2,930 matches
-
s-a menținut în afara cercurilor și a orientărilor literare doctrinare -, își proiectează destinul în cel al lui Noe. Căutător întru sine și întru Dumnezeu, acesta e omul ales care, în luptă cu materia dezlănțuită și năzuind la o lume nouă, mântuită de tină, refăcând formele dintâi, paradisiace, o află în poezie: „O Tâmplă ruginește culcată pe narcise./ (Vrea lumea-I cum a fost nainte de-a o face.)/ Din inima-I, de soare, o rază își desface/ Și Noe-atunci visează măsurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
altceva decât să-l pună în toală imposibilitate de a-și achita datoria. Această parabolă este cea mai bună ilustrare a celei de-a cincea cereri din rugăciunea „Tatăl nostru”, din care rezultă că iertarea divină, fără de care nu ne putem mântui este condiționată de iertarea „greșiților noștri”, adică a semenilor noștri. Pilda Samarineanului milostiv prezintă cum trebuie înțeleasă iubirea de aproapele. Pentru a lămuri mai bine ideea de aproapele, Iisus menționează că, uneori se poate întâmpla ca unul dintre noi să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ironia, exemplu, exercițiul etc. Educația creștină, după Clement Alexandrinu, se vrea a fi universală, cuprinzând oamenii de toate vârstele și categoriile sociale, ca mijloc de purificare și înălțare la Dumnezeu a fiecărui om. El consideră că omul nu se poate mântui singur, ci cu ajutorul grației divine, prin colaborarea cu harul veșnic și prin participarea activă a credinciosului. Această idee a implicării harului divin în educație este prezentă la toți marii Părinți și Scriitori bisericești. 2.1.2. Sfântul Vasile cel Mare
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
spirituală”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea V, p. 110-111) „... Iisus Hristos ...” „Numele Iisus nu este un nume elinesc, ci ebraic, care tâlcuit în limba greacă înseamnă Sotir, adică Mântuitor; și se numește Mântuitor, pentru că a mântuit pe poporul Său”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia II, II, în PSB, vol. 23, p. 30) „Numele de Iisus și de Mântuitor erau foarte cunoscute la iudei. Și pentru că faptele viitoare ale Domnului Iisus aveau să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
blestem și să înceteze și relele”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a II a, cap. I, în PSB, vol. 41, p. 144) 45 „... Cuvântul lui Dumnezeu Și-a unit Sieși firea întreagă a oamenilor, ca să mântuiască omul întreg. Căci ceea ce n-a luat, nici n-a mântuit”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în PSB, vol. 41, p. 776) „Căci Domnul Iisus Hristos de aceea a venit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a II a, cap. I, în PSB, vol. 41, p. 144) 45 „... Cuvântul lui Dumnezeu Și-a unit Sieși firea întreagă a oamenilor, ca să mântuiască omul întreg. Căci ceea ce n-a luat, nici n-a mântuit”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în PSB, vol. 41, p. 776) „Căci Domnul Iisus Hristos de aceea a venit în lume, ca să țintuiască pe cruce patimile noastre și ca să ne
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
au vestit-o, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 7 8) „Nu te întreba cum, căci unde va vrea Dumnezeu se biruiește rânduiala firii. A voit, a putut; S a pogorât, a mântuit. La Dumnezeu toate merg mână-n mână. Astăzi Cel ce este Se naște, Cel ce este Se face ce nu era”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 23) „Era întotdeauna ca Dumnezeu, ocârmuind lumea, dar astăzi a venit ca și om, și ca Dumnezeu: ca om, păstorind poporul, iar ca Dumnezeu, mântuind lumea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 29) ,,... ca să nu se creadă că nălucire este întruparea Sa, încredințează pe oameni despre
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
noi pe cruce. Dar toate aceste grele încercări nu L-au dus la o durere care să-L facă să nu îndure, ci L-au lăsat plin de bucuria și mulțumirea cuvenită Lui, deoarece a văzut mulțimea celor ce se mântuiesc, împlinind voia lui Dumnezeu-Tatăl. De aceea Și-a făcut necinstea bucurie și a socotit durerile o dulceață. Deși au fost multe și foarte crude îndrăznelile împotriva Lui, vom afla scris că Iisus Se veselea și a zis: Te slăvesc pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și pricepuți și le-ai descoperit pruncilor. Da, Părinte, căci așa a fost bunăvoirea înaintea Ta (Mt. 11, 25-26). Auzi că, deoarece vedea odinioară înțelepțiți pe cei ce erau prunci și fără minte, aduce mulțumire pentru noi Tatălui, Care ne mântuiește? Dar să ne amintim și de timpul când străbătea ținutul samarinenilor și, obosit de călătorie, ședea lângă fântâna lui Iacov, precum s-a scris (In. 4, 6). O femeie I-a împlinit dorința de-a scoate apă și I-a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mare decât pogorârea de pe cruce. Într-adevăr, era o faptă mult mai mare să scoată din mormânt pe Lazăr mort după patru zile și legat cu fâșii decât să Se pogoare de pe cruce. Iudeii ziceau: De ești Fiul lui Dumnezeu, mântuiește-te pe Tine Însuți! (Mt. 27, 40), iar El făcea totul ca să-i mântuiască pe cei ce-L acuzau, zicând: Iartă-le lor păcatul, că nu știu ce fac (Lc. 23, 34)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Cruce și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
scoată din mormânt pe Lazăr mort după patru zile și legat cu fâșii decât să Se pogoare de pe cruce. Iudeii ziceau: De ești Fiul lui Dumnezeu, mântuiește-te pe Tine Însuți! (Mt. 27, 40), iar El făcea totul ca să-i mântuiască pe cei ce-L acuzau, zicând: Iartă-le lor păcatul, că nu știu ce fac (Lc. 23, 34)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Cruce și la tâlhar, V, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cartea Întâi, 5, în PSB, vol. 39, p. 265) „... Și iarăși puțin și Mă veți vedea, deoarece a treia zi va învia, după ce a vestit și duhurilor din închisoare. Iubirea de oameni s-a arătat desăvârșită și prin aceasta, El mântuind nu numai pe cei ce viețuiau pe pământ, ci vestind iertarea și celor coborâți și ținuți în întunericul ascunzimilor fără fund 63 , precum s-a scris (I Pt. 3, 19)”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fie mai mult cu noi și totuși nu ne-a părăsit. Căci S-a retras acolo de unde nu S-a retras, căci lumea prin El a fost făcută și în această lume era și a venit în această lume pentru ca să mântuiască pe păcătoși (In. 6, 33) .... ”. (Fericitul Augustin, Confessiones Mărturisiri, cartea a IV-a, XII, (19), în PSB, vol. 64, p. 110) „... murind, înviind și înălțându-Se la ceruri și șezând în trup la dreapta lui Dumnezeu-Tatăl. Aceasta, pentru ca și noi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cel dintâi? Unul va fi învinuit numai de prilejurile de mântuire, care au fost semănate în sufletul lui și de care nu s-a folosit în chip sănătos; celălalt, pe lângă aceasta, va fi învinuit și pentru că, având ajutoare ca să se mântuie, s-a pierdut singur și din pricina neînfrânării și din pricina unei neglijențe de foarte scurtă durată. La fel și cel care a fost crescut dintru început în buna credință, care a evitat orice învățătură ce strică dogmele despre Dumnezeu, care a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vol. 17, p. 199) „Dacă judecata lui Dumnezeu ar fi toată numai judecată și ne-ar fi răsplătit automat după vrednicia faptelor pe care le-am făcut, ce nădejde ar mai fi? Cine dintre noi toți s-ar mai fi mântuit? Dar așa, Domnul iubește milostenia și dreptatea (Ps. 32, 5). Că Domnul face din milostenie ajutor de judecător; o ridică pe tronul dumnezeiesc de judecată și așa judecă pe fiecare. Că spune Scriptura: Dacă Te vei uita la fărădelegi, Doamne
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
chavismul ca o formă de "politică misionară", prin care o personalitate carismatică "conduce un popor ales, ce formează o comunitate morală care se luptă împotriva tuturor dușmanilor atotputernici și subversivi și este angajat într-o misiune de a salva și mântui" (2008: 92). Deși această ideologie politică era foarte pertinentă, definiția polilor - adică identitatea prietenilor și dușmanilor, a el pueblo și al oligarhiei - s-a schimbat de-a lungul timpului. La început, Chávez a definit dușmanul ca fiind în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
din viața de familie și trăirea în curăție și, în cele din urmă, izolarea totală de lume și viețuirea ascetică. În creștinism, această etapizare nu e obișnuită. Un adept poate accepta viața de familie, cum fac cei mai mulți, și se poate mântui pe această cale, care nu e neapărat cea mai ușoară, sau poate deveni monah, țelul său fiind același. Trecerea de la o etapă la alta nu e obligatorie, însă ea are loc în anumite situații: atunci când unul dintre soți moare și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de altă parte elogiul brahmanilor de odinioară, care-și aminteau de Vechea Cale conducând la Brahmă, nu ne putem îndoi că Buddha făcea aluzie la „strâmta cărare care duce foarte departe, prin care contemplativii, cunoscătorii lui Brahmă, urcă și sunt mântuiți, eliberați (vimuktăh), menționați în versetele care erau deja antice când Yăjñavalkya le cita în prima Upanișadă. Idei asemănătoare întâlnim și în religia creștină. Așa cum buddhismul este o reacție la adresa brahmanismului, tot așa și creștinismul este o reacție la adresa iudaismului. Ambele
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a doua venire a Domnului Hristos, ci vor sta împreună cu El pe scaunul de judecată. footnote>. Acesta este deci paharul mântuirii. Cel care-l va lua va chema numele Domnului, iar «tot cel ce va chema numele Domnului se va mântui» (In. 2, 32)”<footnote Origen, Exortație la martiriu, cap. XXVIII, traducere: Pr. Prof. C. Galeriu, studiu introductiv și note de Pr. Prof. T. Bodogae, în PSB, vol. 8, Editura IBMBOR, București, 1982, p. 374. footnote>. Actele martirice îi numesc pe
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
nu o mai apără de celelalte culte și confesiuni, așa cum s-a Întîmplat În comunism. Statul, bunul prieten al BOR, nu mai controlează viața morală a societății cenzurînd „subcultura occidentală”, forțîndu-l pe credincios să devină un ascet, obligîndu-l să se mîntuiască. BOR a rămas pe cont propriu. De acum nu va mai Împărți cu nimeni aura inocenței. Și atunci, de ce atîta panică cînd vine vorba de publicarea dosarelor ecleziale? Bogdan Moșneagu LIDIA IONESCU STĂNILOAE, „Lumina faptei din lumina cuvîntului”. Împreună cu tatăl
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Însemnări din subteranătc "Prefață" Poate cea mai cunoscută sentință dostoievskiană din romanul Idiotul este formula unei utopii estetice : „Frumusețea va mîntui lumea“1. Este una dintre temele „serioase, erudite, sublime“ (cum va spune, cu reproș, Aglaia Epancina peste multe pagini), alături de altele cît se poate de „realiste“, cum ar fi pedeapsa cu moartea sau situația economică a Rusiei, care îl obsedează
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
într-un oracol privind liniștea și stabilitatea de care se va bucura cândva Ierusalimul: YHWH ŠopetQnó YHWH MeƒoqqQnó / YHWH MalekQnó hó’ yÄš‘enó (Is 33,22): „Domnul este Judecătorul nostru, Domnul este Legiuitorul nostru, Domnul este Împăratul nostru: El ne mântuiește!” (C) În Cartea lui Tobia, păstrată numai în grecește, Dumnezeu este numit fie theòs ho zÄÎn („Dumnezeul cel viu”), fie ho kýrios to¤ aiÄÎnos („Domnul veacului”), fie basileùs tÄÎn aiÀnÄn („Regele veacurilor”) sau basileùs ho mégas („Regele cel mare”). Trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
proche” (BJ); „near” (RSV). Contexte: Q"rÄ> YHWH le-nišeberQy lQ> / we-’eÖ d"k’Qy róaƒ yÄša‘ (Ps 34,19/33,17): „Aproape este Domnul de cei umiliți la inimă și pe cei smeriți cu duhul îi va mântui.” (BS) Q"rÄ> YHWH le-kol qor’"yw / le-kol ’ašer yiqer"’uhó be’emeÖ (Ps 145/144,18): „Aproape este Domnul de toți cei care îl cheamă, de toți cei care îl cheamă cu adevarat.” (t.n.) ... m gÄy g":Äl
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
că „zăbavnic la mânie”. Observăm că majoritatea traducerilor românești dau că echivalent sintagma adjectivala ce o calchiază pe cea grecescă (makróthymos). Semnificație: răbdător cu omul care greșește. 3.1.16. Mântuitor, Ocrotitor 3.1.16.1. MÄšia‘: „mântuitoriu”, „Cel ce mântuiesc” (SC); „Mântuitoriul”, „Cel ce șteț mântuiesc” (Blaj); „Mântuitorul”, „cel ce șteț mântuiește”, „Care-i scăpase” (Ps 105,21) (BVA); „Mântuitor” (G-R și C); „Mântuitor”, „Izbăvitor” (BS); sÄter, ho sÀizÄn (LXX); „salvator” (Vg); „Sauveur” (BJ); „Saviour” (RSV). Contexte: ’"kQn ’att"h
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]