10,840 matches
-
pe un ton hiperbolic mai curând penibil, căruia nu i s-ar putea contesta bunele intenții, ci necesara prudență și relativitate a spiritului științific. Apoi - cum avea să i se obiecteze lui Edgar Papu mai târziu -, chiar dacă toate aceste aspecte invocate ar fi într-adevăr niște anticipații indiscutabile, ele nu au avut efectul scontat în peisajul culturii europene în momentul producerii lor. O restabilire post-factum se izbește pe de altă parte de specificul inalienabil al artei, întrucât, dacă în știință sau
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
au intrat în epoca postindustrială, adică este propriu evoluțiilor din Statele Unite ale Americii, din Europa Occidentală și din alte câteva țări industriale avansate, dar în materie de evoluții culturale excesul de determinism socio economic nu are cum fi recomandabil. Mult invocata, la noi, „ardere a etapelor” e totuși posibilă, măcar într-o măsură. În etapa globalizării circulația și transferul codurilor și practicilor culturale se face cu mai mare ușurință. Și dacă prin p. se înțelege un ansamblu de strategii artistice și
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
70 izbutește să mai publice câteva cărticele de versuri pentru copii. Alte manuscrise, oferite mai multor edituri, au rămas nepublicate. Filonul principal al scrierile lui M. este cel patriotic. De la primele plachete și până la publicațiile destinate copiilor și adolescenților sunt invocate figurile lui Decebal, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul ș.a. În poeme, cele mai multe ode sau balade, transpare chipul martirizat al Basarabiei („Sfântă Mare Martiră Basarabie”), se perindă cetățile ei multîncercate - Tighina, Soroca, Hotin, Ismail, Chilia -, precum și codrii seculari ai Orheiului, pământul
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
al temelor, al atitudinii față de ele. Vizate sunt aici în primul rând sentimentalismul minor, purismul, intimismul. Stilul adresativ liber șochează, bruschează „bunul-simț”. Violența este nelimitată. Lira „stiliștilor” îi pare lui P. „foanfă” și „rablagită”, aceștia sunt niște „maimuțoi”, „marțafoi”. Umanismul invocat teoretic are o solidă acoperire estetică. Tematica însăși e grandioasă. Este cântată în general germinația universală, cu substitutele ei: maternitatea, rodirea vegetală. Același scop polemic rămâne evident și în Cântice țigănești, cartea care i-a absorbit aproape integral personalitatea. Aici
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
curajul constă în primul rând, cum se va vedea în volumul de debut, Proteze, în sfidarea canoanelor estetice și a logicii curente, în asociațiile năstrușnice de noțiuni și de idei prin care O. se înscrie deliberat în descendența avangardiștilor români, invocați și evocați ulterior în propria creație. Poeziile (majoritatea fără titlu) dezvăluie apetitul de observator al autorului, înregistrând o realitate deformată de bizarerie și caricatural. Uneori, cu aparentă nevinovăție, sunt strecurate aluzii precum: „Armatele secrete decimează/ Litera mașinii de scris/ Acordul
OISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288513_a_289842]
-
bucatelor. O. de nuntă cuprinde o adevărată aglomerare de motive și simboluri specifice, în variate exprimări metaforice. Mirele este un „tânăr împărat”, mireasa este „o floare crăiasă”, vorniceii sunt „feți-frumoși din ceea lume”, constituiți în „armata mirelui” și „armata miresei”. Invocate, pâinea, sarea, apa, grâul semnifică vigoarea, frumusețea castă, belșugul și norocul care trebuie să-i însoțească în viață pe tinerii căsătoriți. O. de colăcărie configurează un cadru de basm, în care nunta este prezentată alegoric. Un tânăr împărat împreună cu mai
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
opri asupra a trei asemenea probleme: structura listei cauzale, mecanismele și circuitele determinative și mărimea contribuției fiecărui factor cauzal. Structura listei cauzale. Dacă privim listele cu factori determinanți utilizate în explicarea diferitelor fenomene sociale, vom fi surprinși de eterogenitatea elementelor invocate. În cazul delincvenței vom găsi adesea factori ca: posibilități „legate” de atingerea scopurilor induse social, dezorganizarea familiei, „cultură criminală”, izolarea socială, șomaj, oportunități de delincvență, eficiența instituțiilor de control social, vârstă, sex, tip de comunitate etc. Sunt factori determinanți direcți
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ar fi independenți unul în raport cu ceilalți, atunci corelația simplă ar fi o măsură satisfăcătoare a determinării. Dar această presupoziție este arareori corectă. De regulă, factorii determinanți ai unui fenomen de explicat se influențează la rândul lor. Sunt interdependenți. În cazul invocat mai sus, există o corelație ridicată între venit și nivelul școlar (+0,47). Un nivel școlar ridicat este asociat cu munci mai complexe, mai calificate și, în consecință, mai bine remunerate. Empiric deci, corelația de +0,06 dintre venit și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un sistem de rudenie, apartenența la o clasă sau poziția deținută în aparatul politico-administrativ. Pentru a identifica variabilele contextuale este necesar să punem în evidență posibilele acțiuni ale diferitelor componente ale unei anumite realități asupra variabilelor cauzale abstracte. Toate exemplele invocate aici scot în evidență o proprietate a variabilelor contextuale; ele nu sunt legate de variabila de explicat printr-o relație simplă, ci mediată, cel mai adesea prin circuite determinative multiple. Contribuția globală a unei variabile contextuale la explicarea variabilei efect
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de contestat. Schema funcțională poate fi interpretată ca un caz particular sau un compus al schemei cauzale. El nurezolvă însă problema relației dintre cele două scheme pentru simplul motiv că cele mai multe enunțuri cauzale cu care lucrează sociologia sunt nonfuncționale. Cauza invocată nu se referă, de regulă, la consecințele unui element pentru un sistem. Problema reapare deci într-o nouă formulare: care este raportul dintre enunțurile cauzale nonfuncționale și enunțurile funcționale care, eventual, ar putea fi interpretate ca o specie a enunțurilor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un instrument de soluționare a acesteia, ci ca la o posibilitate de amânare a ei. După cum se exprima Burke, chiar pregătirea pentru acțiune poate fi transformată într-un mecanism de amânare a acțiunii (Zander, 1961). Cercetarea științifică poate fi oricând invocată ca un motiv de amânare „până când vor fi acumulate suficiente cunoștințe și date”. Diagnoza motivației solicitării intervenției sociologului trebuie considerată ca o operație prealabilă necesară care clarifică relația dintre specialist și sistem, modul în care sistemul este dispus și capabil
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fenomene, ci doar un singur fenomen? Aici este însă implicată o problemă mai gravă. Există un singur model de științificitate sau o pluralitate de modele? În acest capitol voi încerca să pun în evidență diferențele generate de cele două axe invocate mai înainte: temporal/atemporal și individual/general. Considerarea celor două axe sugerează următoarele patru tipuri distincte de științe: Să analizăm pe rând cele patru tipuri de discipline științifice obținute, încercând să vedem în ce măsură au realmente un profil distinct. Științele atemporale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
intermediare dintre stimul și răspuns. Această preocupare nu este nouă, deoarece o întâlnim deja la primii behavioriști cum ar fi Hull și teoria sa cu privire la nevoi. Pentru acești cognitiviști, se pune problema elaborării unor modele complexe ale acestor mecanisme interne invocate și încercării de a le valida în mod empiric. Aceste modele își centrează analiza pe principiile de funcționare pe care este logic să le invocăm pornind de la progresele actuale ale știintelor experimentale. Se poate spune că acest tip de cercetări
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
muncă stresant, foarte îndepărtat de dorința sa inițială. - Factori actuali de menținere a problemei: anturaj foarte protector, sora care a venit să trăiască cu ea, evitarea oricărei situații care ar conduce la o confruntare cu angoasele sale. Factorii declanșatori inițiali invocați - Căsătorie/dimensiune perfecționistă. - Primul raport sexual. - Asumarea responsabilității: asumarea rolului de mamă vitregă pentru cele două fetițe. - Pregătiri (dorință ca totul să fie perfect). - Instalarea într-o nouă locuință a cuplului. Evenimente care au favorizat apariția tulburărilor - Modificarea temporară a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mental moderat și a acaparat-o întotdeauna pe mama sa, care se ocupa mai mult de sora ei decât de ea. - Părinții săi îi banalizau reușitele. - Nu avea dreptul să se plângă (comparație permanentă cu sora sa). Factori declanșatori inițiali invocați - A avut întotdeauna impresia că trebuie să se descurce singură. - S-a bazat întotdeauna pe soțul său. Eveniment care precipită tulburarea - Mutarea soțului său, care îi dă impresia că se regăsește singură pe lume. Cazul al doilea: JȘrșmie JȘrșmie, 37
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Relații cu familia sa apropiată: părinți și soră care au considerat-o întotdeauna ca fiind o persoană cu un caracter slab. - Decesul fratelui prin asasinare atunci când aceasta avea 18 ani. - Prostituție, sarcini nedorite, maltratare din partea partenerilor săi. Factori declanșatori inițiali invocați - Copii distanți, fiica sa mai mare refuză orice contact. - Sora sa mai mare nu acceptă să i-o încredințeze pe fiica sa cea mai mică. Eveniment care precipită apariția tulburării - Viol recent. Alte probleme - Datorii importante. - Procedură judiciară pentru a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sub agresiunea tulbure a istoriei. Prozatorul vizează formula romanului ca desfășurare a unei metafore - parțial în Rana statuilor, pregnant în celelalte construcții romanești -, lucru evident îndeosebi în tipul de construcție/articulare a universului epic, și anume acela poematic. Sunt des invocate și evocate „legile” povestirii și condiția simbolului, puterea de premoniție a imaginarului. Atât romanul simbolic Sărbători marțiale, cât și romanul istoric După mine, o zi... se întemeiază pe un asemenea mod de a vedea. Acțiunea acestuia din urmă este plasată
NICOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288445_a_289774]
-
zvâcnesc vise cu terase albastre și „un catarg clătinându-se la tâmpla apei / [...] invocație monotonă și dureroasă / sfâșiindu-se blând”. Sub alarma limitei și captivității în agonie Cu fața la zid agită caleidoscopic scenografia precedentă, între seraficul atroce, coborât din Bosch sau (invocatul) Hyeronymus von Aachen și capriciul goyesc sau coșmarul expresionist, recapitulând gesticulația tandreței și a ororii, a „suferinței și lăcomiei”, cu toate tonalitățile elegiei. Detașată de modele literare în curs, fără orgoliul inovației sau al deplinei originalități, poeta își asumă monologul
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
Faptul că Situația clasei muncitoare din Anglia a fost citată ca „prima lucrare de sociologie”, după opinia noastră, se datorează unei superficialități În raportarea la textul marxist propriu-zis. După cum de știe, o cercetare de teren, cum pretinde a fi cea invocată anterior, trebuie să aibă la bază un eșantion reprezentativ care să cuprindă/acopere sociologic universul anchetei. Situația În speță nu se bazează pe un eșantion reprezentativ, materialul fiind rezultatul unor simple culegeri de date din rațiuni pur propagandistice pentru a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Urse, Laura Un punct de vedere asupra structurii de clasă actuale din România 4 140-153 Într-o recentă Întâlnire informală de la Catedra de sociologie, ispitit de auditoriu să-și identifice filiațiile și plasamentul În sociologia românească postbelică, unul dintre personajele invocate aici și-a mărturisit o carență de comunicare și relaționare cu un sociolog precum Traian Herseni, În ciuda contactelor dese și prelungite pe care le-au avut. Am fost contrariat. Scriam În altă parte despre ,,ratarea marxismului” la Traian Herseni, argumentând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
expresioniste, de imagini tăioase, crude, îl disting pe P. în contextul poeziei anilor ’90. Propensiunea către filosofie, către cunoașterea adevărului propriu și a adevărului celorlalți - adevărul, în opinia lui, se definește nu prin continuitate, cum se exprimă Mircea Ivănescu, adesea invocat, ci prin contradicții, prin afirmarea contrariului său - l-a condus către un Manual de gânduri care liniștesc / Manual de gânduri care neliniștesc (2000), „o încercare de filosofie poetică”, o didactică personală a lui a-fi-în-lume și a-fi-în-tine, o etică a binelui
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
valori din 43 de societăți contemporane), țările postcomuniste în eșantioanele investigate și în demonstrațiile avansate despre emergența valorilor postmaterialiste. Cel mai adesea însă, în sociologia occidentală, societățile comuniste sau postcomuniste au fost lăsate de-o parte sau au fost simplu invocate ca ilustrări exotice ale unor configurări ce deviau în mod substanțial de la norma tacit admisă a traiectoriilor dominante ale dezvoltării postindustriale. Ceea ce urmăresc să demonstrez în continuare este că astfel de analize diferențiate ale tranzițiilor societale, atât de puțin interesate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
spațiul social. Perspectiva demonstrativă adoptată de Pasti subsumează pe bună dreptate tranziția dezvoltării, dar formulează problema în termenii eminamente dihotomici ai dezvoltării-subdezvoltării, respectiv ai adaptării-inadaptării. Este posibil ca tranziția noastră să se fi derulat astfel încât să fi generat subdezvoltare. Argumentele invocate demonstrează această tendință, iar o lucrare ulterioară a întărit și mai mult această demonstrație. Totuși, demonstrația autorului însuși prezintă o tendință care nu justifică în nici un fel predicția ca „soarta României ar fi fost decisă pentru mulți ani”. Vremea din
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
termenii polari ai tradiției - modernității înseamnă a ne situa pe o treaptă istorică anterioară - de fapt, de sorginte iluministă - care inevitabil ne conduce la concluzii ce corespund acelei trepte. Problema aici nu se referă la tipurile de date și informații invocate, ci la interpretarea lor, care mi se pare că nu țintește tocmai tendința spre care se orientează configurările culturale sau politice din tranziția noastră postcomunistă. 2.4. Către o nouă sociologie În cunoscuta sa lucrare Foundation of Social Theory, J.
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ar exista o astfel de stratificare? Datorită intervenției unui factor determinant unic și atotputernic, să zicem, urmându-l pe Marx, „baza economică”, reprezentată de relațiile capitaliste de producție, sau datorită modului „natural” sau „socialmente constituit” al sistemului social. Factorii explicativi invocați pot fi de un gen sau altul, însă rațiunea lor institutivă și de legitimare își are originea într-un „naturalism” sau „realism” metodologic și analitic. Să considerăm o altă întrebare: de ce România s-ar afla într-o stare de subdezvoltare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]