8,145 matches
-
execută simultan o mișcare de distanțare în raport cu adversarul perceput, în această situație, ca un terț descalificabil dintr-o dublă perspectivă. Comunicația, ca figură a dialogismului inerent oricărei polemici publicistice, în genere, accentuează, în plus, dorința polemistului de a-și persuada lectorul, etalând, față de acesta, o atitudine condescendentă și/sau protocolară. Atunci când respinge scriitura lui Iorga, pe motiv de prolixitate și inexpresivitate, prin enunțul asertiv: "proza domnului Iorga e perfect privată de el"291, Arghezi intră, concomitent, în jocul imaginar al unei
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
o atitudine condescendentă și/sau protocolară. Atunci când respinge scriitura lui Iorga, pe motiv de prolixitate și inexpresivitate, prin enunțul asertiv: "proza domnului Iorga e perfect privată de el"291, Arghezi intră, concomitent, în jocul imaginar al unei dezbateri amicale cu lectorul său: "Nu-mi răspundeți că le style c'est l'homme căci tot domnia sa pierde". Enunțul traduce, totodată, prin uzul falsei prolepse, intenția de a para, în avans, o eventuală obiecție, fie ea și ironică, din partea unui destinatar imponderabil, în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
E o tactică predilectă în publicistica polemică argheziană, care echivalează cu sustragerea enunțiatorului din enunț, adică cu mimarea unei neimplicări a eului în povestire. Dispariția enunțiatorului într-o scriere polemică scrie Angenot este [...] percepută ca un subterfugiu"295 care lasă lectorului posibilitatea de a citi printre și dincolo de rânduri. Iată așadar cum fictivizarea se insinuează în text: "Pseudonimul "Cocoș" nu-i mai era de-ajuns marelui curcan, care s-a văzut obligat să cheltuiască și cântec personal. [...] De altfel, i s-
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
T. Arghezi. [...] Domnul Iorga nu știe să facă uz de gen și în loc de un clișeu sintetic, obține un pamflet descriptiv"298. Pasajul, incomplet reprodus de noi aici, asupra căruia vom reveni însă în analiza strategiilor polemice, vizează, fără îndoială, un lector real (empiric), care, la momentul publicării textului, era perceput ca martor-spectator al confruntării și ca potențial partizan, odată ce a fost persuadat. Dar textul se adresează, totodată, și unui destinatar atemporal, selectiv, care se apropie de textul polemic din rațiuni, cel
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
privește") combinată cu asertivitatea retorică prezentă prin cele mi importante figuri ale sale (hiperbatul, preteriția, protestarea de bună credință, acumularea, interogația oratorică, expresia hiperbolică)301, accentuează dimensiunea pragmatică a expunerii; secvențele argumentative propriu-zise, cele narativ-descriptive, inserții metadiscursive, toate vizează persuadarea lectorului sensibil atât la evidențe, cât mai ales la montura artistică a textului privit global. Practic, dialogismul este indisociabil de ceea ce noi am numit strategiile polemicii literare, însă, tratându-le separat, am încearcat să punem în lumină prestidigitația artistului-polemist care, prin
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mare rang), camuflându-se, însă, strategic în spatele propriilor vorbe. Procedeul pregnant al disimulării este identificabil în mai toate atacurile argheziene care vizează adversari concreți, denominați direct sau prin recurs la antonomază și traduce dubla intenție a polemistului de a atrage lectorul în jocul deconspirării și de a-l incita să formuleze el însuși acuzațiile. Evident, formula predilectă a atacului disimulat este ironia, dublu ipostaziată în text: sintagmatică (litota, antifraza, asteismul, diasirmul, charientismul), mizând pe figuri ale economiei lingvistice și pe forța
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
plecare nouă către o lumină mai mare a condeielor închegate-n întuneric." Ultimul pasaj e învestit cu forța persuasivă a invocației omiletice, imperativul schimbând registrul adresării și, evident, distribuirea complementară a rolurilor: adversarul în relație de subordonare față de polemist, iar lectorul, în calitate de spectator. Prin adresarea directă, uzând de singularul persoanei a II-a, polemistul își reconsideră adversarul, pe de o parte, atribuindu-i un statut de egalitate în dispută, iar, pe de altă parte, sugerându-i, prin accentul prescriptiv al enunțului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
viața politică și culturală. Vorbim așadar de un receptor nu doar alfabetizat, în condițiile în care marea masă a populației trăia la limita ignoranței, ci și de unul apt să privească discursul cotidian ca pe un spectacol de calitate. El, lectorul profan și capricios, văzut, din unghiul teoriei lecturii, ca o entitate non-conceptualizabilă317, este beneficiarul ipso facto al prozei jurnalistice, a cărei componentă argumentativă caută să-l persuadeze și deci să-i câștige adeziunea. Pentru că, înainte de orice, discursul jurnalistic presupune manifestarea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
fost urmărit, în epocă, Arghezi-gazetarul nu se sprijină numai pe argumente de natură stilistico-textuală (combinarea stilului plebeu cu cel cult, a agresiunii directe cu cea camuflată, inventivitatea lexicală, eideticul etc., agresivitatea limbajului, uzul scatologicului etc., toate procedee destinate să incite lectorul și să-l atragă în jocul deconspirării sau reconstruirii sensului, într-un cuvânt, să-l smulgă din pasivitatea lecturii), ci și pe un fapt de necontestat, și anume: popularitatea poetului, clasat al treilea în preferințele publicului cititor, după Minulescu și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
inima lui, va crește și formatul acestei gazete"321. După interpretări, ori abuzive, ori inadecvate, ori supralicitate, într-o direcție greșită, ale creației sale, în momentul apariției Tabletelor din țara de Kuty, autorul se simte dator să-și avertizeze potențialii lectori asupra intențiilor sale, pentru a nu fi, din nou, greșit înțeles. Astfel, în metatextul, dedicat volumului, autorul va specifica, fără urmă de echivoc, că "n-a urmărit să realizeze nici logică, nici succesiune, ci o simplă carte de buzunar și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a regimului, printr-o complicitate mentală cu emitentul unui text, știut indezirabil, astăzi, din ce rațiuni (în afara celor pur didactice) ar mai fi citită publicistica scriitorilor români: curiozitate literară sau biografică, interes documentar, ambele sau niciuna? Cert e că psihologia lectorului de azi e cu totul alta, sub impactul noilor media, iar orizontul său de așteptare, precum și gustul său estetic s-au modificat substanțial. De aceea, cel puțin în ceea ce privește publicistica scriitorilor, și ne gândim la cea argheziană, în special, putem lua
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
alta, sub impactul noilor media, iar orizontul său de așteptare, precum și gustul său estetic s-au modificat substanțial. De aceea, cel puțin în ceea ce privește publicistica scriitorilor, și ne gândim la cea argheziană, în special, putem lua în considerare doar percepția unui lector inițiat, atemporal, pentru care proza jurnalistică, evident, contextualizată, constituie oricând o provocare intelectuală și o delectare estetică. În viziunea Ștefaniei Mincu, acest receptor imponderabil se situează, la modul ideal, pe același nivel empatic cu autorul discursului, conștient permanent că este
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prelungire, o proiecție a sa în spațiul alterității. Artificiul, poza, bufoneria, așezate de Ștefania Mincu sub semnul "afectării", ca trăsătură esențială a discursului liric arghezian, ar deveni stratageme estetice de persuadare în discusul publicistic. Oricum ar fi privit, un potențial lector al publicisticii argheziene s-ar afla în postura celui care pășește pe nisipuri mișcătoare, pentru că traiectoria discursului este adeseori imprevizibilă, fictivul invadează spațiul referențial și invers, iar jocul sensurilor face dificilă orientarea. Considerăm însă, cu certitudine, că dincolo de mereu invocata
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Eminescu, Editura Minerva, București, 1985. Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, Editura Polirom, Iași, 1998. Ducrot, Oswald, Le dire et le dit, Éditions de Minuit, Paris, 1984. Ducrot, Oswald, Le mots du discours, Éditions de Minuit, Paris, 1980. Eco, Umberto, Lector in fabula, traducere de Marina Spalas, Editura Univers, București, 1991. Fontanier, Pierre, Figurile limbajului, traducere, prefață și note de Antonia Constantinescu, Editura Univers, București, 1977. Florescu, Vasile, Retorica și neoretorica, Editura Academiei, București, 1973. Foucault, Michel, Ordinea discursului, traducere de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
lui Mihai Eminescu, București, Editura Minerva, 1985. Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, Iași, Editura Polirom, 1998. Ducrot, Oswald, Le dire et le dit, Paris, Éditions de Minuit, 1984. Le mots du discours, Éditions de Minuit, Paris, 1980. Eco, Umberto, Lector in fabula, traducere de Marina Spalas, București, Editura Univers, 1991. Fontanier, Pierre, Figurile limbajului, traducere, prefață și note de Antonia Constantinescu, București, Editura Univers, 1977. Florescu, Vasile, Retorica și neoretorica, București, Editura Academiei, 1973. Foucault, Michel, Ordinea discursului, traducere de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mulțumesc mamei mele, primul cititor, ca întot deauna, și primul critic, neasemuit, care, ferindu-mă de multe griji, mi-a dăruit răgazul și tihna pentru a așeza în scris această carte. Lidiei Bodea, pentru darul de a fi al doilea lector - virtuoz, iscusit și rafinat, pentru primenirea și împlinirea textului, prin publicarea lui, și, cum altfel, pentru bucuria unei prietenii aparte. Cum aș putea să nu îi mulțumesc Ioanei, fiica mea, de la care am furat în neștire ore și zile? Murim
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Colecția UNIVERSITARIA 128 Seria Știin]e politice Editat cu sprijinul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică Coordonatori serie: Anton Carpinschi Gheorghe Lencan Stoica Lucian-Dumitru Dîrdală Daniel Șandru este Lector universitar la Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității "Petre Andrei" din Iași, unde ocupă și funcția de Director al Departamentului de Relații Publice. În anul 2000 a absolvit studiile aprofundate în Filosofie Politică la Universitatea "Al. I. Cuza
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Din 1952 până în 1971 a urmat o carieră universitară: asistent, apoi lector la Secția de limbi clasice a Facultății de Litere din București. Între 1971 și 1975 a fost cercetător la Institutul de Filozofie. Din 1975 a editat, alături de Dimitrie Vatamaniuc și un grup de cercetători de la Muzeul Literaturii Române, sub egida
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Ethical Wisdom: East and/or West, editor George F. McLean, Washington, DC: The American Catholic Philosophical Association, 1977, p. 71. footnote>. Totuși, alți autori consideră că apofaticul își asumă un rol mai important de jucat în această relație. Janet Williams, lector în Studii Religioase la Colegiul Universitar al Regelui Alfred, în Winchester, este un erudit patrolog Și a scris recent Denying Divinity, în care analizează existența apofazei în tradiția patristică creștină Și în tradiția budistă Soto Zen. Williams a scris următoarele
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
Din 1952 până în 1971 a urmat o carieră universitară: asistent, apoi lector la Secția de limbi clasice a Facultății de Litere din București. Între 1971 și 1975 a fost cercetător la Institutul de Filozofie. Din 1975 a editat, alături de Dimitrie Vatamaniuc și un grup de cercetători de la Muzeul Literaturii Române, sub egida
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
oferite de aceste două interpretări, (3) fie se admite pur și simplu faptul că nu putem purta un dialog veritabil cu epistemologia tomista. Până a ajunge la ultima varianta, până la a admite distanță insurmontabila dintre Toma din Aquino și un lector contemporan, să verifi cam celelalte două opțiuni. După cum am putut vedea până acum, cele două în terpretari a cea realistă și cea reprezentationalista a își au aria lor de aplicabilitate. Ambele sunt adecvate unui anumit segment din procesul cunoașterii umane
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cele care implică speciile sensibile, imaginile și speciile inteligibile. Soluția pe care o avansez este următoarea: având în minte că Toma în cerca să realizeze o sinteză între gândirea aristoteliciana și cea augustiniana, n-ar mai trebui să existe, pentru lectorul și interpretul de secol XXI, un disconfort intelectual provocat de faptul că, în operele de maturitate cel putin, Toma avansează un model al cunoașterii umane care poate fi înțeles de noi drept o combinație între realism și reprezentationalism epistemologic. Indiferent
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și de cercetare în domeniul lingvisticii. Obține doctoratul în litere la Institutul de Științe Etnologice și Dialectologice în 1980. Este cercetător științific la Centrul de Științe Sociale din Craiova (1971-1975), arhivist la Arhivele Statului din Craiova (1975-1976), asistent universitar (1976), lector (1990), conferențiar (1991), iar apoi, din 1994, profesor la Catedra de limba romînă a Universității din Craiova. În 1994-1995 este lector de limba și literatura romînă la Universitatea din Skopje. În 1997- 1998 este profesor la Facultatea de Arhivistică a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
științific la Centrul de Științe Sociale din Craiova (1971-1975), arhivist la Arhivele Statului din Craiova (1975-1976), asistent universitar (1976), lector (1990), conferențiar (1991), iar apoi, din 1994, profesor la Catedra de limba romînă a Universității din Craiova. În 1994-1995 este lector de limba și literatura romînă la Universitatea din Skopje. În 1997- 1998 este profesor la Facultatea de Arhivistică a Academiei de Poliție București. Din 2007 este profesor și rector la Institutul Teologic Adventist din Cernica, Ilfov. Publică peste o sută
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ce nu a fost posibil să încolțească decât după revoluție. Apoi, ea a fost dezvoltată și îngrijită de dna prof. univ. dr. Iolanda Mitrofan, dl. prof. univ. dr. Ion Dafinoiu, prof. univ. dr. Anca Munteanu, conf. univ. dr. Adrian Nuță, lector univ. dr. Elena Anghel, conf. univ. dr. Diana Vasile, conf. univ. dr. Denisa Godeanu Stoica, lector dr. Raluca Tomșa. De asemenea, dl. Claudian Dumitriu, președintele Fundației de inforenergetică "Sfântul Apostol Andrei". Și, nu în ultimul rând, lui Dumnezeu, care face
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]