3,374 matches
-
pe un ren:/ putrezea liniștit între cocori./ Fusese ultimul bogat din muzeul acela/ învârtit pe loc de câteva ori", Memorie). Acolo unde închiderea tuturor drumurilor, unde mizeria ar fi trebuit să provoace groază, dezgust, nu există decât o curiozitate manifestată ludic ("Ce curios e hoitul în amurg!", Memorie). Discrepanța dintre reacția comună la o asemenea scenă a sfârșitului și uimirea inocent jucată integrează grotescul în normalitate. Totul transmite ideea de moarte, de încremenire. S-a observat întotdeauna în cazul lui Ion
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
avangardiste care favorizau hazardul. Deși albatrosiștii s-au distanțat nu o dată de exercițiile avangardei, stilizează câteva dintre procedeele acesteia, dar jocul lor nu mai pare să fie gratuit. Astfel, uneori se anunță chiar prin indicii paratextuali tipul acesta de discurs ludic. La Tonegaru, hazardul anunțat ca temă de un titlul ca Hocus-pocus se referă, în principal, la modalitatea de creație, întreg textul presupune metamorfozarea materialului poetic, refacerea universului din fragmente disparate ca într-un ciudat puzzle. Se privilegiază enumerația și poate
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
inițială, un fel de indicație scenică, "se recită în acordurile marșului funebru de Chopin". Tentația dialogismului, a confruntării cu poezia simbolismului decadent se opune textelor fad funeste. Se prezintă imaginea morților în război, iar, dincolo de aplicarea aceleiași tehnici, a amestecului ludic de elemente, textul are un tragism aparte: "Tăcuți așteptam orizontali Cuvântul de sus/ să ne ridicăm în picioare". Morții reprezentați colectiv și deveniți locutori în discursul poetic aduc un plus de tensiune lirică textului. Termenul "orizontali" contribuie el însuși la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
seară". Tehnica este a amalgamării detaliilor, astfel încât textul se apropie de cel suprarealist sau oniric, fără să lipsească însă contrapunctul ironic. Transformarea sunetelor în mingi, baloane de săpun ("atâta de grase că plesneau sus") implică transformarea lumii în spațiu al ludicului. În realitate, e o altă modalitate de a reda indecizia, vagul pe care-l presupune amurgul, fie el unul al spațiului exterior, fie unul al spațiului interior. Preparative pentru tăcere creionează un univers fantomatic, desprins parcă din legendă. Se aplică
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
încerca creatorul aflat într-o continuă căutare a formulei ideale pentru exprimarea inefabilului. Deconstrucția prin parodie a unui astfel de text o întâlnim la Geo Dumitrescu, în Portret, la care abordarea acestei specii literare devine prilej de exersare a efectelor ludice ale limbajului: gândurile sunt prezentate ironic ca "o claie informă de rufe murdare" (pe lângă asocierea șocantă, definiția formulată are menirea de a pune în evidență și o orientare a creației, a sferei poeticului spre ceea ce, în general, este interpretat ca
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
descheiat/ răspândea nasturi cu scuturări rare". Modernismul, observa Mircea Cărtărescu, cultivase și el ironia, dar, în postmodernism, ea se generalizează, devenind chiar un "principiu constructiv" al textului poetic. "Iluzoriul postmodern, tocmai în calitatea lui de irealitate, este ironic, implicând strategii ludice mergând de la pastișă la glosolalie, de la autocitare la intertextualitate. Postmodernul nu creează, ci mimează, ia în derâdere, fandează. Nu există pentru el valoare stabilă și inatacabilă"254. Poezia sentimentală devine cel mai adesea o țintă a textelor parodice atât la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în receptare mai degrabă senzația unei comunicări existențiale decât una a unei comunicîri metaforizante"258. Prezentarea ironică a universului o întâlneam încă de la Marin Sorescu, unde familiarul pare a lua proporții cosmice menținându-se aproape pe tot parcursul textului prezentarea ludică, detașată, tonul glumeț pentru ca finalul să aducă poanta și odată cu ea nota gravă: Ne spălăm cu clăbucul tău, soare/ Săpunul nostru fundamental/ Pus la îndemână/ Pe polița cerului. O, ce veselie/ E pe pământ dimineața!/ ca într-un spălător de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
moartea." (Matinală). Aici se remarcă o oscilare între prezentarea metaforică, dar cu o modificare a modului în care este construită metafora, și comparația ce echivalează misterul cosmic cu un episod din jocul copiilor, resemantizarea textului realizându-se prin reconversia universului ludic într-unul tragic, dar care păstrează încă aparența de joc al întâmplării. Descriptivul golit însă de tropi sau narativul înlocuiește și la Marin Sorescu metaforicul, redus, de multe ori, la o singură secvență care păstrează sau capătă tocmai prin acest
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lipsit de plan secund, pentru că lumea nu e refăcută simbolic prin metaforizare, ci prin șir aparent nesfârșit de enumerații, acumularea acestor elemente impunând prin ea însăși lumea textului. Căderea în banalitate este evitată prin alunecările dinspre real spre un fabulos ludic și ironic: "Vestea plecării tale mi-a parvenit vineri./ Sâmbătă am tras cheia nesfârșită din buzunar/ și am fost preocupat./ A doua zi chiar m-am împiedicat/ de-o ieșitură întâmplătoare din covor./ În zadar am ieșit să cumpăr ceva
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pentru ghete/ Sufletul pur știau să mi-l desfete/ Și mă-mbătau cu-aroma lor sublimă/ Butoaiele cu motorină." (Elegie). Ceea ce-i distinge, în mod fundamental, pe acești poeți de experimentele suprarealismului, este tocmai utilizarea bizarului, uneori chiar a elementelor ludice pentru a reface existentul și pentru a-l obliga pe cititor să participe la această reconstrucție. Poeziile lor nu sunt proiecții în fabulos și nici în lumea visului, ci o lectură a realului folosind un alt cod decât cel al
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
chioșc plecând rotunde ca niște mingi", " Sunetele trompetelor se lipiseră de ziduri/ și altele se-nălțau ca baloanele de săpun/ în obraji cu ferestre, turle și case/ atâta de grase că plesneau sus." (Amurg). Într-o manieră asemănătoare se reface ludic universul, ca spațiu al maximei libertăți creatoare, și la Leonid Dimov: În laptele dimineții aceste/ Din orașul climateric cu însușiri alpestre/ Au explodat ciudat prăjiturile din vitrină./ Zic ciudat, pentru că doar piereau într-un/ glob de lumină" (Vis cu bufon
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lui Dimov, nu are nevoie de a fi potențat în spațiul liric pentru a fi percepu ca atare, dimpotrivă, jocul poetic este, prin contrast, cel mai potrivit pentru a-și asuma un asemenea rol. Tot teme grave abordate în registru ludic și ironic prin transpunerea lor într-un univers fabulos, oniric, regăsim și la Constant Tonegaru: "Dânsul ținea sub braț un motan/ negru-violet, smuls din noapte;/ trebuia să-i plombeze un dinte molar,/ acum era nemișcat, mort precis." (Habanera). Prezentarea spânzuratului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aceeași revoltă împotriva convențiilor, a clișeelor de exprimare sau de gândire. Rezultatul este o schimbare a modului în care este concepută poezia. Dacă despre postmodernism s-a spus că dialoghează cu toată literatura precedentă, pe care o recuperează la nivel ludic și parodic, o afirmație asemănătoare se poate face și cu privire la poezia generației albatrosiste. În acest caz, modelul de raportare ironică la lume și la text, fără putință de mistificare, pare să fie Caragiale. Concluzii Ne-am propus o analiză a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Ion, "Medalion Costachi Conachi", în Ecoul, nr. 87/sâmbătă, 18 martie 1944. Caraion, Ion, "Copiii și războiul", în Ecoul nr. 217/28 iulie 1944. Chioaru, Dumitru, "Cercul literar de la Sibiu", în Cuvântul, nr.3/martie 2007. Ciopraga, Constantin, "Un sentimental ludic. Geo Dumitrescu", în Convorbiri literare, nr. 11 (107), noiembrie 2004. Ciopraga, Constantin, "Dimitrie Stelaru - văzut de aproape", în Convorbiri literare, decembrie 2004. Constantin, Ilie, " Din câte adevăruri, Confesiuni", în România literară, nr. 41/17 octombrie 2008. Constantin, Ilie, "Jurnalul lui
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
183, 184, 186, 187, 191, 196, 197, 198, 199, 202, 206, 209, 210, 212, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 223, 226, 227 Istrati, Panait, 82, 89, 94 Ivanovici, Nicolae, 74 Î Însemnările ieșene, 54 J Jebeleanu, Eugen, 50 joc (ludic), 11, 13, 16, 23, 39, 43, 45, 46, 62, 84, 91, 93, 105, 118, 123, 126, 127, 132, 135, 136, 139, 144, 145, 147, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 163, 165, 166, 168, 169, 172, 174, 176, 177, 178
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ideals are just words which have lost their importance. This vision is reflected in the literary space either by presenting a world dominated by an absurdity that prevails or by recreating the entire cultural space at the parodic, satiric and ludic level. The protesting or the depressive attitude is expressed in the act of finding some expressive resources of the language less explored up to that moment. There is also the possibility that these writers try to create other myths, a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
feelings in a more authentic manner, the intertextual references, the less frequent use of metaphors (descriptions feature less figures of speech, narrations seem to permeate the poems and confer the latter the characteristics of a diary) the preference for the ludic and the irony. All in all, the poetry of the Albatross embodies a generation bridging the interwar modernism to the avant-garde while anticipating the changes that will leave a mark in Romanian literature. To conclude, one can distinguish, in one
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
expelled from literature. Keywords: The Albatross Generation, irony, quotidian, intertext, social, anti-aestheticism, prosaism, day-to-day life, avant-garde, the report literature, originality, demitization, demetaphorization, self-reference/metatext, the poetics of certitude and incertitude, the modern poetry, dialogism, the syncope language, paratext, distorsioning vision, ludic poetry, opposition, stylistic innovation, Eros, the obsession with death, real, imaginary. Résumé J'ai commencé mon ouvrage en tenant compte du fait que tant la littérature que les autres arts se caractérisent par des fluctuations générées par des changements sociaux
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Michaela Șchiopu, Cornelia Ștefănescu, Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944), vol. I, Editura Saeculum I. O., București, 1997. 65 Mircea Iorgulescu, Al doilea rond, Editura Cartea Românească, București, 1976, p. 242. 66 Constantin Ciopraga, "Un sentimental ludic. Geo Dumitrescu", în Convorbiri literare, nr.11 (107), noiembrie 2004, p. 15. 67 Petru Poantă, "In memoriam Geo Dumitrescu (17 mai 1920-28 septembrie 2004)", în revista Apostrof, nr. 10 (173), 2004, p. 2. 68 *** Scriitori români, coord. Mircea Zaciu, Editura
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aceștia, cei de după debutul în „Literatorul” (1899), fiind contemporanul lui ca scriitor. Există și o mențiune că l-a „văzut”.1) Bacovia e un Caragiale „mîhnit de crimele burgheze”, cam cu aceleași resentimente față de epocă. El a cunoscut atît spiritul ludic al începutului de veac XX, cît și pe cel agonal. Lumea sa e, de fapt, lumea lui Caragiale marcată de imensa dramă din 1907, de frămîntările de dinaintea războiului balcanic, apoi ale celui mondial. O lume din ce în ce mai egoistă, mai venală, mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Mead, E. Goffman) și sugerează o tehnică de investigație și un mod de explicare. Teatralitatea traduce o matrice etnică franceză și genurială feminină 150. La prima vedere, s-ar părea că seriosul secol al XIX-lea este puțin predispus spre ludic [v.Huizinga, p.284; Mureșanu-Ionescu, Le "stupide" XIXe siècle. Un "cas" pour l'esthétique de la réception, 2000]. Pariziana sare din această schemă, impunându-se pe scena pariziana. Viziunea lumii că teatru permite să pătrundem în ceea ce este latent, ascuns dincolo de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cadrarea scenei, temporalitatea legată, mișcarea spațială. Interpretarea românului realist/naturalist că teatru duce la lectură textului că "text al spectacolului". Fiecare scenă romanesca miniaturizează în felul său teatrul existenței în care Pariziana își trăiește propriul eu că spectacol prin construcții ludice de sine. Am incercat sa intelegem modurile în care sinele individual prezintă în diferite spații închise/deschise, ocupații ritualizate/libertine prin delimitarea scenelor mondene/private/intime. 3) Spectacolul personajului Viața că teatru și lumea că scena sunt clișee cu vechime
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cele desfășurate în spațiile publice. Expusă vederii noastre și a altora, reprezentarea devine spectacol. Titlurile celebre Divină Comedie și La Comédie humaine ne reamintesc despre faptul că, în universul social, fiecare individ este în reprezentare 154. Principiile estetice ale culturii ludice au fost dezvoltate cu predilecție în timpurile moderne în tradiția germană, predispusa la visare, abstractizare, romantism, mai ales la Schiller, Wagner, Nietzsche, Hesse. Secolul XX face din ludic un principiu general al culturii. Pe la sfârșitul anilor '30 apar lucrări fundamentale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
universul social, fiecare individ este în reprezentare 154. Principiile estetice ale culturii ludice au fost dezvoltate cu predilecție în timpurile moderne în tradiția germană, predispusa la visare, abstractizare, romantism, mai ales la Schiller, Wagner, Nietzsche, Hesse. Secolul XX face din ludic un principiu general al culturii. Pe la sfârșitul anilor '30 apar lucrări fundamentale în domeniu: cea a lui J.Huizinga, pentru care orice cultură are un aspect ludic, deoarece este impulsionata de simțul libertății, și cea a lui M.Bahtin, pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
abstractizare, romantism, mai ales la Schiller, Wagner, Nietzsche, Hesse. Secolul XX face din ludic un principiu general al culturii. Pe la sfârșitul anilor '30 apar lucrări fundamentale în domeniu: cea a lui J.Huizinga, pentru care orice cultură are un aspect ludic, deoarece este impulsionata de simțul libertății, și cea a lui M.Bahtin, pentru care acest aspect ține mai mult de cultura populară. În jumătatea a doua a secolului XX, aspectul ludic nimerește tot mai mult în vizorul teoreticienilor culturii, cum
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]