4,594 matches
-
se suprime clauzele eventual inserate în favoarea ei. Aceea a îndemnității este din acest număr precum și aceea a drepturilor românilor în Imperiul Otoman. Excelența-Sa cere dară ca Articolul V să fie redus la prima fază, adică la recunoașterea independinței Principatului. Lord Salisbury aprobă această propunere și președintele crede că, în adevăr, aceste cestiuni particulare nefăcând nicicum parte din obiectul discuțiunilor Congresului, rămân de dezbătut între Turcia și Principatul român. Congresul decide că finele 1-ului aliniat al Articolului V este suprimat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nicicum parte din obiectul discuțiunilor Congresului, rămân de dezbătut între Turcia și Principatul român. Congresul decide că finele 1-ului aliniat al Articolului V este suprimat. Un schimb de idei are loc asupra celui de al 2-lea aliniat între lord Salisbury, d. Desprez și comitele de Saint Vallier, din care rezultă că scopul acestei dispozițiuni ar fi de a asigura beneficiul jurisdicției și protecțiunii consulare supușilor români din Imperiul Otoman. Înalta Adunare este de părere de a lăsa acest aliniat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fluviu vor acorda toate facilitățile ce ar putea fi cerute în interesul lucrărilor. Dispozițiunile Articolului VI din tratatul pre citat relative la dreptul de a percepe o taxă provizorie, destinată a întâmpina cheltuielile lucrărilor în cestiune, sunt menținute în favoarea Austro-Ungariei.“ Lord Salisbury aderă la principiele generale dezvoltate în această propunere, dară el observă că acest text constituie o legislațiune întreagă ce nu se poate accepta în detaliele sale la prima lectură. Excelența Sa consideră cestiunea ca foarte importantă și ar dori să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
discutată de Congres în detaliele sale, dară el crede că trebuie a semnala de acum că nu înțelege ideea capitală: ce trebuie să se înțeleagă prin neutralizare? care-i va fi întinderea și în ce scop este cerută această măsură? Lord Salisbury crede că Rusia, fiind de aci-nainte țărmureană a Dunării, un element nou se află introdus în cestiunile privitoare la navigațiunea fluviului. Dispozițiuni speciale sunt trebuincioase comerțului și Excelența-Sa dorește ca Congresul să rețină cestiunea amânând totuși discuțiunea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
este acceptată de Congres, d-nii plenipotențiari ai Rusiei observând însă că adeziunea lor la remanierea proiectului de către colegii lor austro ungari nu implică nicidecum consimțimântul lor la principiele propunerii. Președintele continuă citirea Articolului XII și Congresul decide, după observa țiunea lordului Salisbury și a baronului Haymerle, ca cuvintele: „Imperiul rus“ să fie adăogate la enumerarea statelor riverane, înalta Adunare, după citirea celui de al doilea aliniat al aceluiași articol, recunoaște că România va trebui să fie de aci înainte reprezentată în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ungar și un plenipotențiar rus se vor întruni împreună cu unul din colegii lor, în timpul unei suspendări de ședință. Baronul de Haymerle și d. d’Oubril sunt desemnați pentru pregătirea acestei înțelegeri, cu concursul comitelui de Saint-Vallier. După o observațiune a lordului Salisbury relativă la interesul ce ia Englitera în cestiunile de navigațiune a Dunării-de-jos, principele de Bismarck zice că opiniunea care înfățoșează Dunărea ca o mare arteră a comerțului german cu Orientul se reazemă pe o ficțiune, căci navele germane venind
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Adunări în această ces tiune streină în ea însăși tratatelor din 1856 și 1871 și celui de la San-Stefano. Ar dori totuși să recomande atențiunii colegilor săi și întreabă dacă vreunul din plenipotențiari are de prezentat niscareva observațiuni în această privință. Lord Salisbury ar fi dispus să insiste, dar Excelența-Sa nu vede care ar fi sancțiunea unei deciziuni a Congresului în această materie, din moment ce independența României nu ar atârna de la această condițiune. Principele de Bismarck zice că, în calitate de reprezentant al Germaniei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dispus să insiste, dar Excelența-Sa nu vede care ar fi sancțiunea unei deciziuni a Congresului în această materie, din moment ce independența României nu ar atârna de la această condițiune. Principele de Bismarck zice că, în calitate de reprezentant al Germaniei este de părerea lordului Salisbury și nu cunoaște, în adevăr, nici un mijloc de coercițiune ce Congresul ar putea exercita în această afacere. Caratheodory-pașa mulțumește președintelui că a prezentat înaltei Adunări această cestiune. Execelența-Sa crede că este de dorit ca această dificultate să primească o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Sublima Poartă.“ Mai nainte ca Congresul să se poată pronunța asupra acestei redacțiuni, dânsul va urma să statueze dacă, în principiu, țările vor trebui să primească sarcina capitalizării tributului, ce nu li s-a fost impus de Tratatul de la San Stefano. Lordul Salisbury consideră dificultatea sub un punct de vedere îndoit: sunt aci două cestiuni, aceea a tributului însuși și aceea a interesului creditorilor Porții. În ceea ce privește tributul, Excelența-Sa vede că nu a fost răscumpărat prin mari sacrificiuri și prin însemnate victorii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pune pe ambele principate și pe Poartă în situațiunea acelor state cari negociază o afacere financiară pe baza unei răscumpărări de tribut, acordată în schimbul independinței; dară nu este astfel, deoarece independința este rezultatul nu al unei învoiri, dară al rezbelului. Lordul Salisbury a zis că nu armatele române și serbe au înaintat până sub zidurile Constantinopolului, ci armata rusă, și că cele dântâi nu au avut succese de înregistrat. Comitele Șuvaloff constată că aceste armate au avut succese serioase: cea dântâi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
va pricepe norocul său, dar mâine va înțelege poate că așa ceva nu cade din senin oricui”. Luni, 17 mai. Mihai a participat la jamboreea cercetașilor englezi de la Ledbury, în Herefordshire. El a fost prezentat celor 8.000 de cercetași de către lordul Baden Powell, întemeietorul organizației cercetașilor. Ziarul „Morning Post” scria că Mihai a fost salutat cu ovații la sosirea în tabăra cercetașilor. Toate ziarele britanice au reprodus fotografia lui Mihai în costum de cercetaș. Însoțit de lady Baden Powell și de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Baden Powell, întemeietorul organizației cercetașilor. Ziarul „Morning Post” scria că Mihai a fost salutat cu ovații la sosirea în tabăra cercetașilor. Toate ziarele britanice au reprodus fotografia lui Mihai în costum de cercetaș. Însoțit de lady Baden Powell și de lordul și lady Somers, Mihai a făcut o vizită amănunțită în taberele cercetașilor. Gazdele au fost impresionate de interesul său pentru cercetașii invalizi, care formau o cohortă specială. În noaptea de luni, Mihai a rămas la Castelul Eastnor, unde lady Somers
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Carol și a lui Mihai. Carol al II-lea a fost decorat de regele George al VI-lea cu „Ordinul Jaretierei”, iar Mihai cu Marea Cruce a „Ordinului Victoria”. Miercuri, 16 noiembrie. A fost oferit un banchet de gală, de către Lordul Major al Londrei, sir Bowader, la Guildhall, în onoarea lui Carol al II-lea. La ora 12, Carol, Mihai și însoțitorii, au părăsit Buckingham Palace, în cinci trăsuri. La Guildhall au fost întâmpinați, la ora 1225, de Lordul Major al
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
gală, de către Lordul Major al Londrei, sir Bowader, la Guildhall, în onoarea lui Carol al II-lea. La ora 12, Carol, Mihai și însoțitorii, au părăsit Buckingham Palace, în cinci trăsuri. La Guildhall au fost întâmpinați, la ora 1225, de Lordul Major al Londrei, de Ducele de Gloucester, fratele regelui, de o Companie de Onoare ș.a. Carol și Lordul Major au luat loc pe două tronuri, flancați de Mihai și de soția Lordului Major. Lordul Major a salutat prezența Regelui României
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ora 12, Carol, Mihai și însoțitorii, au părăsit Buckingham Palace, în cinci trăsuri. La Guildhall au fost întâmpinați, la ora 1225, de Lordul Major al Londrei, de Ducele de Gloucester, fratele regelui, de o Companie de Onoare ș.a. Carol și Lordul Major au luat loc pe două tronuri, flancați de Mihai și de soția Lordului Major. Lordul Major a salutat prezența Regelui României, iar Carol a răspuns. Apoi s-au îndreptat spre Sala Mare a Consiliului, unde a avut loc banchetul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Guildhall au fost întâmpinați, la ora 1225, de Lordul Major al Londrei, de Ducele de Gloucester, fratele regelui, de o Companie de Onoare ș.a. Carol și Lordul Major au luat loc pe două tronuri, flancați de Mihai și de soția Lordului Major. Lordul Major a salutat prezența Regelui României, iar Carol a răspuns. Apoi s-au îndreptat spre Sala Mare a Consiliului, unde a avut loc banchetul. Erau prezenți 800 de invitați. După banchet, Carol și Mihai s-au dus la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fost întâmpinați, la ora 1225, de Lordul Major al Londrei, de Ducele de Gloucester, fratele regelui, de o Companie de Onoare ș.a. Carol și Lordul Major au luat loc pe două tronuri, flancați de Mihai și de soția Lordului Major. Lordul Major a salutat prezența Regelui României, iar Carol a răspuns. Apoi s-au îndreptat spre Sala Mare a Consiliului, unde a avut loc banchetul. Erau prezenți 800 de invitați. După banchet, Carol și Mihai s-au dus la Buckingham, pentru
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
o pagubă, ci o străjeră mai mult a românismului, la granițele de N. E. ale țării.” Într-adevăr, revista a reușit să prezinte aspecte din viața Angliei, monumentele ei de artă, marea ei literatură și corifeii ei - Geoffrey Chaucer, William Shakespeare, Lord George Gordon Byron, John Milton, Fr. Bacon, Charles Dikens ș.a. - personalități care au creat și aureolat istoria Marii Britanii cum ar fi Horațio Nelson, marele victorios asupra lui Napoleon de la Trafalgar, dar mai ales aprofundarea limbii engleze. De subliniat tematica și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Zarathustra nella storia religiosa dell’Iran, Bologna, ed. Zanichelli, 1920)”, scria Eliade în Foaia tinerimii, la 1 mai 19261. Iar din India îi scrie lui Pettazzoni: „Vă rog să-mi dați un extras al studiului dvs. «Ahura Mazda the Knowing Lord», știți că sunt foarte interesat de religia Persiei și mai ales colecționez cu dragoste publicațiile dvs. despre acest subiect”2. La nici 20 de ani, în acei ani atât de promițători și încă incerți, Eliade nu recunoaște sub nici o formă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Emerson de Leyla Goren, și vă voi trimite o copie a acesteia când ajunge. Încă nu am localizat vreun exemplar din The Creed of Japhet; de fapt, nu pot găsi nici măcar o listare la numele William, Alexander (Earl of Crawford, Lord Lindsay). Catalogul de la British Museum conține multe nume similare cu acesta. Am localizat două cărți ale lui Karl Franz Alter; una dintre ele este Bibliographische Nachrichten von verschiedenene Ausgaben orientalischer Bibelteste, und der Kirchväter..., Viena, 1779. Exemplare ale acesteia se
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
domn înalt, blond, bine făcut, care aducea mai mult a neamț decât a român. — De la țigani la nordici, trebuie să recunoști, domnișo- rule Cristian, că evoluăm, nu glumă. Dacă nu ne-o prinde dimineața cu franțuji sau Dumnezeu știe ce lorzi englezi, he-he, să-mi spui tu mie Cuțu. — Ei, acum că v-ați făcut damblalele și ne-am mai poto- lit și flămânzeala... — Nu pleacă nimeni nicăieri, ridică foarte hotărât Pribeagu degetul arătător. Domnișorule Cristian ? Dar Cristi amuțise la vederea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Totul depindea Însă de decizia marilor puteri și, În primul rând, de Franța și de Anglia, care nu prea se Înțelegeau În această privință. A fost necesară o Întâlnire, la Osborne, Între Napoleon III și regina Victoria, Însoțită de primul-ministru, lord Palmerston. Rezultatul: un compromis, nu tocmai de natură a-i satisface pe români. Cele două țări aveau să se unească Într-o manieră vagă, nu sub numele de România, ci sub acela de Principatele Unite, păstrându-și fiecare domnitorul (autohton
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
amarul. Nici anglicanii, melkiții, luteranii, calviniștii nu prea încap pe aici. Da, dar aceștia sunt niște tinerei. Noi ne-am alăturat lui Isus cu mult înaintea lor. E totuși scandalos, nu-i așa? Consimt că așa e. Too soon, my lord. N-aveați de ce să vă grăbiți. Aduceți-vă aminte, nu eu spun asta primul, cei din urmă vor fi cei dintâi. El zâmbește și-mi răspunde prompt, umorul englezesc are virtuțile sale. Și acum iată-l că se îndreaptă înseninat
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Al doilea Faust. Eseu despre Goethe, M. Henri Blaze • Analiza spectrală a Europei, Hermann Keyserling • Barbaria, Michel Henry • Caragiale sau vârsta modernă a literaturii, Alexandru Călinescu • Cele două surse ale moralei și religiei, Henri Bergson • Cuplul, Suzanne Lilar • Despre libertate, Lord Acton • Despre sinucidere, Émile Durkheim • Din cronica filosofiei românești, Ion Petrovici • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson • Evoluția creatoare, Henri Bergson • Existențialismul francez, Andrei-Iustin Hossu • Fals
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și pe soția lui Maria, de rară frumuseță, mare deșteptăciune și mare înțelepciune. În Berlin am stat la un german bogat și cu masa și cu dormitu. Tot la acel german a mai stat în gazdă și un ficior de lord din Anglia. Iorga pe lângă că era și f. deștept, era și f. spurcat la vorbă. Vorbea f. multe porcării și vorbe urâte. Feciorul de lord, i-a propus Mariei, soției lui Iorga, să-l lase și să se cunune cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]