179,812 matches
-
îi consolează pe admiratorii poetului este circumstanța că, după baia de ideologie, opera se scutură totuși intactă ca o pasăre, cu penele muiate în apa murdară, dar care continuă să zboare nevătămată. Tot ce a pătimit fără voie nu a lăsat dâre, era ceva adăugat forțat, neorganic, străin de natura ei. Schiller a teoretizat și folosul relaxării. Simțindu-se înrudit structural cu el, Thomas Mann a fost fascinat și de componenta infantilă, vedea o risipă de candoare și de generozitate. Filonul
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
arbitru, putința de a opta independent. Neașteptate sunt remarcile lui Safranski cu privire la Fiesco, a doua piesă predată de debutant la teatrul din Mannheim și respinsă acolo. Personajul este embrionar bivalent: se avântă în conjurația cu fanatica ei derulare și se lasă captivat și de voluptate, avid să guste plăcerile vieții. Din adnotările scriitorului rezultă că până aproape de final nu era sigur pentru care variantă se va decide. Și în artă libertatea asigură protagonistului o anume autonomie. Nu e un hazard ce
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
cu seriozitatea demersului celor doi interpreți. Pentru că tot a venit vara și tânjim după nisipul din buza mării, recomand, de asemenea, o ascultare relaxată, permițând soarelui să ne pătrundă și în suflet, nu numai să ne tulbure la cap. Să lăsăm gândul să perceapă tactil pasiunea zăvorâtă în aceste piese, pentru a-l mai limpezi de molozul "vamaiot"sau "mamaiesc", ce ne năclăiește firea cu un bleg și păgubitor marasm cu pretenții de profunde și "neînțelese trăiri". Propunem acest album, cu
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
unii foarte bine cotați, cantonați definitiv într-o singură zonă a creației. Fiecare nou roman al acestora nu este decît o variantă a precedentului. Personajele, dialogurile, filozofia intrinsecă, viziunea autorului asupra lumii, tipurile de conflict și soluțiile pentru rezolvarea acestora lasă cititorilor, încă de la primele pagini, o puternică impresie de déjŕ vu. La polul opus, se situează acei autori neliniștiți pentru care scrisul este o perpetuă căutare și ale căror noi apariții editoriale nu seamănă cu nimic din opera lor anterioară
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
care i-a făcut pe unii să afirme că am făcut de rîs pînă și răpirile. S-ar putea ca povestea cu Hayssam să nu fie adevărată în partea cu răpirea, totuși dragostea americanilor față de Munaf, pe care nu-l lasă din brațe de cîteva săptămîni bune, nu cred că li se trage de la talentul cu care le povestește el O mie și una de nopți, secțiunea Bagdad. De pe urma acestei istorii ne-am ales cu un conflict între Traian Băsescu și
Clasicizarea lui Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11617_a_12942]
-
încep să spună povești. De la ele afli, ce-i drept, nu chiar tot ce-ai putea cere. Păstrate bine, ca podoabele vechi în scrin, sînt în jurnale doar întîmplări pe care cine le-o fi trăit vrea să le și lase mai departe, așa cum s-au petrecut sau oricum altfel. Totuși, dacă ai găsi un carnet de însemnări, de confidențe căzut, undeva, dintr-o tașcă ai putea spune, dacă nu e al unui perfect cabotin, cam ce soi de om l-
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
valoare sau dacă vrei doar să-l "exploatezi". Este foarte important ca oamenii să simtă că felul lor de a fi, viața lor te interesează realmente. R.B.: Observați cu atenție, dincolo de aparențe, fizionomiile "modelelor", ambianța lor imediată. Ce urme a lăsat puterea pe fețele politicienilor? H.K.: A fost pur și simplu uluitor cît de marcante sunt urmele pe care puterea și viața publică le trasează în fizionomia umană.Politicienii sunt oameni care stau mereu în centrul vieții publice, care controlează spațiul
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
și intervievate față de imaginea lor, din albumele dumneavoastră? Herta Müller de pildă, cunoscută cititorilor noștri, care e o persoană reținută, inteligentă, sensibilă, intransigentă... H.K.: Da, Herta Müller este o persoană reținută dar ea este una din puținele care mi-a lăsat o amintire foarte puternică. Am izbutit și o fotografie foarte frumoasă acasă la ea: se văd niște plante cățărătoare, ei i-am fotografiat doar o jumătate din față,dar privirea îi este intens ațintită în obiectivul aparatului de fotografiat. Iată
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
un scriitor cu opera, prestigiul și succesul lui Mircea Cărtărescu mai poate avea nemulțumiri și nefericiri îndreptățite, că acele "întunecimi inexplicabile" nu sînt doar vanitoase metafore. Însă tocmai înălțimea amețitoare a pretențiilor și a mizei literaturii sale creează disconfortul existențial. (Las că numai proba îndoielii certifică valoarea unui mare scriitor.) Fără un adversar literar imediat și pe măsură, Mircea Cărtărescu își permite cea mai dură, căci neconvențională, confruntare posibilă: cea cu sine. Confuziile, contradicțiile, gîndurile nude și crude, nesiguranța, lipsa de
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
noi, într-un fel, ne erau contemporani. Oameni care-i cunoscuseră ne vorbeau despre ei cu mândrie. Romancierul era cunoscut nu numai la Măgura, ci și la Ilva Mare, la Nepos (Vărarea) și mai ales la Prislop, unde trecerea lui lăsase urme. Rebreanu trăia și prin eroii săi din Ion, unii supraviețuindu-i în carne și oase. în ce mă privește, amândoi au devenit, în fond, mentorii mei. Marea vorbă a lui Rebreanu - "Viața omului numai atunci este prețioasă, când urmărește
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
o scenă. Eram în cursul inferior al liceului. Mă încumet, cu un coleg, să particip la o ședință a Societății "Virtus romana rediviva". "Ce căutați voi aici?", ne întreabă unul dintre membrii de drept ai societății, elevii din cursul superior. "Lasă-i în pace", intervine profesorul de română, conducătorul, de fapt, al societății. Ca mâine, unul dintre ei devine președinele societății. După câțiva ani, în alegerea președintelui, în urma cuvântului meu de mulțumire, profesorul, surâzând, mi se adresează: "Bag seama că te-
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
prin 1982, la întrebarea " Ce apreciați la un critic", ați răspuns: "Apreciez, mai ales, caracterul. El, caracterul, dă autoritate sacerdoțiului critic". - Cum să nu recunosc un reper înalt în Tudor Vianu? Inevitabil, a devenit mentorul meu. Dincolo de prelegeri, ne-a lăsat lecții de-o caldă urbanitate, de-o rară moralitate. De sărbători, ne invita la el acasă. Fuma "regale" cu carton. Beți tutun?, ne întreba. Ne oferea un vin ușor, purpuriu, fin, ne vorbea despre Rebreanu și Macedonski, despre Sadoveanu... Imita
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
înțelepciunii, un caracter prin excelență. Unul dintre puținii oameni fără pată, aș zice, a fost Th. Simenschy, în același timp, un savant, foarte puțin cunoscut, un poet, un spirit în care se îmbinau organic filosofia și arta, care ne-a lăsat o operă ce-l situează alături de marii înțelepți ai umanității. Masivul său Dicționar al înțelepciunii, selectând din 420 de autori 680 de opere, în 14 limbi, pe lângă traducerile sale din literatura sanscrită și persană, din filosofia greacă, latină etc., rămâne
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
care balastul cotidianului a fost înlăturat. Sînt atîția ani de cînd o echipă extraordinară ca cea de la "Lettre" muncește cu o modestie și cu o discreție atipice. Ei dăruiesc. Cine știe să primească bine, cine nu, nu. Edificiul lor spiritual lasă urmă în cultura noastră, iar asta a fost, constant, singura lor preocupare. Încet-încet, "Lettre" a intrat în viața mea. Și am devenit dependentă de aparițiile revistei, de traseul ei, spectaculos prin conținut și nu prin forme. Totul este făcut de dragul
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
mea, dă-I înapoi ceea ce-I al lui". Am privit la bucata de os pe care o țineam în mînă și la cerul prăfos, care se întuneca tot mai mult. M-am întors, m-am aplecat spre apă și am lăsat osul să cadă". Urvashi Butalia Pe drumul spre tine Nu am știut nimic despre corespondența și despre povestea dintre Paul Celan și Ilana Shmueli. Poate și de asta am fost atît de atinsă de această descoperire, intermediată, în ceea ce mă
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
clasică: Eminescu, Creangă, Junimea, nepunându-i la socoteală pe ceilalți. Unii, de aici, spun... haos artistic. Mă rog. Ca străin, nu mă bag. Nu merg până acolo. Rămân la mijloc. E ceea ce ține de o anumită lipsă de precizie, un... lasă, că nu dau turcii... Ceva contrar spiritului de dincolo de Milcovul secat dintr-o sorbire, - ager, pofticios, mereu pe fază. Lasă că și nobila confuzie ieșeană, învecinată cu vastul spațiu literar imperial de alături, are efectele ei... Din ea, oricând, pe
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
nu mă bag. Nu merg până acolo. Rămân la mijloc. E ceea ce ține de o anumită lipsă de precizie, un... lasă, că nu dau turcii... Ceva contrar spiritului de dincolo de Milcovul secat dintr-o sorbire, - ager, pofticios, mereu pe fază. Lasă că și nobila confuzie ieșeană, învecinată cu vastul spațiu literar imperial de alături, are efectele ei... Din ea, oricând, pe neștiute, pot să apară cele mai inspirate rezolvări, care, altfel, dacă totul ar avea loc cu precizie sau punctualitate, nu
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
ar stinge. - Dar ce farmec ar pieri când ne-am dumiri asupra împrejurărilor reale ale răpirii, deținerii, eliberării inocenților mielușei cu mielușea? s-ar întreba vreun vlăstar din blestemata stirpe a veșnicilor nemulțumiți. Adicătelea, de ce să așteptăm cincizeci de ani - lasă că nici nu ni s-a comunicat dacă dezvăluirea va avea loc dimineața sau după amiaza - de ce să ne perpelim, tensionați, isterizați, insomniaci, până în 2055 primăvara/ vara și să nu fim puși în temă năpristan, în două săptămâni, cum inițial
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
inteligența mea era incapabilă să priceapă adevărurile științei sau poate că metodele dascălilor mei nu au fost cele mai eficiente, dar este cert că, din momentul în care l-am luat pe "nu pricep" în brațe, nu l-am mai lăsat pînă la sfîrșitul anilor de școală. Îmi dau seama astăzi că una dintre marile nenorociri ale sistemului de învățămînt din vremea comunismului a avut drept cauză această logică binară care făcea o distincție netă între "științele umane" și "științele exacte
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
în același stil al interferențelor narative unde alternanța discursurilor înseamnă fractură, indeterminare, fragmentarism la nivelul scenelor, dar un secvențialism, de data aceasta, din fericire, mult mai bine controlat. Epicul rămâne în continuare doar un pretext narativ, e banal sau te lasă mai degrabă indiferent. În general, discursul confesiv al naratorului e declanșat de o seară ratată, o întoarcere de la o petrecere, o discuție anume... Nu detaliile sau cadrul exact și complet îl interesează pe Adrian Buz, el are nevoie doar să
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
omologată. Dacă anii tinereții și ai maximei creativități s-au suprapus, în cazul lor, ultimului și celui mai terifiant deceniu ceaușist, vîrsta maturității li s-a "vărsat" și consumat în cei cincisprezece ani de maturitate postrevoluționară, în care poezia a lăsat loc publicisticii, și contemplația artistică - implicării civice. Dezertarea de pe frontul literar a ajuns să constituie regula pentru această generație atât de promițătoare, și care pare și astăzi încremenită într-o poză de grup juvenil, cu ochii arși de speranță într-
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
comerciale o astfel de situație e de înțeles, ea sună cu totul aberant când vine vorba de televiziunile publice. Adică de entitățile finanțate de stat tocmai pentru a compensa ceva din "sălbăticia" pieței, din goana după profit a patronilor ce lăsă neacoperite zone considerate de societate drept importante: educația, cultura și celelalte elemente sensibile ale civilizației. Fără îndoială, o televiziune publică nu poate evita concurența cu zona privatului. Numai că ea trebuie să fie o concurență plină de imaginație, nu una
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
ci și de un prestigiu de neimaginat astăzi. Așadar, înainte de a da vina pe rating-uri, n-ar fi rău să vedem ce e introdus în grile sub denumirea "cultură". Și vom constata că e vorba de programe născute moarte, lăsate pe mâna unor indivizi fără nici un fel de talent. Explicațiile sunt simple și triste: prin tradiție, emisiunile culturale ale vechii televiziuni de stat erau realizate de indivizi completamente lipsiți de har, al căror rol era eminamente ideologic. După 1990, ei
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
arată că minoritatea celor care gândesc sunt pe cale să piardă aproape orice drept de reprezentare publică. Intrăm, pe zi ce trece, în zodia subneuronalului, în care spiritul e confiscat de grozăvii gen "Ciao Darwin" și "Big Brother", iar gândirea e lăsată în seama unor ideologi de mâna a enșpea care învață poporul cum și ce să gândească. În aceste condiții, cred că e de datoria intelectualilor responsabili să reacționeze cu fermitate. Chiar acceptăm cu asemenea ușurință să ne domine imbecilii? Chiar
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
seama unor ideologi de mâna a enșpea care învață poporul cum și ce să gândească. În aceste condiții, cred că e de datoria intelectualilor responsabili să reacționeze cu fermitate. Chiar acceptăm cu asemenea ușurință să ne domine imbecilii? Chiar ne lăsăm călcați în picioare de orice politruc convertit urcat în amvonul iluminătorilor nației? Chiar putem înghiți gălușca celor nouăzeci de televizoare din județ care ne dictează ce vrem să vedem la televiziunea publică? Chiar ne-am prostit în halul ăsta? L-
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]