3,668 matches
-
limitation to function is the moral right to dissolve authority. But authority can be dissolved for the sole purpose of building it on new foundations, and this is a moral obligation. Keywords: John Locke, natural law, social contract, political obligation, liberalism Résumé La présente étude analyse la théorie du droit naturel de John Locke, énoncée dans les Deux traités du gouvernement civil (1690), mais aussi dans ses écrits de jeunesse, dans Essai sur la loi de nature (1663) et dans d
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
propriei sale naturi". 93 Hobbes, Leviathan, cap. XVII, p. 115. 94 Leo Strauss, The Political Philosophy of Hobbes: Its Basis and Its Genesis, The University of Chicago Press, Chicago și Londra, 1963, p. 13. 95 Pierre Manent, Istoria intelectuală a liberalismului, traducere de Mona și Sorin Antohi, Editura Humanitas, București, 1992, p. 69. 96 Ibidem. 97 Legea naturii este cunoscută prin intermediul rațiunii, dar Locke nu precizează cum anume se produce acest lucru, dacă ea este înnăscută sau achiziționată și, în acest
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
război cu cel atacat, acest act reprezentând declarația unei intenții la adresa vieții acestuia". Locke, Al doilea tratat, §17, p. 61. 103 Ibidem, § 19, p. 62. 104 Ibidem, § 15, p. 60. 105 Ibidem, § 13, p. 58. 106 Manent, Istoria intelectuală a liberalismului, p. 69. 107 Ibidem, p. 71. 108 Locke, Al doilea tratat, § 4, p. 53. 109 Ibidem, § 5, p. 53. 110 Locke, Essay on Human Understanding, II, XXVII, §§ 11, 12. 111 Locke, Al doilea tratat, § 6, p. 54. 112 Ibidem, § 44
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
conștiinței. Corespunzător celor două sensuri ale proprietății, "munca este o formă de activitate morală în două sensuri". James Tully, A Discourse on Property: John Locke and his Adversaries, Cambridge University Press, Cambridge, 2006, p. 110. 18 Manent, Istoria intelectuală a liberalismului, p. 72. 19 Tully, A Discourse on Property, p. 110. 20 Otto Gierke, Natural Law and the Theory of Society, 1500-1800, Cambridge University Press, Cambridge, 1934, p. 104. 21 Locke, Al doilea tratat, § 31, p. 70. 22 Ibidem, § 46, p.
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de limitare a acumulării proprietatea obștească din Anglia. 24 Ibidem, § 32, p. 71. 25 Ibidem, § 34, p. 72. 26 Ibidem, § 42, p. 77. 27 Ibidem. 28 Ibidem, § 38, p. 75. 29 Ibidem, § 46, p. 80. 30 Manent, Istoria intelectuală a liberalismului, p. 74. 31 Locke, Al doilea tratat, § 50, p. 82. 32 Ibidem, § 56, p. 85. 33 Ibidem. 34 Această concepție a filosofului englez ni se pare deosebit de importantă mai ales dacă avem în vedere faptul că, peste două secole, sociologii
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
idolatrie, iar prin aceasta la pierzanie?". John Locke, "Scrisoare despre toleranță", în Al doilea tratat despre cârmuire. Scrisoare despre toleranță, de John Locke, pp. 207-260, traducere de Silviu Culea, Editura Nemira, București, 1999, p. 231. 37 Manent, Istoria intelectuală a liberalismului, p. 79. 38 Ibidem. 39 Locke, Al doilea tratat, § 45, p. 79. 40 Ibidem, § 124, p. 130. 41 Ibidem. 42 Ibidem. Spre exemplu, cu privire la acumularea de bogății, "numai acele acte de apropriere [care sunt] îndeplinite în acord cu o lege
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Philosophy, pp. 182-183. 87 Locke, Al doilea tratat, § 98, p. 113. 88 Ibidem, § 96, p. 112. 89 Vaughan, Studies in the History of Political Philosophy, p. 183. 90 Locke, Al doilea tratat, § 124, p. 129. 91 Manent, Istoria intelectuală a liberalismului, p. 77. 92 Ibidem, p. 75. 93 Ibidem. 94 Locke, Al doilea tratat, § 131, p. 132. 95 Ibidem. 96 Vezi J. Simmons, On the Edge of Anarchy, Princeton Unversity Press, Princeton, 1993, p. 70. 97 Locke, Al doilea tratat, § 138
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
112 Ibidem, p. 197. 113 Vezi Ibidem, p. 216. 114 Un aspect interesant al teorie proprietății a lui Locke privește aplicarea ei la problema dreptății ecologice. Discursul activiștilor pentru dreptate ecologică este adeseori antiliberal, dar trebuie să distingem aici între liberalismul contractualist clasic și neoliberalismul actual care ocultează aspectul dreptului natural. Considerațiile ecologiștilor "nu sunt întru totul în contradicție cu teoriile liberale ale dreptății, dacă ținem cont de faptul că ele își găsesc justificarea în contractualismul lui John Locke. Conform concepției
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
mai fi persoană și devine o mulțime confuză". Hobbes, De cive, VII, § 11, p. 111. 28 Locke, Al doilea tratat, § 134, p. 135. 29 "Societatea sau, ceea ce este același lucru, legislativul". Ibidem, § 89, p. 106. 30 Harold J. Laski, Le liberalisme européen du moyen âge à nos jours, Essai d'interpretation, Emile-Paul, Paris, 1950, p. 117. 31 Încălcarea legii naturale nu constă în faptul acumulării, ci în acțiunea prin care ceilalți sunt împiedicați să o facă la rândul lor. 32 Locke
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
lumină, și s-a făcut lumină). Numai că o atare ipoteză a unui discurs liturgic va avea serios de luptat cu încărcătura științifică a filosofiei blagiene, cum o arată și interpretările mai subtile propuse de Virgil Nemoianu (v. România și liberalismele ei. Atracții și împotriviri, Editura Fundației Culturale Române, 2000, pp. 231-232; sau O teorie a secundarului. Literatură, progres și reacțiune, Editura Univers, 1997, p. 181). Să ne îndepărtăm benefic de un atare exercițiu exegetic și să formulăm limpede cîteva constatări
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Society Project, Georgetown Public Policy Institute, Georgetown University. Warren, Mark E. (2001). Democracy and Associations. Princeton: Princeton University Press. Warren, Mark E. (2002). What Can Democratic Participation Mean Today?. Political Theory 30(5): 677-701. Welzel, Christian și Ronald Inglehart (2005). Liberalism, Postmaterialism, and the Growth of Freedom. International Review of Sociology 15(1): 81-108. Whiteley, Paul (1997). Economic Growth and Social Capital. Lucrare prezentată la European Consortium for Political Research Workshop, Universitatea din Berna. Whiteley, Paul (1999). The Origins of Social
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
să devină acum, din nefericire, reacționară și, la limită, chiar antidemocratică. Și ne întrebăm fără nici o urmă de intenție polemică, de ce nu se editează, la Humanitas sau în altă parte (articol scris în 1992, n.n.), să spunem, și istorii ale liberalismului, istorii ale doctrinelor politice, o teorie a democrației liberale, a liberalismului economic, o teorie și o istorie a drepturilor omului etc. De ce neapărat doar ideologie predominant de dreapta, uneori nihilistă, negativistă, iraționalistă etc.? Este chiar atât de capital, de indispensabil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Și ne întrebăm fără nici o urmă de intenție polemică, de ce nu se editează, la Humanitas sau în altă parte (articol scris în 1992, n.n.), să spunem, și istorii ale liberalismului, istorii ale doctrinelor politice, o teorie a democrației liberale, a liberalismului economic, o teorie și o istorie a drepturilor omului etc. De ce neapărat doar ideologie predominant de dreapta, uneori nihilistă, negativistă, iraționalistă etc.? Este chiar atât de capital, de indispensabil culturii române de a se edita tot de și despre Nae
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
un partid oarecare și cu atât mai puțin cu militantismul în rândurile sale. Ea implică, în mare, două categorii de opțiuni esențiale: 1. O situare precisă față de alternativa fundamentală a sistemului politic: dictatură sau democrație? Totalitarism sau pluralism? Comunism sau liberalism? într-o altă terminologie, destul de vagă: stânga, centru sau dreapta? 2. Preocuparea și angajamentul, practic sau de principiu, față de problemele societății și vieții politice românești, adeziunea la una sau alta dintre soluțiile și programele organizării prezente și viitoare ale acestei
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
T. este cu atât mai paradoxală, într-un fel, cu cât, dacă-l citim atent, observăm că el este un adevărat apologet al democrației liberale. Termenul nu are în acest context nici o conotație partinică. El este un avocat convins al liberalismului. Știe că o tradiție democratică a existat, totuși, la noi. Dacă lucrurile stau astfel și nu mai încape îndoială că ele așa stau n-ar trebui să mai avem nici o inhibiție în invocarea și folosirea curentă a unor noțiuni, violent
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se răfui cu patronul capitalist, ci cu... patronul socialist, care este statul). împiedicarea formării unui capitalism românesc este nu mai puțin evidentă. Varujan Vosganian se numără printre cei mai vigilenți, deciși teoreticieni și apologeți ai săi. Este chiar convins că Liberalismul câștigă teren politic (personal n-avem, decât în parte, această convingere), că soluția constă în Neoliberalism și economie socială, Secretul reformei Liberalizarea prețurilor. în loc de toate acestea, Statul buzunărește agenții economici, iar în economia românească are loc o restaurare etatistă. Diagnostic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
puncte de vedere. Este vorba de publicarea (după mari eforturi) a Hermeneuticii lui Mircea Eliade (1980), caz amintit anterior. Regimul, în scopul seducerii și captării exilului, după multe ezitări, amânări și oscilații, putea afirma că a dat totuși dovadă de liberalism, aprobând apariția unei astfel de cărți dubioase (prima la noi, în treacăt fie spus, ca și în Franța de altfel) despre un autor până atunci interzis. în timp ce noi intenționam, în primul rând, din direcție diametral opusă, spargerea unei blocade și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu orientare de stânga alcătuiesc un grup mai semnificativ din punct de vedere politic, astfel încât ecologismul este asociat în genere cu stânga politică. Unii dintre ei sunt împotriva proprietății private. Alții au formulat ideea că ecologismul politic este incompatibil cu liberalismul. Dar sunt și filosofi care susțin că proprietatea privată este o garanție a protecției ecologice a resurselor. Astfel, Anthony Weston afirmă că "privatizarea proprietății îngreunează reducerea utilizării dezastruoase din punct de vedere ecologic a pământului"346. Există însă și încercări
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
asemenea soluții radicale, atunci se poate ajunge la teza că marxismul sau anarhismul sunt la fel de imorale ca și ordinea pe care își propun să o înlocuiască. Pe de altă parte, cred că se poate arăta că ecologismul este compatibil cu liberalismul în sensul că el este, în primul rând, o ideologie a libertății. Dar ecologismul poate fi și conservator, împotriva progresului. De exemplu, tradiționalismul și modelul creșterii zero. Viața la țară, agricultură ecologică, poporanism, semănătorism, țărănism, sunt tot atâtea etichete pentru
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și se acceptă că omul are o poziție specială în relația cu natura, dată de capacitățile sale, cele două poziții diferă prin modul în care valorizează natura, prima în sens instrumental, a doua în sens intrinsec. Putem deosebi între un liberalism deontologic, în care cel mai mult contează persoana autonomă, și un liberalism utilitarist, de tradiție britanică, în care cel mai mult contează nevoile și preferințele individuale. Dacă în primul caz cel mai important lucru pe care trebuie să îl facă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
natura, dată de capacitățile sale, cele două poziții diferă prin modul în care valorizează natura, prima în sens instrumental, a doua în sens intrinsec. Putem deosebi între un liberalism deontologic, în care cel mai mult contează persoana autonomă, și un liberalism utilitarist, de tradiție britanică, în care cel mai mult contează nevoile și preferințele individuale. Dacă în primul caz cel mai important lucru pe care trebuie să îl facă un stat liberal este apărarea libertății persoanei umane, în al doilea caz
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
facă un stat liberal este apărarea libertății persoanei umane, în al doilea caz statul liberal își propune să maximizeze fericirea individuală prin satisfacerea nevoilor și a plăcerilor, adică ține cont de preferințele individuale. Ecologismul se poate armoniza cu ușurință cu liberalismul deontologic, însă modelul adoptat în practica politică este liberalismul utilitarist 351. Cred că liberalismului utilitarist duce la un conflict cu teoreticienii mediului, iar dominanța acestui tip de liberalism plasează ecologismul mai la stânga. Dacă statul drept, adică atât corect, cât și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în al doilea caz statul liberal își propune să maximizeze fericirea individuală prin satisfacerea nevoilor și a plăcerilor, adică ține cont de preferințele individuale. Ecologismul se poate armoniza cu ușurință cu liberalismul deontologic, însă modelul adoptat în practica politică este liberalismul utilitarist 351. Cred că liberalismului utilitarist duce la un conflict cu teoreticienii mediului, iar dominanța acestui tip de liberalism plasează ecologismul mai la stânga. Dacă statul drept, adică atât corect, cât și bun, are ca scop satisfacerea nevoilor și intereselor indivizilor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
liberal își propune să maximizeze fericirea individuală prin satisfacerea nevoilor și a plăcerilor, adică ține cont de preferințele individuale. Ecologismul se poate armoniza cu ușurință cu liberalismul deontologic, însă modelul adoptat în practica politică este liberalismul utilitarist 351. Cred că liberalismului utilitarist duce la un conflict cu teoreticienii mediului, iar dominanța acestui tip de liberalism plasează ecologismul mai la stânga. Dacă statul drept, adică atât corect, cât și bun, are ca scop satisfacerea nevoilor și intereselor indivizilor, atunci preferințele lor pot fi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ține cont de preferințele individuale. Ecologismul se poate armoniza cu ușurință cu liberalismul deontologic, însă modelul adoptat în practica politică este liberalismul utilitarist 351. Cred că liberalismului utilitarist duce la un conflict cu teoreticienii mediului, iar dominanța acestui tip de liberalism plasează ecologismul mai la stânga. Dacă statul drept, adică atât corect, cât și bun, are ca scop satisfacerea nevoilor și intereselor indivizilor, atunci preferințele lor pot fi contrare protejării mediului. De exemplu, interesul pentru creșterea bunăstării duce la exploatarea resurselor pe
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]