28,495 matches
-
la nivelul tribunalelor, care consideră că unitățile medicale pârâte sunt finanțate integral din venituri proprii, motiv pentru care, în ceea ce privește personalul fără specialitate medicală (cum este reclamanta), sunt aplicabile prevederile anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017. Această jurisprudență creată în principal prin hotărâri de primă instanță, nedefinitive, nu este însă consolidată, la nivelul curților de apel fiind identificate doar 6 decizii prin care a fost analizată problema de drept în discuție. ... 85. Potrivit considerentelor expuse în Decizia nr.
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
excluderii spitalelor publice din domeniul de aplicare a anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 86. Or, opțiunea instanței de trimitere în sens contrar opiniei majoritare, însoțită de puncte de vedere teoretice și de o hotărâre definitivă care poate influența jurisprudența instanțelor de control judiciar, susține concluzia apariției riscului unei practici judiciare neunitare și justifică intervenția preventivă a instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare. ... 87. S-a subliniat, totodată, în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
către instanțele de fond, așa cum s-a arătat anterior, astfel încât nu se poate reține că s-a cristalizat o practică judiciară constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită; de asemenea, există premisele unei jurisprudențe neunitare la nivelul curților de apel care judecă în ultimă instanță astfel de litigii și, implicit, un risc potențial de generare a unei practici neunitare. Ca atare, examenul jurisprudențial menționat oferă indicii care justifică interesul în soluționarea cererii pentru pronunțarea
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
în ultimă instanță astfel de litigii și, implicit, un risc potențial de generare a unei practici neunitare. Ca atare, examenul jurisprudențial menționat oferă indicii care justifică interesul în soluționarea cererii pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei jurisprudențe neunitare. ... 89. Așa fiind, condiția noutății se verifică, devenind actuală cerința interpretării prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) și ale art. 36 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 în contextul prezentat mai sus. ... 90. Este îndeplinită și condiția de
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
2) din Legea nr. 263/2010, au fost tăiate pensiile, contrar Deciziei Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010. ... 14. Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. ... 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 425 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262524]
-
și încălcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, deoarece printr-o ordonanță de urgență se modifică prevederi dintr-o lege organică. ... 22. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea reține că, în jurisprudența sa referitoare la condițiile de adoptare a unei ordonanțe de urgență a Guvernului, a statuat că Guvernul poate adopta o ordonanță de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi
DECIZIA nr. 425 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262524]
-
realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007). ... 23. Aplicând aceste considerente cuprinse în jurisprudența sa și analizând preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Curtea reține că Guvernul a menționat că reglementarea criticată a fost adoptată „luând în considerare prevederile Programului de guvernare 2018-2020 referitoare la adoptarea în anul 2019 a unor măsuri
DECIZIA nr. 425 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262524]
-
măsuri constituie o stare de fapt obiectivă, independentă de voința Guvernului, care poate fi încadrată în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, prevăzut în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală și definit în jurisprudența Curții Constituționale. Totodată, ținând cont de preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 în care se precizează că „neadoptarea în regim de urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând
DECIZIA nr. 425 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262524]
-
strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. Urgența este, așadar, motivată în cuprinsul ordonanței de urgență criticate. ... 24. De asemenea, așa cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act
DECIZIA nr. 425 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262524]
-
dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 - care stabilesc valoarea punctului de pensie pentru o anumită perioadă - derogă de la dispozițiile art. 102 din Legea nr. 263/2010, lege organică, nu contravine dispozițiilor invocate din Constituție. Astfel, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, Constituția nu interzice emiterea ordonanțelor de urgență în domeniile rezervate legilor organice (a se vedea în acest sens Decizia nr. 75 din 13 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din
DECIZIA nr. 425 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262524]
-
cu privire la existența unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și cu privire la alegerea modalităților de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menținerea unui echilibru între interesele aflate în joc“, astfel cum prevede jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragrafele 41 și 49). ... 29. Referitor la critica privind lipsa de corelare între reglementarea valorii punctului de pensie pentru anul
DECIZIA nr. 425 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262524]
-
constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă că aspectele învederate de autorul excepției de neconstituționalitate nu privesc chestiuni privind constituționalitatea textului, ci o presupusă contrarietate între norme legale din același domeniu. ... 30. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 31. Referitor la susținerile privind discriminările existente, pe de o parte, între pensionarii militari și pensionarii din sistemul public de pensii
DECIZIA nr. 425 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262524]
-
în baza Legii nr. 263/2010, dar care au ieșit la pensie în perioade diferite, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate. Astfel, referitor la tratamentul juridic diferit al beneficiarilor pensiilor militare de stat și pensionarilor din sistemul public de pensii, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, existența unui mod diferit de calcul al pensiei militare de stat, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiului egalității în drepturi (a se vedea în acest sens Decizia nr. 828 din 9 decembrie 2021, publicată
DECIZIA nr. 425 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262524]
-
legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 41 - Munca și protecția socială a muncii și art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței sale, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit
DECIZIA nr. 353 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262850]
-
electorale, ceea ce afectează dreptul său la muncă pe o perioadă scurtă de timp. Pentru a verifica dacă acest tratament juridic diferit este justificat în raport cu prevederile art. 16 coroborat cu art. 41 din Constituție, Curtea a aplicat în jurisprudența sa un test de proporționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 26 februarie 2016). ... 19. Astfel, conform principiului proporționalității, orice măsură luată
DECIZIA nr. 353 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262850]
-
susține că dispozițiile criticate reglementează o situație juridică aferentă unei perioade de timp anterioare, ceea ce încalcă principiul neretroactivității legii, astfel cum este prevăzut în Constituție și dezvoltat în art. 6 din Codul civil, sens în care se invocă și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Astfel, art. 92 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, normă de drept specială cu caracter civil, trebuie să se aplice numai pentru viitor și nu poate constitui temei pentru emiterea actelor de
DECIZIA nr. 374 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262851]
-
completările ulterioare], contribuție datorată de operatorii economici, dar neachitată încă. ... 13. Cu privire la critica referitoare la principiul neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, Curtea reiterează cele reținute în jurisprudența sa, potrivit cărora, după consacrarea constituțională din 1991 a principiului neretroactivității legii, singura excepție permisă de Constituție de la acest principiu o reprezintă legea penală sau contravențională mai favorabilă. La nivel infraconstituțional, principiul neretroactivității legii civile este prevăzut de art.
DECIZIA nr. 374 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262851]
-
mai fost supuse controlului de constituționalitate, în acest sens fiind Decizia Curții Constituționale nr. 885 din 16 decembrie 2021, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a textului criticat, motiv pentru care solicită menținerea acestei din urmă jurisprudențe. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentința civilă nr. 133 din 11 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.003/86/2013*, Tribunalul Suceava - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 394 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262852]
-
său exclusiv de interpretare a legii și de aplicare a sa în concret la speța dedusă judecății, este cea care va aprecia dacă o anumită situație intră sau nu în sfera de aplicare a reglementării criticate. În acest sens, în jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 928 din 16 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 17 octombrie 2008, sau Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 394 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262852]
-
au posibilitatea de a-și realiza aceste creanțe în cadrul procedurii falimentului. Mai mult, chiar și în situația în care autorii nu ar putea să își recupereze aceste creanțe tot nu ar fi încălcat dreptul de proprietate, Curtea reținând în jurisprudența sa că recuperarea doar parțială sau deloc a unor creanțe se datorează în exclusivitate situației economice a debitorului aflat în stare de insolvență, și nu reglementărilor legale criticate, care nu prevăd decât măsuri menite să asigure acoperirea pasivului debitorului (a
DECIZIA nr. 394 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262852]
-
prevăzut de art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală nici din această perspectivă. ... 26. De asemenea, instanța constituțională observă că nu există nici pretinsa contrarietate între prevederile criticate și dispozițiile art. 45 din Constituție. Așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 162 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 19 aprilie 2011), principiul libertății economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiționat
DECIZIA nr. 394 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262852]
-
a insolvenței. ... 27. Cât privește celelalte susțineri ale autorilor referitoare la modalitatea de interpretare și aplicare a prevederilor criticate, Curtea constată că acestea excedează competenței sale, care realizează doar controlul de constituționalitate a prevederilor criticate. Așa cum a reținut în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14), instanțele judecătorești au competența exclusivă de a soluționa probleme
DECIZIA nr. 394 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262852]
-
nefiind îndeplinită condiția negativă, și anume ca asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării să nu se fi statuat anterior printr-o hotărâre prealabilă și să nu formeze obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Potrivit jurisprudenței Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al instanței supreme, condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept printr-o hotărâre prealabilă sau printrun recurs în interesul legii, presupune
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
situația în care considerentele unei hotărâri prealabile anterioare sau ale unei decizii în interesul legii anterioare conțin elemente suficiente care să conducă la dezlegarea chestiunii de drept, sesizarea devine inadmisibilă. S-a arătat că, analizând chestiunea de drept prin prisma jurisprudenței Completului pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în materie penală, se constată că, prin Decizia nr. 2 din 25 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 22 februarie 2017, pronunțată de Înalta Curte de
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală a fost solicitată specialiștilor în drept penal, opinia asupra chestiunii de drept supuse examinării, însă nu au fost comunicate puncte de vedere. ... VI. Examenul jurisprudenței în materie VI.1. Jurisprudența națională relevantă În materialul transmis de curțile de apel a fost identificată practică relevantă în materie, la Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Dolj, Tribunalul Galați, Tribunalul Prahova și Tribunalul Satu Mare. ... VI.2
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]