2,977 matches
-
condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la Nikolai Berdiaev. Sens care o poartă, o străbate, o depășește. Pasajul din crezul creștin care proclamă că Christos a înviat a treia zi după Scripturi ne dă spre meditație spune André Scrima Logosul ieșind, înviind din Carte, atrăgîndu-ne spre Sursa de nenumit a limbajului. Logosul însuși critică formularea în măsura în care aceasta e tentată să-și aroge calitatea de adevăr ultim, să emită pretenția de a-l poseda. Perspectiva obiectivantă e înclinată să cazeze adevărul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o poartă, o străbate, o depășește. Pasajul din crezul creștin care proclamă că Christos a înviat a treia zi după Scripturi ne dă spre meditație spune André Scrima Logosul ieșind, înviind din Carte, atrăgîndu-ne spre Sursa de nenumit a limbajului. Logosul însuși critică formularea în măsura în care aceasta e tentată să-și aroge calitatea de adevăr ultim, să emită pretenția de a-l poseda. Perspectiva obiectivantă e înclinată să cazeze adevărul în formulările propriei tradiții și, eventual, să interpreteze alte doctrine ca acceptări
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
au limitativ. Atentă la caracterul paradoxal, propriu dogmelor de căpătîi din orice religie autentică, ea se lasă călăuzită și purtată de aceste antinomii mobilizatoare. Privește formulările adevărului în lumina lui de pe Tabor : radiate și absorbite de strălucirea trans formală a Logosului. Textul nostru a încercat să arate că există trăsături specifice modernității tîrzii care pot fi utilizate ca suport pentru descifrarea și chiar pentru exersarea unor mari teme spirituale. Pe urmele unor gînditori contemporani, m-am străduit să argumentez că Occidentul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 , tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12, tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cel românesc, vol. cit., p.34-35. 29 Sorin Antohi, Amurgul idolilor. Două cărți despre România anilor '30, în Sfera politicii, 28, 1995, p.56. 30 N. Manolescu, Tradițiile naționalismului, în Meridian, I, 4, 1991, p.59-60. Cf. și Al. Zub, Logos und Ethos in der rumänischen Kultur, în Saeculum, 1981, 2, p. 70-82. 31 Alexandru George, România față cu naționalismul, în Revista de Cercetări Sociale, 2, 1996, p.139-145. 32 Ibidem, p.124. 33 Gabriel Andreescu, Naționaliști, antinaționaliști... O polemică în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
martorul este cel care poartă mărturie prin vărsarea propriului sânge. Vărsarea de sânge pătrunde în imaginea martirului, dar persoana este în esență un martor. Cu alte cuvinte, există o paralelă între rolul martirului ca martor și rolul lui Hristos ca Logos, Testimonium și Verbum. Toate acestea își au rădăcinile în hristologia Sfântului Ioan, care îl percepe pe Hristos ca Logos, Testimonium și Verbum, ca fiind Cel care a venit pe lume pentru a purta mărturie adevărului. În conceptul de martiriu, ideea
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
este în esență un martor. Cu alte cuvinte, există o paralelă între rolul martirului ca martor și rolul lui Hristos ca Logos, Testimonium și Verbum. Toate acestea își au rădăcinile în hristologia Sfântului Ioan, care îl percepe pe Hristos ca Logos, Testimonium și Verbum, ca fiind Cel care a venit pe lume pentru a purta mărturie adevărului. În conceptul de martiriu, ideea din prim plan este însă ideea de martor<footnote Alfred C. Rush, „Spiritual martyrdom in St. Gregory the Great
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
dus de acolo, cu corabia, în loc singuratic, ferit” (Mt. 14, 13). Textul acesta, subliniază scriitorul bisericesc menționat, „ne învață că trebuie, pe cât se poate, să ne ferim din calea prigonitorilor și «din toată așteptarea poporului» (Fap. 12, 11), care din pricina Logosului s-a îndreptat împotriva noastră. Aceasta ar fi, într-adevăr, atitudinea cea mai cuminte, iar atunci când putem sta departe de primejdii ar fi lucru necugetat și forțat din partea noastră să mergem să le căutăm. De altfel, cine s-ar îndoi
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 , tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12, tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ființei Lui” (BS); „oglindirea slavei Lui și întipărirea Ființei Lui” (C); „splendor gloriae et figură substantiae eius” (Vg); „resplendissement de șa gloire, effigie de șa substance” cu notă „Ces deux métaphores empruntées à la théologie alexandrine de la Sagese et du Logos, Sg 7, 25-26, expriment l’identité de nature entre le Père et le Fils autant que la distinction des personnes. Le Fils est le «resplendissement» ou le reflet de la gloire lumineuse (cf. Ex 24, 16+) du Père, Lumen de Lumine
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Introducere În antropologia culturală: mitul și ritul Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt Înainte 7 De la cuvinte la concepte 11 De la amurgul mitului... 11 ...la triumful logosului 20 Rit, ceremonie, liturghie 23 Mit și mitologie 25 Definiții generale 25 Note constitutive ale mitului 32 Ritul: definiții și tipologii 43 Caracteristici generale 45 Tipologia riturilor 50 Ritul și obișnuințele, eticheta, ritualizările 59 Universul magiei 67 Definiții și tipologii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cercetătorii moderni „au rămas cumva În interiorul tradiției clasice”, astfel Încât ei „au privit și au văzut miturile cu ochii grecilor Înșiși” (J.-P. Vernant, 1974a, p. 211). Cuvântul mit s-a format din grecescul mythos, În antiteză cu un alt termen, logos. Sinonime la Început, ele au ajuns, la finalul acestui traseu, nu numai să definească realități culturale diferite, ci și să exprime atitudini distincte față de aceste realități. În această dialectică, cuvântul logos a fost termenul valorizat, transformat În concept filosofic și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din grecescul mythos, În antiteză cu un alt termen, logos. Sinonime la Început, ele au ajuns, la finalul acestui traseu, nu numai să definească realități culturale diferite, ci și să exprime atitudini distincte față de aceste realități. În această dialectică, cuvântul logos a fost termenul valorizat, transformat În concept filosofic și, mai mult decât atât, ipostaziat În expresia și blazonul nașterii unui nou mod de a gândi lumea (reflecția rațională, argumentativă, adecvată esenței fenomenelor). Această perspectivă asupra trecerii de la mit la filosofie
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
atât, ipostaziat În expresia și blazonul nașterii unui nou mod de a gândi lumea (reflecția rațională, argumentativă, adecvată esenței fenomenelor). Această perspectivă asupra trecerii de la mit la filosofie, de la non-rațional la rațional, este exprimată succint de W. Nestle: Mythos și logos, cu acești termeni noi denumim cei doi poli Între care oscilează gândirea omului. Imaginația mitică și gândirea logică sunt opuse. Prima este imagistică și involuntară și creează forme pe baza inconștientului, În timp ce a doua este conceptuală și intențională, analizează și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și involuntară și creează forme pe baza inconștientului, În timp ce a doua este conceptuală și intențională, analizează și sintetizează cu mijloacele gândirii conștiente (apud G. Most, 1999, p. 27). Cei mai mulți dintre cercetătorii care s-au consacrat investigării relației dintre mythos și logos sunt de acord, În ciuda perspectivelor științifice diferite (de la istoria filosofiei la antropologia culturală, de la lingvistică la studiile clasice), că În acest proces de reflecție asupra modelului cultural tradițional (mitologia) și de construcție a unor modele culturale noi (viziunea filosofică și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a istoriei și a gândirii umane - etapa „primitivă”. Acest proces nu a avut un caracter linear, simplu, lipsit de ambiguități. Numeroase studii recente arată că atât pentru presocratici, cât și pentru Platon, Aristotel și urmașii lor, opoziția dintre mythos și logos nu era una absolută (C. Calame, 1999; K. Morgan, 2000: G. Most, 1999; A. Von Hendy, 2002). Chiar dacă relația dintre aceste două concepte nu poate fi redusă la simpla ecuație „de la mythos la logos”, diferența dintre ele rămâne una esențială
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
urmașii lor, opoziția dintre mythos și logos nu era una absolută (C. Calame, 1999; K. Morgan, 2000: G. Most, 1999; A. Von Hendy, 2002). Chiar dacă relația dintre aceste două concepte nu poate fi redusă la simpla ecuație „de la mythos la logos”, diferența dintre ele rămâne una esențială pentru configurarea ulterioară a conceptului de mit. Încărcat cu valorile pe care gânditorii greci i le-au atașat, el va călători neschimbat prin secole pentru a fi recuperat la Început de reflecția, religioasă, filosofică
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
primele atestări ale cuvântului mythos arată că el desemna vorbirea obișnuită: „suită de cuvinte care au un sens, cuvântare, discurs ș...ț, conținut al cuvintelor, părere, intenție, gândire, povestire” (P. Chantraîne, 1974, vol. III, p. 718). La rândul său, cuvântul logos acoperea cam aceleași sfere semantice: În greaca veche, el era folosit cu sensul de „a spune”, „a povesti”, „a explica”, „a expune”, „a raționa” (p. 625). De-a lungul timpului, ambele cuvinte au cunoscut, În limbajul elitelor culturale ale Antichității
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comun, sinonimia lingvistică inițială. Cercetătorii au identificat numeroase exemple de acest fel: „În Odiseea I, 56, aimylioi logoi, cuvinte măgulitoare, sau În Teogonia, 229, hesiodică, pseudeis logoi, minciuni, cuvinte care mint. Și tot așa, mai târziu, după epoca lui Heraclit, logos va fi aplicat definiției (Aristotel), răspunsului unui oracol, revelației zeilor” (Gh. Vlăduțescu, 1984, p. 69). De asemenea, așa cum arată A.W. Adkins (1990, p. 108), „În perioada veche, nu toate mythoi sunt mituri și nu toate miturile sunt mythos; Hesiod
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
69). De asemenea, așa cum arată A.W. Adkins (1990, p. 108), „În perioada veche, nu toate mythoi sunt mituri și nu toate miturile sunt mythos; Hesiod introduce mitul celor cinci rase astfel: dacă vreți acum o să vă spun un alt logos”. M. Detienne (1997a, pp. 98-99), amintește că Xenofan le cere oamenilor să cânte zeii „În cuvinte (mythoi) de bun augur și vorbe (logoi) curate”, iar Eschil și Hecataios folosesc termenul logos pentru a desemna poveștile; mythos va fi folosit de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
astfel: dacă vreți acum o să vă spun un alt logos”. M. Detienne (1997a, pp. 98-99), amintește că Xenofan le cere oamenilor să cânte zeii „În cuvinte (mythoi) de bun augur și vorbe (logoi) curate”, iar Eschil și Hecataios folosesc termenul logos pentru a desemna poveștile; mythos va fi folosit de Empedocle pentru a numi cuvintele care conțin adevărul revelat (p. 98) sau ca sinonim cu hieroi logoi pentru a desemna povestirile sacre despre zei (J.-P. Vernant, 1974a, p. 196). La
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Lincoln, 1999, p. 29). Pe de altă parte, pornind de la mai multe studii Întemeiate pe analiza statistică a frecvenței acestor termeni În operele lui Homer și Hesiod, Bruce Lincoln a arătat că, deși acoperind același câmp semantic general, mythos și logos au cunoscut, chiar din timpurile străvechi, regimuri subtile de diferențiere. Astfel, primul era asociat unui discurs bazat pe putere și creator de autoritate, iar al doilea unui discurs Întemeiat pe arta persuasiunii: Este acum clar că cele mai vechi texte
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din timpurile străvechi, regimuri subtile de diferențiere. Astfel, primul era asociat unui discurs bazat pe putere și creator de autoritate, iar al doilea unui discurs Întemeiat pe arta persuasiunii: Este acum clar că cele mai vechi texte utilizau mythos și logos pentru a marca două tipuri diferite de discurs: cel al bărbatului agresiv și cel al femeii seducătoare. Mythos este o cuvântare aspră, adecvată bătăliilor și adunărilor publice, prin care oamenii puternici Își intimidează și adversarii. În antiteză, logos este o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mythos și logos pentru a marca două tipuri diferite de discurs: cel al bărbatului agresiv și cel al femeii seducătoare. Mythos este o cuvântare aspră, adecvată bătăliilor și adunărilor publice, prin care oamenii puternici Își intimidează și adversarii. În antiteză, logos este o cuvântare, de obicei asociată cu femeile, dar accesibilă și bărbaților subtili, fermecători și adaptabilă la orice sex. Este o cuvântare ușoară și plăcută, dar care poate Înșela, poate Întinde capcane. Chiar dacă poate fi auzită În diferite locuri și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
depășească avantajele fizice, politice sau materiale ale celor care sunt obișnuiți să le folosească În acest tip de Înfruntare. Armă a celui slab - sau, mai exact, arma celor a căror putere nu vine din formele convenționale și hegemonice de putere -, logos este deschis unei mari varietăți de lecturi care reflectă interesele sau simpatiile celor care Îl urmăresc sau Îl comentează (B. Lincoln, 1996, pp. 10-11). Ceea ce conduce la concluzia că cei doi termeni „nu sunt cuvinte cu Înțelesuri fixe (de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]