2,975 matches
-
știința are prin însăși natura sa un caracter anticharismatic, accentuând prelucrarea rațională a cunoștințelor, pe caracterul lor relativ și deschis, asumând un grad ridicat de incertitudine. Autoritatea poate funcționa și prin decizii luate de persoane și organisme care au o legitimare socială pentru aceasta, deținând totodată și puterea de a-și impune deciziile. Deciziile luate de asemenea instanțe sunt întărite printr-un sistem de recompense și pedepse. În acest caz, decizia individuală este înlocuită cu aplicarea deciziei luate de instanțele legitime
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comunitatea academică din Occident. Coabitarea teoriilor vestice cu materialismul istoric a produs unele efecte previzibile, cum sunt o serie de incongruențe teoretice, sincretism teoretic, dar și empirismul multora dintre cercetările efectuate, practici sociologice puerile de recoltare de opinii, motive pentru legitimarea tezelor din documentele de partid. Suprapunerea unor idei, teorii sociologice occidentale peste doctrina oficială marxist-leninistă a generat apariția pe scară largă a empirismului ca practică sociologică. A existat Însă și un efect neanticipat al cercetărilor influențate de teorii apusene, care
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
copilul său, Lebovici susține că Întotdeauna se detectează interferențe ale relației mamei cu propria sa mamă. Acest fenomen, după părerea noastră, nu poate fi cantonat În domeniul inconștientului, ci el se Întinde peste Întregul raport dintre generații și Își găsește legitimarea tocmai la intersecția generațiilor. Procesele de transmitere nu pot să fie Înțelese decât pe scara succesiunii temporale a generațiilor, căci ceea ce este transmis se află În raport cu ceea ce a fost moștenit, iar extinderea studiului la generația străbunicilor e de natură să
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
realizează în mod acut, potrivit lui Berdiaev, incompatibilitatea între ideea creștină despre împărăția lui Dumnezeu și cultul idolatru al sfintelor tradiții 2, cult care este echivalent cu a înțelege și a utiliza aceste tradiții ca principii care asigură conservarea ordinii sociale, legitimarea etnică, apărarea proprietății și a familiei, autoritatea nechestionabilă în ordinea cunoașterii. Omul e creator în măsura în care sustrage realul obiectivărilor limitative și îl așază în cîmpul intersubiectivității integratoare, al dialogului între persoana umană și cea divină. Unul dintre impulsurile care au condus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
este o expresie a moralizării politicii flamande, fapt care poate conduce la idealizarea poziției pe care o ocupă partidele consacrate (Mouffe, 2005b). Astfel, chiar dacă cordonul sanitar limitează, întrucâtva, influența populismului VB-ului asupra calității democrației, în același timp contribuie la legitimarea și la întărirea discursului acestei formațiuni. 2.5 Efectele sociale ale ascensiunii VB Pentru examinarea corespunzătoare a consecințelor partidelor populiste este necesară și analiza impactului pe care aceste partide îl au asupra societății. În definitiv, ascensiunea partidelor populiste nu afectează
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
câmpul cunoașterii voinței divine ce se puneau în slujba celor ce voiau să afle voința divină cu privire la evenimentele omenești. Acești specialiști consultați de toată populația se aflau în slujba suveranului care se folosea de „cunoașterea divinului” și ca instrument de legitimare politică (cf. Pongratz-Leisten, 1999). Deși izvoarele scrise pe care le avem la dispoziție în cazul vechilor regate ale lui Israel și Iuda se referă aproape exclusiv la figurile instituționale reprezentate de suverani și de demnitarii lor, e foarte probabil ca
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
9,1 ș.u., până la textul tardiv, Neh 6,6-7). Aceste texte, redactate probabil într-un moment în care monarhia nu mai exista, au estompat din intensitatea expresiilor celebrative ale regalității, dar nu au eliminat evocarea profeției ca mijloc de legitimare divină a suveranului sau a autorității în general. Anunțul profetic dobândește foarte frecvent un puternic caracter etic și religios, îndemnându-i pe suverani la respectarea îndatoririlor lor religioase și la garantarea dreptății față de cei oprimați (cf. 2Rg 21,10 ș
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
suverani persani (cf. Kuhrt, 1983, 2007) și de teologia biblică a „marii reîntoarceri” din cărțile lui Esdra și Nehemia. Studiind bine documentele administrative persane, ne dăm seama că presupusa susținere persană a religiilor locale era doar o strategie funcțională de legitimare a puterii, fiind, de fapt, interesată, întâi de toate, de stabilitatea guvernării și primirea regulată a taxelor. Pietatea religioasă declarată a regilor persani pentru zei, funcționa spre mai buna acceptare a dominației străine în tentativa de a amortiza cât mai
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
problematica culturii naționale, dar și din competența în canoanele științifice occidentale, vor ajunge să se ciocnească cu generația intelectuală mai veche, bine situată instituțional, dar poate chiar mai important, cu noile elite politice și statale, mai puțin dependente acum de legitimare din partea acestei noi intelligentsia și mai puțin capabile să absoarbă masa importantă de tineri cultivați produși de sistemul educațional național (Livezeanu 1998)1. Ceea ce pare să se întâmple la nivelul organizării mecanismelor culturale naționale este prăbușirea vechii și unificatei pedagogii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din mii de monografii, centrate pe mii de unități și voințe sociale ce converg în unitatea națională. Tendința aceasta sumativ-științifică a metodei monografice de determinare a națiunii a fost contrapusă de H.H. Stahl, de exemplu, competitorilor filosofici sau „ontologici” în legitimarea ideologică și disciplinară a specificului național, cum ar fi Lucian Blaga sau Mircea Eliade (Stahl, 1983). Pentru H.H. Stahl, „contactul cu realitățile concrete îți permite să adâncești cercetarea până la limita extremă, rezultatul fiind, așa cum poate confirma orice profesionist al anchetelor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Freyer, concentrându-se pe obiectivele politice ce pot fi transformate în rațiuni în folosul dominației exercitate de elitele politice aflate la putere și ajutând această elită politică în aplicarea regimului, a scopurilor sale, devine importantă în acest context prin impunerea, legitimarea și explicarea dominației noii elite politice. Ea contribuie la integrarea poporului în noua comunitate post-capitalistă, descriind și explicând scopurile urmărite de aceste elite. Este o combinație extraordinară de demers științific și propagandistic ce ar putea, în viziunea lui Freyer, să
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de instituții. Cei trei piloni identificați sunt: sistemele de reglementare, sistemele normative și sistemele cultural cognitive. Dacă primii doi sunt mai ușor de intuit fiind utilizați de majoritatea cercetătorilor prin sublinierea aspectelor reglatoare ale instituțiilor, ale necesității conformării și ale legitimării acțiunilor sociale, ultima este o abordare relativ recentă și e „trăsătura distinctivă majoră a neoinstituționalismului în sociologie” (p. 79). Acest ultim pilon se focalizează pe „concepțiile împărtășite ce constituie natura realității sociale și cadrele prin care se produce semnificația” (p.
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ce constituie natura realității sociale și cadrele prin care se produce semnificația” (p. 79). Aceste sisteme sunt operaționalizate, fiecare oferind o bază de supunere, un fundament al ordinii, mecanisme de impunere, o logică, o serie de indicatori și fundamente ale legitimării. Schema detaliată a acestei operaționalizări (p. 74, tabelul 3.1) poate constitui pentru cei interesați de acest domeniu un instrument foarte util și bine sistematizat pentru înțelegerea de ansamblu a cadrelor de analiză instituțională. R. Scott își îmbogățește conceptual cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
bisericilor: păstrarea rolului tradițional, necesitatea adaptării la vremurile moderne, lărgirea sferei de mișcare și procesul de tematizare. Principalele concepte definite în acest studiu sunt: comunicare socială, comunicare publică, publicul, bisericile, sfera de mișcare, conflicte, tematizare. Autorii au analizat funcțiile de legitimare (biserica oferă legitimitate reprezentanților puterii politice, respectiv vieții publice) și caritabile (serviciile oferite de biserici în anumite domenii) ale bisericilor, schițează rolurile jucate de biserici în viața publică (cooperator, care ajută societatea, care pătrunde în societate și care se retrage
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu poate eluda, din punctul nostru de vedere, chestiunea religiosului, având în vedere faptul că cei mai mulți oameni sunt practicanți ai unei religii și faptul că în anumite culturi religiosul joacă un rol extrem de important, el modelând celelalte aspecte ale vieții. Legitimarea religioasă are un puternic impact identitar, iar doctrinele religioase (aplicate corect sau nu) au consecințe substanțiale pe planul deschiderii față de oameni care aparțin altor religii sau altor culturi. Distincția între culturi teonome și culturi autonome religios nu va putea fi
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
comunităților, chezaș al unui tip de comportament standardizat și capabil să suprime interferențele sociale, religioase și culturale care, pînă atunci, limitaseră păstrunderea și extinderea autorității sale. Pentru că la cumpăna secolelor XVIII-XX, în Franța, cît și în alte locuri, modalitatea de legitimare a puterii se modificase în întregime, se impunea reeducarea poporului, în special a maselor largi ale acestuia care aproape că ignorau apartenența lor preeminentă la un Stat-Națiune ce repudia încă doctrina suveranității populare. Din acest moment, toate marile state europene
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
originalitatea fără pereche a acestuia. "Numai gloria națiunii germane, observă el cu complezență, a servit de drum al libertății întregii Europe creștine 216, chiar și în cele mai diferite circumstanțe". În fapt însă nu este vorba aici decît de o legitimare abilă a ambițiilor sale politice. Pînă ca acestea să se poată realiza într-un mod tangibil, îi va reveni lui Johann Gottlieb Fichte (1762-1814) calitatea de a introduce mai multă rigoare în acestă concepție etnoculturală concepută în primul rînd în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Gagarin și ale altor cosmonauți sînt exploatate într-un sens ideatic, ca mărturii ale gloriei rusești comuniste și într-o perspectivă în care internaționalismul proletar nu ocupă decît un loc episodic după dizolvarea Kominternului în 1943, întrucît se impunea o legitimare a represiunii Ungariei în 1956, a intrării armatei roșii în Praga în 1968 sau a invaziei Afganistanului în 1979. Democrațiile populare vor urma acest exemplu pentru a se putea opune URSS la nevoie și pentru a ilustra spiritul de independență
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
deja. În editarea unei publicații, pe lîngă dificultățile financiare, românii se confruntau cu o serie de probleme de natură juridică precum procedurile de legalizare a unei publicații, care durau de obicei atît de mult Încît adesea, În așteptarea actului de legitimare juridică, editorii decideau să publice revista. Simptomatică În acest sens este apariția, Între mai și august 1948, a Curierului român/Le Courrier Roumain, inițiat și sponsorizat de generalul Nicolae Rădescu și editat la Paris de Leontin Constantinescu. Acesta susține că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Apelul este valabil nu numai pentru istoriografie, ci și În privința simbolurilor, ca, de exemplu, transferul capitalei și construirea unor monumente ilustrînd trecutul țării. Prin cazuistica prezentată, Kuzio vrea să demonstreze importanța simbolurilor, a miturilor și a istoriografiei În crearea și legitimarea statelor postsovietice. Deși face apel la o bogată panoplie de resurse În legătură cu rolul identității, al miturilor și istoriei În crearea unui nou stat, el nu explică În detaliu cum se combină aceste elemente, ce le influențează, ce face ca ele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
este un studiu de politologie și psihologie politică. Reușind să descurce și să explice „firele” unei campanii extremiste agresive (campanie pusă În scenă de nume extrem de cunoscute din politica românească), Shafir concluzionează: „Figura lui Antonescu servește atît ca model de legitimare, cît și ca schiță de proiect pentru viitor. E vorba de un viitor În care nu ideile comuniste sînt cele relevante, ci puterea bazată pe etnocentrism combinat cu o doză de populism” (p. 445). Volumul de față merită aprecierea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
80 corespundeau rețetelor pe care Ceaușescu le Împărțea autoritar - „Il Duce ha impartito ordini”, cum se zicea altădată despre dictatorul Italiei fasciste. Un film din 1979, Clipa, de Vitanidis și Săraru - să nu uităm aceste nume! -, era pur și simplu legitimarea demolărilor care nu se vor mai opri un deceniu Întreg. Memoria colectivă despre acea epocă este ancorată, pentru cei mulți, În dificultăți economice și penurie alimentară: În această direcție se Îndreaptă ancheta de istorie orală la care Victoria Isabela Corduneanu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
-ul ministerial, Cartea albă a reformei a rămas la stadiul din decembrie 1998, iar lucrările de profil ale specialiștilor și-au diminuat frecvența În anii din urmă. Dacă volumul prezentat nu mai poate fi invocat În scopul său inițial, de legitimare a unei reformări imperative, rămîne totuși un rezumat semnificativ al stării de fapt, care ar trebui reluat, actualizat și nuanțat. Studiile de sociologie a educației nu sînt, bineînțeles, inexistente și am putea semnala aici, cel puțin din perspectiva ieșeană, școli
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
stabilesc anual de către forma��iunile de logistică și se aprobă de ministrul administrației și internelor. ... (2) Sumele încasate din închirieri se varsă la bugetul din care au fost finanțate structurile prevăzute la art. 1. ... Articolul 11 Insigna și documentele de legitimare pentru efectivele menționate la art. 1 sunt prevăzute în anexa nr. 3, cu excepția efectivelor din aparatul central al Ministerului Administrației și Internelor și a structurilor subordonate acestuia, care sunt prevăzute în anexa nr. 3A. Articolul 12 Anexele nr. 1, 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239106_a_240435]
-
aceste speculații, dar și propriile date din studiul comparativ, Archer și colegii săi (1984) propun șapte explicații teoretice posibile pentru efectul războiului: (1) artefacte demografice, (2) solidaritatea socială, (3) dezorganizarea socială, (4) factorii economici, (5) catharsisul, (6) veteranii violenți, (7) legitimarea violenței. Pentru Archer și Gartner explicația care susține legitimarea violenței este cea mai plauzibilă. Rezultatele studiului realizat de Archer și Gartner (1984) sugerează că națiunile pot fi caracterizate de nivelul lor de agresivitate măsurat prin intermediul gradului de participare la agresiuni
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]