5,243 matches
-
Întoarcerile și Șerpuirile, mărginite la ambele capete de garduri vii verzi și înflorate nu sunt deloc obositoare, deoarece peste tot sunt imagini și jocuri de apă reprezentând instructivele și misterioasele fabule ale lui Esop, iar fiecare fântână are săpată în marmură neagră o explicație privind fabula pe care o simbolizează. Dintre toate crângurile din parcul de la Versailles, Labirintul este cel mai recomandat, atât din cauza noutății proiectului cât și a numărului și diversității fântânilor, care, cu ingeniozitate și naivitate, exprimă filozofia înțeleptului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care au douăsprezece ferestre mari (din nou regăsim numărul sacru 12, și simbolic există câte o fereastră pentru fiecare lună a anului). La cele două capete existau statui ale lui Hercule și Mercur, iar în centru o impresionantă statuie de marmură care îl reprezenta pe Ludovic al XIV-lea, îmbrăcat ca roman, și care era un cadou pentru rege din partea mareșalului de Feuillade. Două rânduri de trepte regale, numite Cent-Marches (de fapt sunt o sută și trei trepte) unesc parterul du
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pentru rege din partea mareșalului de Feuillade. Două rânduri de trepte regale, numite Cent-Marches (de fapt sunt o sută și trei trepte) unesc parterul du Midi cu St. Cyr. Între ele se află parterul serei de portocali, cu bazinul său de marmură. Vara acest parter era decorat cu portocali de diverse dimensiuni. în timpul lui Ludovic al XIV-lea existau până la trei mii de pomi în Seara de Portocali. Regele iubea foarte mult acești pomi, cu verdele lor pur, cu parfumul florilor și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
vânătoare, iar scene ale acestei activități sunt prezentate de nenumăratele tablouri și statui care decorează palatul regelui. Jacques Levron recreează acest moment în lucrarea sa La Vie Quotidienne à la Cour de Versailles aux XVIIeXVIIIe Siècles:„Coboară în curtea de marmură pe scara interioară care îl scutește de prezența cohortei de curteni. Cei care reușesc să se strecoare, speră, pe acest scurt traseu, să se întrețină cu el. Atunci este unul dintre momentele rare ale zilei când există un răgaz și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
un răgaz și se poate fi abordat. I se poate prezenta o petiție sau o cerere în timp ce iese în curte și se suie în trăsură. Totul este gata pentru plecare. Gărzile de corp fac un gard viu din spatele Curții de Marmură până la gardul palatului. Aleșii care îl însoțesc pe rege sunt deja în trăsuri sau pe cai. Este o deplasare magnifică ce nu se lasă contemplată: «Gărzi de corp, curteni, aceasta îmi amintește, scria Primi Visconti, de regina albinelor când iese
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în anul 2009, a fost valorificată și emblema acesteia adoptată în 1993 - statuia lui Asachi căreia, la vremea dezvelirii (1890), i se negau veleitățile artistice, numită mai târziu „ușărnică” datorită schimbărilor de amplasament. După cum lesne se observă, opera cioplită din marmură albă a sculptorului Ion Georgescu, este reprodusă pe medalie fără soclu și implicit fără placa cu inscripția „Primului învățător, Gheorghe Asachi, școalele românești recunoscătoare” (fig 53av). Această reprezentare, ca și anii de pe emblemă și de pe revers (fig. 53rv), fac trimitere
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ne informează că medalia este opera lui Constantin Dumitrescu și este realizată în anul 1993. GEORGE EMIL PALADE Trecătorii care urcă strada Lascăr Catargiu din Iași vor observa, la jumătatea pantei, pe clădirea Școlii Generale „Mihail Kogălniceanu”, o placă de marmură. Dacă timpul nu-i zorește, așa cum se întâmplă adesea, vor citi și inscripția: „ÎN ACEASTĂ ȘCOALĂ ÎNTRE 1919 1922 ȘI-A ÎNCEPUT DRUMUL SPRE ȘTIINȚĂ GEORGE EMIL PALADE MEDIC DE ORIGINE ROMANĂ, NĂSCUT LA IAȘI PE STRADA SĂRĂRIEI, LA 19
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Polonia o amintire cu parfum de tei. Sindicatul Solidarność numără aproape 10 milioane de membri, este scos în afara legii de dictatura militară a generalului Jaruzelski și continuă să lupte corp la corp cu puterea comunistă. Andrzej Wajda făcuse Omul de marmură în 1977 și Omul de fier în 1981. Adam Michnik intră și iese din pușcărie. Lech Wałęsa este eliberat și reia bătălia cu autoritățile. În localitatea Garwolin, 2.000 de tineri polonezi protestează pe străzi împotriva înlăturării crucifixurilor din școli
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
O vară cu Mara (1989) 234 Oaspeți de seară (1977) 192-193 Omul care ne trebuie (1979) 192, 196 Omul cu aparatul de filmat (1927) 46 Omul de fier (1981) 272 Omul de lângă tine (1962) 111, 114, 163, 165 Omul de marmură (1977) 272 Ora zero (1979) 196 Orașul văzut de sus (1975) 192, 196 Orele unsprezece (1988) 234 Orgolii (1981) 245 Oul de șarpe (Ormens ägg) (1976) 253 P Parașutiștii (1972) 196 Partea ta de vină (1963) 111, 113, 162 Pas
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
folosește pentru pomi) 3) coarde: 22 corzi: 78 (1 observație: coarde se folosește pentru coardele de pian) 4) coperții (G.): 48 copertei: 47 ambele: 5 5) coperți: 49 coperte: 47 ambele: 4 6) găluște: 86 găluști: 12 ambele: 2 7) marmure: 50 marmuri: 46 tipuri de marmură: 3 (subiecții au preferat să exprime ideea de "sorturi" lexical, nu prin intermediul pluralului) nu răspund: 1 8) papare: 79 păpări: 7 nu răspund: 14 9) paște ("pâine sfințită"): 62 paști: 26 ambele: 9 pască
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
pomi) 3) coarde: 22 corzi: 78 (1 observație: coarde se folosește pentru coardele de pian) 4) coperții (G.): 48 copertei: 47 ambele: 5 5) coperți: 49 coperte: 47 ambele: 4 6) găluște: 86 găluști: 12 ambele: 2 7) marmure: 50 marmuri: 46 tipuri de marmură: 3 (subiecții au preferat să exprime ideea de "sorturi" lexical, nu prin intermediul pluralului) nu răspund: 1 8) papare: 79 păpări: 7 nu răspund: 14 9) paște ("pâine sfințită"): 62 paști: 26 ambele: 9 pască: 1 (a
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
corzi: 78 (1 observație: coarde se folosește pentru coardele de pian) 4) coperții (G.): 48 copertei: 47 ambele: 5 5) coperți: 49 coperte: 47 ambele: 4 6) găluște: 86 găluști: 12 ambele: 2 7) marmure: 50 marmuri: 46 tipuri de marmură: 3 (subiecții au preferat să exprime ideea de "sorturi" lexical, nu prin intermediul pluralului) nu răspund: 1 8) papare: 79 păpări: 7 nu răspund: 14 9) paște ("pâine sfințită"): 62 paști: 26 ambele: 9 pască: 1 (a fost ales singularul în
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
au căutat să valorifice cât mai mult din caracteristicile mediului înconjurător, avansânduși vetrele pe linii de despădurire, conform hărții "Rețeaua așezărilor rurale din Moldova după condițiile naturale”. Iată un document relevant în acest context: «1694, oct. 12, Iațu-Tudora fata lui Marmure uricarul din satul Todirești, vinde lui Apostol Durac, mare medelnicer, a patra parte din satul Ivăneș ti, ținutul Vasluiu, în Fundu, cu vatră de sat, loc de heleșteu, vad de moară, pământuri în țarină, fânaț, locuri de prisăci, din câmp
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Vasile Nichita și enoriași o cruce din piatră, sub care s-au așezat, creștinește, oasele dintr-o groapă comună probabil din timpul războiului descoperită cu ocazia unor săpături. Și casa parohială își are peripețiile ei. O placă comemorativă, construită din marmură și așezată pe peretele dinspre stradă înscrie: S-a refăcut în întregime această casă parohială, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist, cu sprijinul Mitropoliei Moldovei și Sucevei, și al credincioșilor și cu strădania preacucernicului preot Constantin Andone și Vasile Nechita
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
pridvor deschis. Acesta, împreună cu frontonul triunghiular de deasupra cornișei de la intrare, cu cele cinci turle dintre care unul pe mijlocul naosului și absidele de formă semicirculară subliniază caracâterul deosebit al construcției. În interior, două rânduri de stâlpi cilindrici, masivi, din marmură de Carrara și av�nd capiteluri corintice, susțin bolțile tavanului în număr de cinci care corespund turnurilor amplasate pe acoperiș. Tavanul altarului este, de asemenea, boltit. Catepeteasma din lemn, poleită cu aur, este opera sculptorului basarabean Ilie Moldovan. În exterior
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în număr de cinci care corespund turnurilor amplasate pe acoperiș. Tavanul altarului este, de asemenea, boltit. Catepeteasma din lemn, poleită cu aur, este opera sculptorului basarabean Ilie Moldovan. În exterior, deasupra ușii de intrare, se află o icoană sculptată în marmură, reprezentându-i pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, patronii bisericii, precum și pisanie în limba greacă, cu următorul text:. În interior, deasupra aceleiași uși, o altă pisanie, tot în limba greacă, spune că: . În anul 1669 a căpătat statut de mănăstire
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
uși, o altă pisanie, tot în limba greacă, spune că: . În anul 1669 a căpătat statut de mănăstire și a fost închinată mănăstirii Vatopedu de la Athos, până în anul 1822. Biserica adăpostește un mausoleu al familiei lui Ion Sandu Sturza. Pe marmura de aici este scris că:. Pe această piatră este sculptată stema Moldovei cu zimbrâul și a familiei Sturza cu leul. Într-un osuar, se află rămășițele pământești ale lui Alecu Russo, care a decedat la 4 febrâuarie 1859 în casele
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Domnul Iisus ca Împărat al lumii) într-un medalion, având în jur pe cei doisprezece Apostoli. Mai jos, pe câmpul calotei, se află pictate cele șapte sinoade ecumenice și scene din Noul Testament. În biserică se află un pomelnic săpat în marmură și chipurile pictate ale Sfintei Mucenițe Tecla (24 septembrie), sfântul Mucenic Palaghia (4 mai), Sf. Muceniță Varvara (4 decembrie) și Sf. Muceniț ă Ecaterina (25 noiembrie). Catapeteasma este din lemn de stejar și tei, cu pilaștri și capiteluri corintice, iar
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
este sculptată cu motive florale, ca și stranele. Faț ada are profile simple. În curte, spre miazăzi, există câteva pietre de mormânt, fără valoare istorică sau de altă natură și o cruce din beton, pe care, pe o plăcuță din marmură, există inscripț ia: "In hoc signo vinces", sub un vultur în zbor. Pe verso curcii, traducerea din limba latină:" În acest semn vei învinge". Citatul, amintește de semnul ceresc ce i s-a arătat Sfântului Împărat Constantin cel Mare al
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
pictură mai veche, care data de prin 1848 1849, iar icoana Sfântului Nicolae (1814) a fost pictată de Eustație Altini. În exterior, pereții sunt tencuiți în praf de piatră. Turnul cu clopote este așezat pe pronaos. Pe o placă de marmură montată pe peretele dinspre stradă este următoarea inscripție: "Biserica Sfinții patruzei de mucenici monument istoric (1760) ctitorie a Hatmanului Vasile și Safta Ruset. Aici a slujit ca diacon între 1859-1863 marele nostru sciitor Ion Creangă". În curtea bisericii, într-un
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în pridvorul bisericii spune:. La cele prezentate cu certă competență de Pr. Neculai Stoian, am adăuga fiindcă aici avem mai mult spațiu decât Sfinția Sa că în gropnița situată aproape de intrare, în pronaos, se află nouă morminte, cu lespezi mari de marmură, de pe majoritatea cărora s-au șters aproape în întregime inscripțiile. Una, în limba slavonă și două în limba greacă se mai pot descifra. N.A. Bogdan ne oferă conținutul primei inscripții în limba greacă, după traducerea făcută de Dossiod: citation author
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
a fost trimis la Constantinopol, pentru că s-a opus cedării Bucovinei către Austria. Sub altă inscripție se află scris:. Pe cea de a doua piatră de mormânt, tot în grecește și tot după N.A. Bogdan, scrie: Pe altă placă de marmură neagră, scrie în românește și cu litere latine:. Referitor la lucrările de amenajări și reparații de care a avut parte clădirea bisericii, menționăm că în interiorul bisericii există o inscripție pe marmură, care spune: "În anul 1912 s-a introdus lumina
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
tot după N.A. Bogdan, scrie: Pe altă placă de marmură neagră, scrie în românește și cu litere latine:. Referitor la lucrările de amenajări și reparații de care a avut parte clădirea bisericii, menționăm că în interiorul bisericii există o inscripție pe marmură, care spune: "În anul 1912 s-a introdus lumina electrică și s-a revopsit biserica Sf. Spiridon, fiind epitropi: Dr. Emanoil Riegler, Gheorghe S. Cristofor, Constantin I. Ivașcu. Anul 1918 februarie 18, Meletie Racoviță Sardcon". În prezent, pereții în interior
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
anul 1912 s-a introdus lumina electrică și s-a revopsit biserica Sf. Spiridon, fiind epitropi: Dr. Emanoil Riegler, Gheorghe S. Cristofor, Constantin I. Ivașcu. Anul 1918 februarie 18, Meletie Racoviță Sardcon". În prezent, pereții în interior sunt vopsiți imitând marmura, în câmpuri delimitate geometric și fără picturi care să reprezinte chipuri de sfinți sau scene biblice. Numai la baza boltei de pe naos sunt patru picturi în ulei, reprezentând scene biblice. Catepeteasma este bogat sculptată, spațiile dintre icoana fiind ocupate de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
și o ușă exterioară metalică, grea, pe peretele de apus al acestuia. Referindu-se la cișmelele amplasate la stradă, de o parte și de alta a turnului cu boltă de la poartă, N.A. Bogdan scrie că: Inscripția rom�nească de pe această marmură, ce acum se păstrează în Muzeul Etnografic glăsuie ște: Această împodobită fântână ce este cu apă de izvor bună, Ioan Grigore Voevod l-au adus de aiurea pentru a mea veșnică pomenire. Leat 7321 (1731)". Inscripția turcească tradusă: "Numai El
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]