15,723 matches
-
mai mult la bogăția imperiului. Modernitatea acestui demers rezidă în articularea operată între o cunoaștere a originilor latine și a continuității daco-romane a românilor, și o revendicare politică. Klein, care deschide tradiția Școlii Ardelene, nu descoperă, nici nu redescoperă originile latine ale națiunii române, însă semnalează dramul care duce la Roma, adică drumul Istoriei, al Culturii, ai Politicului. Unirea declanșează dezbaterea și provoacă unele comportamente contrastante. Refuzul de a accepta condițiile negociate cu cardinalul Kollonich îi determină pe unii credincioși să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
uniate angajate, care ar fi heralzii națiunii. Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior întruchipează coerența construcției identității naționale. Formați la Blaj, la Viena și la Roma, ei sînt istorici, lingviști, juriști. Ca istorici, ei regăsesc originile romane și continuitatea latină a Antichității românești. Ca lingviști, ei impun o latinitate a limbii române. Ca juriști, ei participă la reflecțiile inteligenței Vienei privind dreptul natural. Micu publică la Sibiu, în 1800, o lucrare intitulată Legile firei, inspirată de filosofia lui Baumeister care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aceea a caracterului tradițional "comunist" [sic] al poporului rus, legat de comunitatea proprietăți obcina. Prin contrast, românii accentuează rolul micii proprietăți în propria tradiție, apropiindu-se astfel de modelul francez. În același spirit și cu aceleași intenții, ei subliniază fraternitatea latină franco-română, avînd în vedere originile comparabile ale cuceririi romane a Daciei și a Galiei, inclusiv ale asemănării limbilor. Dialogul, afectiv și ideologic, al lui Michelet și al discipolilor săi, este deosebit de intens: în noiembrie 1848, istoricul se îndrăgostește de Athénaïs
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sînt convinși că solidaritatea creștină impune o apropiere față de Rusia, a cărei identitate națională europenizantă este incompatibilă cu o alianță cu turcii. Jocul reprezentărilor se realizează în jurul Orientului: un Orient creștin, deci cel rus; un Orient musulman turc; un Orient latin și, deci, occidentalizat un Orient românesc. Această formă de solidaritate româno-rusă, în ciuda marii despărțiri adusă prin lectura romantică a identității românești profund antiruse și cu toată complexitatea sa datorată faptului că Bucureștii protejează rețelele revoluționare antiotomane pe care Sankt-Petersburgul înțelege
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Constantinopol cît și de marile puteri că el ține de un alt cîmp de reprezentare decît acela al răsculaților de la sudul Dunării. Această voință este înțeleasă de unii analiști politici; în Franța, Leroy-Beaulieu atribuie această diferență de comportament identității specific latine a României aflată în mijlocul populațiilor slave. Argumentele lui Carol sînt alimentate de conștiința originilor sale familiale, de punerea în valoare a caracteristicilor națiunii sale. În conflictul dintre Poartă și Balcani, el pretinde să-și păstreze neutralitatea, fapt care-i va
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
interes fără a se sinchisi de Moldo-Valahia, marele aliat rus a întrebuințat forțele armate române în folosul realizării ambițiilor lui teritoriale. Cei Mari au trimis România la statutul ei de stat balcanic. Bătrînii de la 1848, ca Alecsandri, propun o temelie latină, total latină, a identității națiunii, în timp ce poeții chemați în serviciul unei culturi populare, ca de exemplu Coșbuc, vor fi curînd invitați mai degrabă să celebreze, pentru copiii din școli, acțiunea fondatoare a războiului. Alecsandri intră în legătură cu mișcarea Felibri condusă de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a se sinchisi de Moldo-Valahia, marele aliat rus a întrebuințat forțele armate române în folosul realizării ambițiilor lui teritoriale. Cei Mari au trimis România la statutul ei de stat balcanic. Bătrînii de la 1848, ca Alecsandri, propun o temelie latină, total latină, a identității națiunii, în timp ce poeții chemați în serviciul unei culturi populare, ca de exemplu Coșbuc, vor fi curînd invitați mai degrabă să celebreze, pentru copiii din școli, acțiunea fondatoare a războiului. Alecsandri intră în legătură cu mișcarea Felibri condusă de Mistral. În
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
culturi populare, ca de exemplu Coșbuc, vor fi curînd invitați mai degrabă să celebreze, pentru copiii din școli, acțiunea fondatoare a războiului. Alecsandri intră în legătură cu mișcarea Felibri condusă de Mistral. În 1880, poetul provensal adresează un mesaj românilor și serbările latine de la Forcalquier și Gap din mai 1882 sînt prezidate de Alecsandri. Acesta este climatul în care Alecsandri scrie în 1878 Cîntecul gintei latine, încoronat de către juriul Felibri la Montpellier. Drama retrocedării Basarabiei este, de asemenea, orchestrată de poetul Eminescu, cel
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
intră în legătură cu mișcarea Felibri condusă de Mistral. În 1880, poetul provensal adresează un mesaj românilor și serbările latine de la Forcalquier și Gap din mai 1882 sînt prezidate de Alecsandri. Acesta este climatul în care Alecsandri scrie în 1878 Cîntecul gintei latine, încoronat de către juriul Felibri la Montpellier. Drama retrocedării Basarabiei este, de asemenea, orchestrată de poetul Eminescu, cel care celebrează națiunea în profunzimile spiritualității sale, evreul fiind din nou declarat drept inamic. Tema trădării rusești, a victimizării românești și a răpirii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
severă. În iulie 1902, patriarhul ecumenic adresează mitropolitului primat al României o scrisoare în care mărturisește "...expresia durerii pe care i-o provoacă progresul religiei catolice în România, precum și convertirile numeroase pe care el le atribuie propagandei congregațiilor, acțiunii arhiepiscopului latin, slăbiciunii guvernului român și poate, de asemenea, complezenței unui rege catolic". Mișcarea națională se alimentează din conștiința unor rădăcini structurante ne-occidentale: în 1913, lorga publică lucrarea Bizanț după Bizanț, și tot în 1913 susține la Universitatea din București cursul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și Stephen Pichon se arată interesați de ideile oamenilor politici români, prezentate în săptămînalul parizian La Roumanie. Este creat un Consiliu Național Român, format din personalități din Vechiul Regat, Bucovina, Transilvania. Intelectualii, prieteni ai României, sînt sensibili la temele solidarității latine, ale eliberării popoarelor oprimate de ordinea austro-ungară, ca și cum 1918 ar fi o reeditare a "primăverii popoarelor" de la 1848. Permanența sacrificiului și a martiriului românesc se afla în centrul conferințelor ținute la Societatea de Geografie din Paris și în alte locuri
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ortodoxe, este investit patriarh Miron Cristea. Negocierea unui concordat cu Roma pune probleme în acest climat de definire identitară, cînd, în 1919, unii catolici francezi vedeau în Transilvania punctul de plecare al unei acțiuni misionare îndreptată spre românii-ortodocși, însă ortodocși latini. Cultura franceză proiectează în spațiul românesc imaginile vehiculate în 1848, în 1878 și chiar în 1919. Michel d'Herbigny, bun cunoscător al spiritualității ruse și ortodoxe, scrie în revista Études din ianuarie 1928: "Mă gîndesc la ceea ce inima mea trebuie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu scaunul Sfîntului Petru?" în ciuda acestor speranțe sau a acestor proiecte occidentale în privința spațiului românesc, semnarea unui concordat, care îi privește direct pe cei 1.350.000 de catolici de rit uniat și 1.200.000 de catolici de rit latin se amînă la nesfîrșit. Revista Patriarhiei, Biserica ortodoxă română, ia poziție chiar împotriva principiului de concordat, văzînd aici o confuzie a spiritualului cu temporalul. Un asemenea acord este considerat inutil pentru că poporul român este tolerant și pentru că statul român garantează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
erau incompatibile structural. Filosofia lui Nae Ionescu respinge o tradiție, aceea a liberalilor și a moderniștilor, cei care, încă din prima jumătate a secolului al XlX-lea, au angajat identitatea românească pe calea occidentalistă, ce își are rădăcinile în originea latină și în comemorarea inauguralului 1848. " Cînd ne-am exprimat îndoielile în privința latinității noastre și cînd am afirmat caracterul oriental al civilizației românești declară Nae Ionescu în 1930 -, am exprimat nu numai un fapt, ci mai ales necesitatea orientării politicii noastre
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
puțin pe termen scurt, o ruptură a României cu marile puteri democratice care au mărit-o și au susținut-o, și aservirea sa la influența totalitară a Germaniei și a Italiei care par să nu vadă în această frumoasă țară latină decît un puț de petrol și un hambar de grîu", scrie Lucien Bourgues la 11 februarie 1938 în Le Petit Parisien. Căderea cabinetului mai lasă o speranță: Carol II va menține oare amicițiile existente? Care sînt intențiile sale, marja sa
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de decenii privilegii inadmisibile pentru Biserica Romano-Catolică. Suprimarea Bisericii Uniate dezvăluie același spirit. S-a considerat că unirea cu Roma din 1700, a fost un act forțat impus poporului român din Transilvania de către dominația Habsburgilor. După recensămîntul din 1930, catolicii latini se ridicau la l.250.000, catolicii uniați de rit oriental la l.430.000. În 1948, ministrul Cultelor aduce la cunoștință că popii uniați își vor primi salariul dacă se vor declara ortodocși: numele lor sînt comunicate de autorități
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1902. Ornea, Z., Junimea și junimismul, București, 1975. Panu, G., Amintiri de la Junimea din Iași, București, 1971. Picot, Emile, La Question des Israélites roumains aupoint de vue du droit, Paris, 1868. Platon, Maria, Vasile Alecsandri, poeții felibri și "cîntecul gintei latine", lași, Editura Junimea, 1980. Rosetti, Constantin A., Corespondență, București, Editura Minerva, 1980. Sincerus, E., Evreii în România, Londra, 1901. Sturdza, Minai Dim., "Junimea, societate secretă", în Ethos, Paris, 1973. Treizeci de ani de domnie ai Regelui Carol I. Cuvânturi și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în discuțiunea literară asupra acestui subiect mai cu seamă de Laboulaye, Renan și Taine. Acești bărbați - și ei imitează numai pe Tocqueville - acești bărbați cer concurența liberă, căci se tem de aplecațiunea spre centralizațiune și uniformitate ce zace în spiritul latin {EminescuOpXI 58} al Franții. Ei prevăd că rezultatul acesteia va fi o sterilitate a spiritului francez care va face ca Franța să rămână înapoi în filozofie, teologie, filologie și limbistică. Prin concurența instrucțiunei libere ei speră a scoate "Universitatea", care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pictori chiar când zugrăvesc același portret, când emulează și cred a semăna unul cu altul, am recunoscut din trăsătura de condei că nu avem a face cu ceea ce, în Țara Românească, corespunde cu epitetul de "roșu". Ex ungue leonem zice latinul. Naturaliștii moderni reconstruiesc după o măsea fosilă forma animalului antediluvian. Daca naturaliștii fac aceste reconstrucțiuni pentru secole îndărăt, cu cât mai mult e justificat pentru contimporan de a recunoaște neidentitatea naturelor, chiar când eticheta "naționale-liberale" e identică Admitem că grupuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
crișanul ca și acesta cu oamenii din Banatul Craiovei, politicilor noștri nu le era de-ajuns această dovadă și de unitate între noi și de deosebire către străini, ci au căutat să ne silească să dovedim că fiece vorbă e latină și că toți, fără osebire, ne coborâm de-a dreptul de la romani. De prisos era aceasta, pentru că nu originea face pe un popor să fie trainic, ci munca lui proprie, fie cu mâna, fie cu mintea; primejdios era pentru că una
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Iași, nu știm. Și, cu toate că nu știți, discutați trei coloane de polologhie. Nu-i vorba, cam așa faceți cu toate cestiunile: discutați făr-a ști asupra lor cîtu-i negru sub unghie. Haina cea mai potrivită neștiinței e tăcerea, de acolo proverbul latin: si tacuisses philosophus mansisses. De tăceai, mintios mai erai. Din neștiință nu rezultă decât neștiință - nimic; căci de veți multiplica nula cu oricâte vorbe deșarte n-o să iasă decât vorbă lungă fără rost, de n-are omul încotro apuca să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici o considerație în alăturare cu a noastră. Cultura clasică are calitatea determinantă de-a crește, ea este în esență educativă, și iată ceea ce-au lipsit școalelor noastre pîn-acuma și le va lipsi încă mult timp înainte. A învăța vocabule latine pe dinafară fără a fi pătruns de acel adânc spirit de adevăr, de pregnanță și de frumusețe a anticității clasice, a învăța regule gramaticale fără a fi pătruns acea simetrie intelectuală a cugetării antice este o muncă zădarnică, e literă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
educativ, precum o zice însuși d. du Bois-Reymond. Și această probă contrarie nu ni s-a dat pîn-acuma și nici se poate da prin citarea unor autorități supuse la atâtea îndoieli. [ 9 august 1880] [""ROMÎNUL" PROPUNÎND... "] "Romînul" propunând ștergerea limbei latine din clasele inferioare ale liceelor, e natural ca și sferele învățătorești să fie uimite de-o așa reformă, propusă ca din senin prin două articole ale unui ziar politic, fără ca cestiunea să fi fost dezbătută de cătră oameni speciali. [ 10
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Acum pare a se fi dedat cu totul rolului de regenerator al învățămîntului statului și, cu acest titlu, ca mare maestru al Universității Franței, a pronunțat înaintea Sorbonnei un discurs al căruia cuvânt întîi a fost orația funebră a discursului latin. D. Jules Ferry și-a început reformele prin suprimarea discursului latin, precum colegul său de la război a dat o dovadă memorabilă de spiritul său reformator prin suprimarea tobelor la armată. Face fiecare ce poate. Ceea ce e curios, uimitor și chiar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al învățămîntului statului și, cu acest titlu, ca mare maestru al Universității Franței, a pronunțat înaintea Sorbonnei un discurs al căruia cuvânt întîi a fost orația funebră a discursului latin. D. Jules Ferry și-a început reformele prin suprimarea discursului latin, precum colegul său de la război a dat o dovadă memorabilă de spiritul său reformator prin suprimarea tobelor la armată. Face fiecare ce poate. Ceea ce e curios, uimitor și chiar de temut în acest din urmă discurs ținut la Sorbonna e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]