în acel moment de entuziasm colectiv al românilor: "Felicitări pentru fotbaliștii români, care au jucat, Înaltpreasfințite, sub stindardul țării noastre
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
lizibilitatea poeziei lui Blake de dincolo de scrierile timpurii, Poetical Sketches și Songs of Innocence and Experience, a început în 1924, odată cu publicarea a ceea ce, la origine, fusese teza de doctorat a lui Damon, William Blake: His Philosophy and Symbols. Rândurile introductive dinamitează toate prejudecățile criticii de până la acel moment, demontând mitul incoerentei blakeene: Această carte este o tentativă de explicare rațională a evidentelor obscurități blakeene, urmărind să ofere un fundament ferm pentru înțelegerea filosofiei sale" (1924, p. IX). Blake, subliniază Damon
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
unghiul nostru de lectură este centrat asupra microscopicului, neregularitățile și contradicțiile sunt flagrante. Dar daca acordăm atenție ideilor generale, care se metamorfozează subtil pe masura ce se face trecerea de la un poem la altul, coerentă lor devine evidență. În finalul acestor rânduri introductive, trebuie să mă opresc în treacăt asupra unei probleme de detaliu: aceea a codificării retorice blakeene, care implică existența unei serii complexe de cifruri literare, unele intenționate, altele aleatorii. Merită să le prezint pe cele mai importante dintre ele, de vreme ce
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
diatribelor estetice din Republică 91, Platon respinge orice formă de creativitate care implică rațiune și participare personală. Voința estetică a poetului apare că subordonată total controlului exercitat de agenți superiori, adică de muzele divine. Invocația către muze apare în versurile introductive din poemul blakean Milton. Atitudinea lui Blake față de muze poate fi citită în oglindă celei a lui Pindar, cel care, ne amintim, vrea să traducă într-un limbaj inteligibil idiomul secret al muzei sale: "Profețește (manteueo), Muză, iar eu voi
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
apare, cu mici modificări formale, în Milton: "Individual Identities never change nor cease" (E: 132) și în Annotations to The Works of Șir Joshua Reynolds: "Identities or Things are neither Căușe nor Effect They are Eternal" (E: 656). În rândurile introductive la această secțiune, sugeram deja că viziunea nu poate fi concepută și modelata în absență timpului și spațiului, categorii care contribuie la metamorfozarea viziunii empirice în avatarul sau estetizat, făcând deci posibilă emergentă operei de artă. Timpul și spațiul, cei
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
nivelul social. Astfel, conflictul care se desfășoară în universul material (teribilă contagiune a revoluției) este transferat la o scară ontologica superioară, fiind înlocuit de războiul intelectual, purtat între aspectele calitative ale ființei umane. Acesta este, cred, sensul implicat de versurile introductive prezente în Night the First: "The Song of the Aged Mother 193 which shook the heavens with wrath / Hearing the march of long resounding strong heroic Verse / Marshalld în order for the day of Intellectual Battle" (E: 300). Intuiția mea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ale tuturor bărbaților și femeilor născuți vreodată 205 și reprezentând, de aceea, un summum al speciei umane sau, mai elocvent încă, trupul spiritual al lui Christos. Că aceasta este o cheie de lectură a poemului devine evident încă din pasajul introductiv din Chapter 1, intitulat To the Public: "I also hope the Reader will be with me, wholly One în Jesus our Lord [...]" (E 145). Predilecția pentru integrarea tuturor treptelor de manifestare umană în "regatul Mântuitorului" devine, din nou, evidență grație
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
iar rațiunea și înțelegerea, uzurpatori ai momentului poetic" (1995, p. 11). Fiindcă limbajul trebuie supus de mâinile prometeice ale vizionarului, acesta devine mai mult decât un simplu dialect poetic. În cazul lui Blake, cuvintele reprezintă vehicule puternice ale Eternității. Rândurile introductive la Chapter 1 conțin un incitant exemplu de Produktionsästhetik sau de teorie a procesului de creație artistică. Este vorba despre o confesiune privitoare la justă alternanta a pasajelor pedestre, mijlocii și intense, care trebuie încorporate în textul epopeii după cum reclamă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]