13,725 matches
-
la rîndul lui, ieși din cameră. Sticla goală pe care o ținea În mînă nu fusese suficientă pentru a-i potoli grija care-l frămînta În legătură cu fiul lui. Trecu În birou și se opri brusc În mijlocul Încăperii. Sub lumina micuței lămpi de pe masa lui de lucru, o pată albă Îi atrase privirea. Avu dintr-odată o expresie de groază. Un plic. Cu o mînă tremurătoare, Îl luă și trase din el o foaie pe care o citi, cu respirația tăiată. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
lumea, iar lumea nu-l Înfricoșa; era gata să-și ocupe locul În societatea oamenilor. Toate acestea se puteau citi În privirea copilului. Purta o bluză cu guleraș. Timp de mai multe zile, Michel păstră fotografia la Îndemână, sprijinită de lampa de pe noptieră. Timpul e un mister banal și totul e OK, Încerca el să-și spună; privirea se stinge, bucuria și Încrederea dispar. Lungit pe salteaua Bultex, Michel Încerca fără succes să deprindă vremelnicia. Fruntea copilului era Însemnată: o gropiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
viața se putea organiza cu o precizie totală; casierele de la supermagazin Îi răspundeau la salut. În cei zece ani de când locuia În bloc, fusese multă mișcare. Uneori se forma un cuplu. Observa atunci mutarea; pe scară, prietenii cărau cutii și lămpi. Erau tineri și, câteodată, râdeau. Adesea (dar nu Întotdeauna), când urma despărțirea, cei doi concubini se mutau În același timp. Atunci era un apartament liber. Ce concluzie să tragă? Cum să interpreteze toate aceste comportamente? Era greu. El Însuși nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ca o materie schimbătoare. O să vedeți. Cerul, și el, este viu. 6 Michel Închirie un apartament lângă Clifden, pe Sky Road, Într-o fostă clădire a pazei de coastă, reamenajată pentru turism. Camerele erau decorate cu roți de tors, cu lămpi de petrol, cu alte obiecte vechi considerate a fi pe placul turiștilor; pe Michel nu-l deranjau. Știa că de-acum Înainte, În această casă, În viață În general, se va simți ca Într-un hotel. Nu avea nici o intenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
-mă bine. Mă întorc fără grabă și o iau înapoi spre lift. Mai am o unică șansă. N-am nimic de pierdut. Urc două etaje și ies din lift. E aproape identic cu etajul meu - aceeași mochetă, același tapet, aceleași lămpi. Doar că ușile au alte numere. 31 și 32. Nu-mi amintesc pe care dintre ele o caut așa că, până la urmă, optez pentru 31. Are un preș mai moale. Mă las jos pe podea, îmi las geanta jos, mă rezem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ta. Lumea ta. — Da. Mă Îmbujorez ușor, deșurubîndu-mi glossul de buze. E un pic cam dezordine... — E foarte drăguță. Foarte primitoare. Îl văd cum se uită la pantofii stivuiți În cutii Într-un colț, la peștișorii cu clinchet atîrnați de lampă, la lănțișoarele agățate de un colț al acesteia și la fusta cea nouă care stă atîrnată de ușa de la garderobă. — Cancer Research ? spune nedumerit, privind eticheta. Ce Înseamnă... — E un magazin, spun ușor sfidătoare. Un magazin second-hand. — A. Aprobă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
luat În primire cămășile pe care și le comandase. Urma să‑i fie trimise la „Hôtel Crillon”, fiecare dintre ele În câte o cutie de plastic. După aceea am trecut pe la magazinul de expoziție Lalique, unde voia să vadă niște lămpi și aplice pentru tavanul și pereții de acasă. - Mai avem nevoie de o jumătate de oră pentru o vizită la pălărierul Gelot. La Gelot, mi‑am dat și eu drumul și mi‑am cumpărat o pălărie de velur verde. Abe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
bizar, casa lui avea un aer monastic. Pătrundeai pe sub niște arcade joase. Holul era panelat cu mahon. Lifturile erau ca niște cabine de confesional. În fiecare apartament intrai printr‑un vestibul pavat cu dale de gresie și luminat de o lampă gotică, fixată În tavan. Pe palierul din fața apartamentului lui Ravelstein se găsea aproape Întotdeauna câte o mobilă gata a fi eliminată, Înlocuită de o nouă achiziție - câte un scrin, un dulăpior, un suport de umbrele, o pictură franțuzească asupra căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
trecut a avut zona zoster - și un soi sau altul de herpes. Și le‑a Înfrânt. Bătălia aceea a câștigat‑o. - Dar de câte ori se poate repeta asemenea victorie? - Toate lucrurile sunt la locul lor, Îl Încuraja Nikki. Covoarele și aplicele, lămpile Lalique, tablourile, cărțile, compact‑discurile. Își vânduse colecția de discuri de patefon, o colecție bogată și aleasă, pentru a ține pasul cu progresele tehnologice. Primea cataloage CD de la Londra, Paris, Praga și Moscova, care‑i ofereau cele mai noi Înregistrări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
oră mai târziu, când am aterizat la Saint Martin, am trecut prin hangarul imigranților, o vastă șandrama prefabricată, din tablă ondulată verde - totul, la tropice, Îmi părea Înjghebat provizoriu. Ne‑am așezat la coadă În fața unui ghișeu oficial, sub niște lămpi sfârâitoare, ca să plătim o taxă pentru ștampilarea pașapoartelor. Pe urmă ne‑am urcat Într‑un taxi care ne‑a dus În secțiunea franceză a insulei. Gazda noastră ne‑a tratat cam repezit pentru că o ținusem trează atât de târziu. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
puțin... N-o să fie prea rău... Depinde cum cazi. Dacă îți faci vânt poți să cazi ceva mai încolo... Sunt o mie de posibilități... Nu e totul pierdut... PARASCHIV: Se întunecă... MACABEUS: Și ce dacă se întunecă? Am să aprind lampa. Stăm de vorbă. De mult vreau să te întreb câteva lucruri. Aseară cred că l-am visat pe Dumnezeu. Tu l-ai visat vreodată pe Dumnezeu? PARASCHIV: Rămânem fără apă... MACABEUS: Se făcea că Dumnezeu locuia într-o bucată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Ce-i? MAGABEUS: Nu mă lăsa singur... (O clipă de gândire.) Ce face? PARASCHIV: Stă... MACABEUS: Stă frumos? PARASCHIV: Stă... MACABEUS: Bine, du-te... (PARASCHIV pregătește focul; MACABEUS stă în fața INAMICULUI ca și cum l-ar proteja; în timp ce PARASCHIV este preocupat de lampa de campanie și de varză, INAMICUL se ridică fără zgomot de pe scară și începe să se învârtă prin încăpere; vede lumânarea și chibriturile pe masă, se apropie de ele și aprinde lumânarea; MACABEUS nu realizează această desprindere a INAMICULUI din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
masa.): Nu mai văd colțurile de la masă... INAMICUL (lângă PARASCHIV.): Zice că vom fi frumoși, vom fi curați, că vom avea ciorapi curați... Vom umbla cu ciorapii curați peste tot și le vom spune adevărul... MACABEUS (Pentru sine, extaziat în fața lămpii de gătit.): O văd... Te văd... Te văd foarte bine... Ești roșie... INAMICUL (Alergând la MACABEUS.): Zice să ne grăbim... Să mergem chiar acum să nu mai moară gorobeții... degeaba... PARASCHIV (Mângâind scaunul.): Nu știu cum se face... drăguțule... că nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
cărți care ajung până la ultimul etaj, atingând plafonul aproape nevăzut, unde praful plutește în nori și se împerechează păsări mari, cafenii, cu glasuri ascuțite. Și printre acele stive voi fi ultimul și primul bibliotecar, voi ține în mâna stângă o lampă cu gaz și în mâna dreaptă creionul chimic și voi inventa un sistem de clasificare cu totul nou și mult mai înțelept decât decimalul lui Dewey sau Biblioteca Congresului, în care vor fi numai două categorii, cărți bune la dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
gunoaie a nins, apoi zăpada s-a topit, apoi iar a nins, apoi gerul l-a sculptat ca pe o materie plastică, anume pusă în calea intemperiilor; șiroaiele înțepenite de lăzi și cutii, de cârpe și ciubote, cotoare de gogoșari, lămpi stricate, hârtii încremenite, sticlesc în culori stinse. Totul e prins în țărâna-mamă și sudat de ger, un gorgan ici acoperit de zăpadă, dincolo cu dinți de gheață, mai încolo șuvițe de noroi argintiu, un munte care curge. Într-o râpă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
el. Nici n-am știut c-o mai avem. - Așa e, Samuel, chestiile astea se uită. Exploratorul nu se mai putu abține. - Pentru numele lui Dumnezeu, ce vrei? răbufni. Ce vrei? Ce ți-am făcut? Ridică vocea și gesticulă, atingând lampa din tavan cu dosul palmei. Becul se sparse cu zgomot și împroșcă fragmente de sticlă în toate părțile. Margareta izbucni în plâns. Samuel se așeză pe canapea, departe de ea, sprijinindu-și ceafa de buretele tare. Privi toate obiectele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mult, fiindcă mă plictiseam și mă duceam să-mi fac un sandviș. A trebuit să urc pe trotuar. De după colț a apărut o mașină colțuroasă, mare, strălucind ciudat în lumina palidă a felinarelor. Deși era noapte, farurile nu funcționau, iar lămpile de poziție aprinse nu-l ajutau deloc pe șofer. Văzând o asemenea nălucă pe străduțele pustii, mi-a trecut prin cap că ar trebui să dau fuga înapoi la restaurant: poate voiau să mănânce. Când s-a apropiat, am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și cutii, se crăpase un dreptunghi luminos. Am intrat și l-am pipăit. Era mobil, putea fi împins. L-am mișcat atât cât să pot trece, și m-am pomenit într-un coridor ce cobora în spirală la subsol. O lampă chioară lumina cam trei trepte, după care totul se cufunda în beznă. Inima a început să-mi bată puternic. Un fior mi-a străbătut trupul până în creștetul capului, și de acolo, de parcă mi-ar fi despicat creierul, s-au scurs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de rutină și plicticoasă. Oricum, se pricepea mai bine decât mine. Mă întrebam dacă Bez nu mi l-ar vinde când termin treaba aici. Sau poate facem un schimb: eu îl luam pe Lurch și pe Bez - păi, era o lampă veche cu oxiacetilenă pe undeva prin studio, care probabil că valora deja ceva ca obiect de colecție ... —Alo! Sam? O voce firavă, care mă striga pe nume, se auzi foarte slab, printre chitarele dezlănțuite ale lui Depeche Mode, într-una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
eu. La început am crezut că se rupsese cu totul din perete, ceea ce ar fi fost un dezastru. Dar, după aceea ne-am dat seama că se desprinsese numai treapta pe care stătea ea. Bez a făcut rost de o lampă cu arc și a îndreptat-o către gaură, ca să vedem ce facem, după care am coborât cu o funie și am pus-o să și-o lege în jurul brâului. Ei au tras-o de sus, iar eu am împins-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
prinde ființă: El întoarse șepte foi și umbra prinse conturele unui bas-relief, mai întoarse încă șepte și umbra se desprinde încet, ca dintr-un cadru, sări jos de pe părete și sta diafană și zâmbitoare, rostind limpede și respectos: Bună sara! Lampa cu flacăra ei roșie sta între Dan și umbra închegată. Călugărul ia locul umbrei sale căpătând acces la memoria tuturor avatariilor anterioare, în timp ce umbra cade în condiția inferioară de ființă întrupată: Dan întoarse foile, șopti și umbra deveni om. „Omul
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
Ești o hârțogară fricoasă, lingușitoare și leneșă de la nenorocitul de departament juridic, asta ești! Care ți-a salvat pielea de mai multe ori decât ai mâncat mâncare caldă, s-a gândit Alice turbată. Și-a sufocat impulsul să arunce cu lampa de pe birou, cu tastatura calculatorului și cu monitorul în capul femeii din fața ei. În schimb, și-a împreunat mâinile într-o atitudine controlată. Apoi a spus calmă: Acestea sunt niște acuze grave, iar omul o să ne dea în judecată. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
lui Dumnezeu!” murmură Preotul, apoi, a dat Binecuvântarea de dezlegare. Pe buzele ei, încă îi mai pluteau ultimele gânduri... Pe față i se putea citi împăcarea și speranța de iertare în fața lui Dumnezeu. Suferința ei cumplită, ca și fitilul de lampă, s-a mistuit încet-încet, până la capăt, clipă de clipă, ceas de ceas, zi și noapte cu credință în Dumnezeu că o va ierta. Moartea se simțea ca o umbră, ca o suflare rece, ca un Duh, ca un fior negru
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
după versiunea franceză), la Famille Brontë (Familia Brontë) de Robert de Traz. Toate sunt nepublicate din pricina teribilei cenzuri comuniste. De la 11 martie 1960 până În 2 septembrie 1963, trudind după cursurile sale școlare până după toiul nopții, la lumina chioară a lămpii cu petrol, traduce complet, pentru prima dată În istoria literaturii române, cele 16 volume (În versiune franceză) ale celebrei opere arabe „Cartea celor O Mie de Nopți și O Noapte (le Livre des Mille Nuits et Une Nuit), totalizând 5
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
toți ceilalți dormeau deja. m-am Întrebat din nou, cu strângere de inimă, care ar fi putut fi cel mai bun plan pentru a doua zi. Camera era de o simplitate elementară. Un pat de o persoană, un fotoliu, o lampă și o noptieră. Cum am intrat, ivan a fixat termostatul la cea mai ridicată temperatură posibil. Apoi și-a scos butelcuța și a mai tras o dușcă. — SĂ nu crezi cumva că sunt alcoolic, dar alcoolul e singu- rul lucru
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]