6,722 matches
-
lacrimi. Ascultând-o, retră iam sfâșiată încrâncenarea cu care de atâția ani ne zbăteam să ieșim din cenușiu. — Am mers să văd închisorile comuniste, unde au murit atâția martiri, se întunecă Ioana. Când te duci la 116 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE război, măcar știi pentru ce te duci, pentru ce mori. Aici oamenii au murit pentru nimic. Pentru capriciile unor tirani înfiorători. I-am întrebat pe prietenii mei care au făcut câte opt, câte nouă, câte zece ani de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
-mi apar ca personaje, ci ca prezențe stilizate, ca razele filtrate prin vitralii. Nu le poți vedea în clar, căci privirea muri toare e mărginită, dar ți le poți imagina, dincolo de contur. Am pictat dorul de Dumnezeu. IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE Jucării Se făcuse târziu. Auriul salonului în care ședeam de vorbă se ștergea pe încetul, înghițit de umbre. Cum Ioana nu aprinsese încă lămpile, camera își pierdea tot mai mult conturul, împingându-ne în vag. De la o clipă
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
pierdea tot mai mult conturul, împingându-ne în vag. De la o clipă la alta, canapeaua pe care stăteam se transforma într-o plută, dis pă rând cu noi în largul înnoptării. — Sunt foarte nemulțumită de tine, răsări din nevăzut vocea mătușii. Ne-am înțeles să ne jucăm amândouă, dar tu m-ai lăsat singură pe scena cărții, ascunzându-te în culise. — Eu ți-am pus întrebările, m-am apărat, șovăind. — Îmi displace comoditatea ta. Plus că ești prea seri oasă. Nu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
de pretențiile noastre la dăinuire. — Unde e Dumnezeu în piesa ta? — Dumnezeu este cu noi, dar având toată lumea în grijă poate îi mai scapă vreun amărât. — Nu-i chiar așa, i-am replicat, eu cred că... 120 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE — Dumnezeu ne-a adus pe lume, mă întrerupse Ioana, ne-a dat libertatea de alegere, noi trebuie să ne des curcăm cum putem cu ce-am primit. Oare plătim pe lumea cealaltă pentru prostiile, egoismul, invidia, violen țele
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
spontane erau așternute pe hârtie, în niște „albume de confesiuni“. — Ce legătură avea Proust cu acest joc? — El l-a jucat de două ori, o dată la cincisprezece ani și apoi la nouăsprezece ani, iar manuscrisul original, 122 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE intitulat Confidențe de salon, datând din 1890, a fost descoperit în 1924. Răspunsurile lui la întrebări îi fac un autoportret mișcător 1. — Vrei să ne testăm personalitățile? am zâmbit cu sfială. — Bineînțeles! exclamă Ioana. De data asta nu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
tandrețea între oameni este mereu reciprocă.“ 9. Culoarea și floarea preferate - „Frumusețea nu stă în culori, ci în armonia lor.“ JUCĂRII — Farmecul. Dar tu? — Bunătatea. Ce apreciezi mai mult la un prieten? — Demnitatea, simțul onoarei, deșteptăciunea, umorul și cultura, preciză mătușa. — Care e principala trăsătură a caracterului tău? — Nerăbdarea, se grăbi Ioana să răspundă. Tu ce spui? — Eu sunt mai contemplativă, îmi place să visez cu ochii deschiși. Am trecut la altă întrebare: — Care e cel mai mare defect al tău
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
a polemiza, îmi explică ea, deoa rece creează animozitate, rupând bruma de iluzie că oamenii s-ar putea înțelege între ei. Există în mine un drăcușor provocator care mă face să-i zgândăr pe cei din 124 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE 10. Prozatorii preferați - „În prezent, Anatole France și Pierre Loti.“ 11. Poeții preferați - „Baudelaire și Alfred de Vigny.“ 12. Eroul literar preferat -„Hamlet.“ 13. Compozitorii preferați - „Beethoven, Schumann, Wagner.“ 14. Pictorii preferați - „Leonardo da Vinci, Rembrandt.“ 15. Un
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
sumbre? se foi Ioana. — Ba da. Ce ai vrea să fii? Ceea ce sunt, se însenină ea. 125 JUCĂRII — Care e eroul tău preferat? — Sherlock Holmes, pentru că prinde totdeauna rău făcătorii și îi scoate din bucluc pe cei buni, îmi explică mătușa. Dar eroul tău? — Don Quijote. — Nu mă mir, dădu ea din umeri. Visați amândoi cai verzi pe pereți. — Eroina ta preferată? — Albă-ca-Zăpada, pentru că e inocentă și are încre dere în toți. Povestea ei mi-a legănat copilăria... se îndu ioșă Ioana
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
la Bucu rești, după 1989, când a venit să ne vorbească la Univer sitate. „Îmi pare atât de rău, mărturisea, că nu am trăit pe vremea Mântuitorului și că n-am putut să-I spăl rănile 126 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE când L-au dat jos de pe cruce, dar mi s-a alinat sufletul când am simțit în fiecare bolnav pe care-l în grijeam pre zența lui Iisus.“ Când a sfârșit, toată sala s-a ridicat în picioare
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Care sunt prozatorii și poeții tăi preferați? am reve nit la întrebări. — Anatole France, Maupassant, Dostoievski, Proust, Saint-Exupéry, Leopardi, Pușkin, René Char, Minulescu, Musset, Shelley, Laforgue, Mallarmé. — Compozitorii favoriți? am luat-o mai iute. — Ravel, Debussy, Schubert, Wagner, se precipită mătușa. — Ce har ți-ai fi dorit să ai? — Dansul. Îmi place ritmul la nebunie, eu și când pictez fac culorile să joace. Știi că și acum, la 85 de ani, dansez în fiecare dimineață? Întâi deschid radioul pentru noutățile zilei
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
zori Ioana. — Care sunt pictorii tăi preferați? — Leonardo, Piero della Francesca, Rafael, Monet, Klee, Bissière. Mai sunt multe întrebări? — Destule. De ce? m-am mirat. — Pentru că viața este scurtă, nu avem dreptul să ne plictisim, replică Ioana. 128 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE — O să sar peste câteva. În ce țară ai vrea să trăiești? — Într-o țară unde ura și invidia să nu existe. Dar tu? Într-o Românie vindecată de rău. Apoi am conti nuat: Ce detești cel mai mult
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
titlul și numele noastre, iar înăuntru paginile să fie albe. Ți s-a făcut teamă că te-am prins până la urmă? — Da și nu! murmură Ioana, furișându-se, cu un zâm bet, în ascunzișul trăirilor ei nerostite. IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE Aventura plecării . La prețul de vânzare se adaugă 2%, reprezentând valoarea timbrului literar ce se virează Uniunii Scriit orilor din România, cont nr. RO44 RNCB 5101 0000 0171 0001, B.C.R. Unirea, București. Dinu & Nelli Pillat Biruința unei iubiri
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
cei din jurul ei o încurajam și continuam să o pregătim sufletește pentru școală, stimulându-i nerăbdarea și dorința de a dobândi statutul de elevă. Când a sosit ziua mult așteptată a deschiderii cursurilor, în formație completă (părinți, bunici, unchiul și mătușa, mai puțin pisoiul și cățelul), cu chipurile luminate de soarele blând de septembrie și de bucuria din suflet, am pornit emoționați spre școală. Fiecare dintre noi, maturii, căutam să-i diminuăm șocul emoțional, să-i dăm curaj în acest moment
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
îl face să spere. Banii nu sunt o problemă pentru el. Evident, îl iubește toată lumea. Tatăl lui nu acceptă să audă vreo vorbă rea despre el. Servitorii îi zâmbesc în timp ce fac eforturi să-i ducă sus apa pentru baie. Când mătușile sale vin în vizită îl ciupesc de obraji, uguind emoționate ca niște porumbei. Pran Nath este atât de frumos! Atât de alb! Un reușit exemplar din Cașmir! Fără îndoială, este un băiat frumos. Părul lui arămiu captează razele soarelui, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
are culoarea laptelui, a marmurei din care meșteșugarii cioplesc paravane ornamentale, acolo jos, la Tajgangj. Localnicii din Cașmir sunt veniți de la munte și au pielea în nuanțele cele mai deschise, dar culoarea lui Pran Nath este una specială. Este, spun mătușile lui, dovada sângelui pur al familiei. Puritatea sângelui este foarte importantă. Alături de marea familie Pandit din Cașmir, cei din neamul Razdan aparțin uneia dintre cele mai nobile și mai exclusiviste caste din Hindustan. Peste tot în lume, membrii familiei Pandit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
convingere că ocupa o poziție foarte importantă în univers. Încrederea lui nestrămutată se bazase inițial pe admirația pe care i-o arăta familia sa mare, dar după câțiva ani, până și membrii familiei începuseră să se îndepărteze. Încetul cu încetul, mătușile care fuseseră atât de mândre de el, muriseră sau încetaseră să mai vină în vizită. Unchiul său din partea tatălui suferise un atac de cord, provocat, se pare, tot de Pran Nath, care imitase, într-o noapte urletul unui animal sălbatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
născut ca proprietate a nababului. Câteva sunt căsătorite cu bărbați de la palat și au preferat să-și ducă viața aici și nu în afara pereților. Altele au ajuns aici prin ciclul universal al obligațiilor de familie: văduve, verișoare de gradul doi, mătuși obscure, venite să-și trăiască aici ultimele zile de viață, în camere aflate în curtea răcoroasă a zenanalei. Servitoarele se țin după stăpânele lor, iar hijra după toată lumea. Pot fi servitoare, bodyguarzi, spioni, lingușitoare, pot aplica pedepsele și arbitra disputele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
iar turbanul său se leagănă în sus și-n jos, apoi dispare pe un hol. Probabil se duce la șeful lui, să-i spună despre această înșelătorie pe care o obervase în grădină. — De unde spuneai că este familia ta? Vorbise mătușa, cu ceașca de ceai în mână, pe drumul dintre farfurie și gură. Bobby, care nu s-a gândit că ar putea să apară o astfel de întrebare, îi răspunse fără a se gândi: — De la Londra. — O, din ce zonă? — Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
că ați înțeles greșit. Sunt aici de mult timp. Mi-a făcut plăcere să vă cunosc, dar am uitat că am o întâlnire la ora trei. Trebuie să plec. Știe că s-a purtat ciudat, dar nu găsește altă cale. Mătușa simte că este nesigur. În capul ei încep să se aprindă niște beculețe. Scrutează grădina, părând să caute o persoană oficială. Bobby se ridică. Figura femeii se întunecă de suspiciune. — Virginia? Mi-am lăsat poșeta aici? Sunt sigură că aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
aprindă niște beculețe. Scrutează grădina, părând să caute o persoană oficială. Bobby se ridică. Figura femeii se întunecă de suspiciune. — Virginia? Mi-am lăsat poșeta aici? Sunt sigură că aveam poșeta albastră cu mine. — Ai dus-o sus, în cameră, mătușă Dorothy. Mătușa Dorothy îl privește intens pe Bobby. El o privește la rândul lui, cu un aer stins. Ea observă încordarea din ohii lui și o interpretează ca pe culpabilitate. Domnule Watkins. Mi-ați văzut poșeta? — Nu. Dacă nu vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
beculețe. Scrutează grădina, părând să caute o persoană oficială. Bobby se ridică. Figura femeii se întunecă de suspiciune. — Virginia? Mi-am lăsat poșeta aici? Sunt sigură că aveam poșeta albastră cu mine. — Ai dus-o sus, în cameră, mătușă Dorothy. Mătușa Dorothy îl privește intens pe Bobby. El o privește la rândul lui, cu un aer stins. Ea observă încordarea din ohii lui și o interpretează ca pe culpabilitate. Domnule Watkins. Mi-ați văzut poșeta? — Nu. Dacă nu vă supărați, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
o privește la rândul lui, cu un aer stins. Ea observă încordarea din ohii lui și o interpretează ca pe culpabilitate. Domnule Watkins. Mi-ați văzut poșeta? — Nu. Dacă nu vă supărați, vă rog să-mi permiteți să... — Chelner? Chelner? Mătușa Dorothy este convinsă c-a mirosit un complot. Se uită fioros la Bobby. Spre masă, se îndreaptă deja doi sau trei angajați ai hotelului. Deși n-a făcut nimic rău, Bobby nu crede c-ar putea să dea o explicație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Spre masă, se îndreaptă deja doi sau trei angajați ai hotelului. Deși n-a făcut nimic rău, Bobby nu crede c-ar putea să dea o explicație. Își răstoarnă scaunul pe spate și o rupe la fugă. Opriți hoțul! strigă mătușa Dorothy, cu vocea ei de clopoțel. Bobby se îndreaptă cu pași repezi spre intrarea principală. Din fericire, în holul de la intrare nu este nimeni pe fază și ajunge în stradă fără a fi oprit. Singura pierdere este pălăria Curzon, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
o funcție oficială. După câteva zile, iese și-și cumpără o pălărie obișnuită, din piele de porc. Este mai puțin impozantă. Discreția, începe el să-și dea seama, este cheia. Din fericire pentru Bobby, incidente ca acela cu Virginia și mătușa Dorothy, sunt rare și deja consumate. Odată, un inspector de fisc, născut la țară, se aplecă spre el și-l întreabă: ești indian, nu? Dar în rest, Bobby este liber să se reinventeze, să alunece într-o nouă gamă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ușă. — Salut, Bridgeman. Am un mesaj pentru tine. Jonathan, conștient că este unul dintre elevii mari, lasă jos cartea și oftează teribil de plictisit. — Despre ce este vorba? — Dirigintele m-a trimis să-ți spun că ți-a sosit o mătușă, sora bunicii tale. Jonathan reacționează de parcă n-ar fi înțeles. — Ce mătușă? — Sora bunicii tale, Bridgeman. Scuză-mă, am greșit ceva? Gertler zumzăie dramatic din balalaică. — Ceva rău, Johnny? — Nu. — N-am știut că ai și o mătușă. Nici el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]