3,109 matches
-
modifică datorită schimbării felului de alimentație, omul devenind omnivor, precum și apariția limbajului articulat au determinat o nouă organizare și structurare a viscerocraniului. Viscerocraniul s-a situat treptat în evoluția sa direct sub neurocraniu. Viscerocraniul la om este alcătuit dintr-un masiv osos, centrat de osul maxilar și fixat de baza craniului și dintr-un os mobil, mandibula. În total la formarea viscerocraniului participă 14 oase, dintre care 6 sunt perechi și neperechi: vomerul și mandibula. Scheletul trunchiului este format din coloana
Osteologie () [Corola-website/Science/321622_a_322951]
-
pe 1 iunie 1991, deși finalizarea lui s-a făcut în octombrie 1987. Tunelul face legătura între autostrada A11 spre Ljubljana ("Karawankenautobahn") în Austria și A2 în Slovenia, între localitățile Rosenbach, municipalitatea Sankt Jakob im Rosental, și Jesenice. Tunelul străbate masivul Karawanken (în ), situat în Alpii Calcaroși din Sud. Anunțul de intenție și cel de căutare a finanțării pentru construcția unui tunel de de autostradă cu o lungime de 9,8 km au fost publicate pe 29 iunie 1978 în "Bundesgesetzblatt
Tunelul Karawanken (rutier) () [Corola-website/Science/321642_a_322971]
-
care prevedea expresă că statul ocrotește mama).. Ideea preferinței materne a fost însă treptat eliminată din sistemele de drept a majorității țărilor civilizate începând cu ultimele decenii ale secolului al XX-lea sub presiunea adusă de noi realități sociale (femeile masiv intrând în câmpul muncii), a mișcărilor feministe care militau pentru egalitatea de drepturi dintre bărbați și femei, dar și a mișcărilor de emancipare a bărbaților. Procesul de eliminare a preferinței materne și înlocuire cu ideea de interes superior al copilului
Custodie () [Corola-website/Science/321766_a_323095]
-
între Brașov (la 49 km) și Sighișoara (la 79 km). În aceeași regiune, se află și secțiile de îmbuteliere ale S.C Biborțeni S.R.L. Satul Biborțeni se află la poalele sudice ale Munților Baraolt, la limita geografică majoră ce desparte masivul Baraolt - la sud, de munții Harghitei de sud, înspre nord. Altitudinea localității este de cca. 600 m deasupra nivelului mării. Perimetrul zăcământului de apă minerală Biborțeni este limitat de: Munții Harghitei de sud, la nord; Depresiunea Bâtani, la est, Munții
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
Bazinul Baraolt reprezintă prelungirea nord-vestică a depresiunii Bârsei, care, la rândul ei, face parte din sistemul de depresiuni intramontane din aria Carpaților Orientali. Și din punct de vedere geologic - structural, valea pârâului Baraolt formează zona de contact dintre cele două masive muntoase, cu compoziție petrografică și litologică aparte. La nord de cursul pârâului se întinde masivul muntos Harghita de Sud, care este de origine vulcanică, produs al neovulcanismului din pliocen. Zona este constituită din rozii andezitice în situ, acoperite pe alocuri
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
sistemul de depresiuni intramontane din aria Carpaților Orientali. Și din punct de vedere geologic - structural, valea pârâului Baraolt formează zona de contact dintre cele două masive muntoase, cu compoziție petrografică și litologică aparte. La nord de cursul pârâului se întinde masivul muntos Harghita de Sud, care este de origine vulcanică, produs al neovulcanismului din pliocen. Zona este constituită din rozii andezitice în situ, acoperite pe alocuri cu piroclastice andezitice și de andezite bazaltoide. În zonele mai joase ele sunt acoperite cu
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
neovulcanismului din pliocen. Zona este constituită din rozii andezitice în situ, acoperite pe alocuri cu piroclastice andezitice și de andezite bazaltoide. În zonele mai joase ele sunt acoperite cu depozite sedimentare noi. La sud de albia pârâului Baraolt se întinde masivul muntos al Munților Baraolt care, din punct de vedere tectonic - structural, aparține flișului intern al cretacicului carpatin. Ele sunt constituite în mare parte din gresii care formează bancuri, apoi marnocalcare și masive calcaroase (numite olistolite), cuprinzând un interval geocronologic începând
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
La sud de albia pârâului Baraolt se întinde masivul muntos al Munților Baraolt care, din punct de vedere tectonic - structural, aparține flișului intern al cretacicului carpatin. Ele sunt constituite în mare parte din gresii care formează bancuri, apoi marnocalcare și masive calcaroase (numite olistolite), cuprinzând un interval geocronologic începând cu cretacicul inferior - barremian, aptian, albian - , peste care apar pe alocuri și conglomerate cenomaniene de tip Bucegi. Socotind perimetrul Biborțeni ca o parte din marele bazin intramontan Baraolt, se poate constata că
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
se scurge din munți. Șoimi și vulturi planează deasupra, iar stoluri de stăncuțe se rotesc asemenea vărtejurilor de fum ale unui incendiu de pădure. Cheile au fost săpate în timp de râul Tarraíos, care curge paralel cu o falie între Masivul Pachnes spre est și munții Gíngilos și Volakiás spre vest. Iarna, râul se transformă într-un torent vijelios, dar vara seamănă mai degrabă cu un pârâu cristalin. Timp de secole, cheile erau adăpostul răufăcătorilor și al celor ce fugeau de
Cheile Samaria () [Corola-website/Science/317286_a_318615]
-
ridicată dava cunoscută sub numele de Rumidava sau Ramidava (după diversele izvoare istorice); cucerită de romani, cetatea Rumidava devine castrul roman Rupes ("stancă" sau "piatră"). Numele roman fiind cel mai probabil legat de faptul ca cetatea este construită pe un masiv de bazalt. Numele roman a dat și numele localității de astăzi, formată în jurul dealului: Rupea. Castrul roman Rupes făcea parte din centura de fortificații romane pentru apărarea zonei comerciale și a rutelor ce legau Valea Târnavelor, Valea Oltului, Râșnov și
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
parte și reabilitarea cetății abandonată de la Rupea. Din iunie 2013 Cetatea Rupea este restaurată în întregime. Cetatea este clasată în lista monumentelor istorice din județul Brașov cu codul . Cetatea Rupea este situată la 50 km de Brașov, construită pe un masiv de bazalt, în zona rezervației geologice Dealul Cohalm - "Bazaltele de la Rupea". Este o cetate țărănească cu patru zone întărite cu turnuri poligonale. Cetatea este modificată în timp, prin adăugarea a două curți interioare și trei turnuri de apărare. Fortăreața este
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
este valea râului Ialomița, având o parte superioară montană, situată între Mecetul Turcesc și Pietroșița, în munții Bucegi. adună apele din pâraiele Bătrână, Doamnele, Obârșia, Sugari și se întinde prin centrul masivului Bucegi formând în trecerea să cheile Urșilor, cheile Peșterii, cheile Coteanu, cheile Tătarului, cheile Zănoagei, cheile Orzei și cheile Ialomiței. Valea Ialomiței prezintă diverse forme de relief: relief glaciar, circuri glaciare, morene frontale și laterale, vai glaciare, relief carstic bine
Valea Ialomiței () [Corola-website/Science/317397_a_318726]
-
Masivul Bucegi are o formă de potcoava deschisă spre sud, din centrul căreia izvorește râul Ialomița. Ramurile principale ale potcoavei se întâlnesc în extremitatea nordică chiar în Vârful Omu, punctul culminant al masivului. În afara celor două ramuri principale, tot din zona
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
Masivul Bucegi are o formă de potcoava deschisă spre sud, din centrul căreia izvorește râul Ialomița. Ramurile principale ale potcoavei se întâlnesc în extremitatea nordică chiar în Vârful Omu, punctul culminant al masivului. În afara celor două ramuri principale, tot din zona vârfului Omu se mai desprind culmi scurte și abrupte. Către est pornește muntele Moraru, spre nord-est Bucșoiu formează parte din cumpănă apelor, iar către nord Padina Crucii separă căldările glaciare Mălăiești și
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
getica a Carpaților Meridionali spre vest și zona flișului Carpaților Orientali (pânză de Ceahlău a Dacidelor și Externe) la est. Zona de contact a celor două structuri este ascunsă sub aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii și superioare. Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpațiilor Meridionali și cu întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa Bucegilor s-au înălțat cu cca 1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Munții Bucegi sunt alcătuiți din două ramuri
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
înălțat cu cca 1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Munții Bucegi sunt alcătuiți din două ramuri principale, în formă de potcoava, care închid între ele bazinul superior al Ialomiței. Cele două culmi pornesc din vârful Omu, punctul culminant al masivului și din care se desprind alte ramuri secundare. Masivul este alcătuit predominant din gresii și conglomerate și numai parțial din calcare și are înălțimi frecvente peste 2000 m. Este bine marcat în ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
Cuaternarului. Munții Bucegi sunt alcătuiți din două ramuri principale, în formă de potcoava, care închid între ele bazinul superior al Ialomiței. Cele două culmi pornesc din vârful Omu, punctul culminant al masivului și din care se desprind alte ramuri secundare. Masivul este alcătuit predominant din gresii și conglomerate și numai parțial din calcare și are înălțimi frecvente peste 2000 m. Este bine marcat în ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun în evidență flancurile externe prin varietatea reliefului sau
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
Ialomiței). Relieful structural este evidențiat prin suprafețele structurale, abrupturi, brine și polițe structurale. În bazinul superior al Ialomiței sunt localizate, de asemenea, numeroase urme ale glaciațiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turcesc și de la obârșia văii Sugarilor, vai glaciare, custuri, morene. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteana a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor Barremian și Apțian. Relieful carstic este legat de masă calcarelor de pe
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
ruiniform de pe abruptul calcaros. În munții Bucegi se întâlnesc 2 forme principale de dovezi glaciare: forme de eroziune și forme de acumulare. Formele glaciare de acumulare nu sunt specifice pentru munții Bucegi, poziția, tipul și numărul morenelor fiind varabile. Conformația masivului în formă de potcoava determina în mod evident dispunerea și direcția de curgere a râurilor. Principala axa de colectare a apelor din interiorul masivului este Râul Ialomița, care are un bazin simetric. Ea este alimentată din zapezi și ploi, izvorând
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
de acumulare nu sunt specifice pentru munții Bucegi, poziția, tipul și numărul morenelor fiind varabile. Conformația masivului în formă de potcoava determina în mod evident dispunerea și direcția de curgere a râurilor. Principala axa de colectare a apelor din interiorul masivului este Râul Ialomița, care are un bazin simetric. Ea este alimentată din zapezi și ploi, izvorând la mare înălțime de sub Vârful Omu. Curgând în lungul axului sinclinalului, ea este alimentată și din subteran, pentru că apele infiltrate pe flancuri se scurg
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
Horoaba, Tătaru, Mircea, Bolboci, Zănoaga pe dreapta; Valea Sugarilor, Cocora, Blană, Oboarele, Scropoasa și Orza pe stânga. În general, afluenții sunt seci în cursul mediu și superior dar în timpul averselor de ploaie au un regim torențial. Între văile din interiorul masivului Bucegi, pârâul Izvorul Dorului prezintă un caz aparte. Străbătând în lung podul dinspre Prahova, la înălțimi de 2100-1700 m, el este suspendat cu 300-400 m deasupra Ialomiței. Prin cotul de 90 grade pe care îl face între Vârful cu Dor
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
de la exteriorul Bucegilor aparțin bazinelor Prahova și Oltului. Pâraiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urlătoarea, Babelor, Peleș și Zgarbura se varsă în Prahova. Versantul nordic este drenat de pâraiele Glajariei, Malaiești, Țigănești, care, reunite, formează Ghimbavul. Pârâul Ciubotei, Gaură - pătrunsa mult în interiorul masivului - si Grohotișul converg spre Bârsa apele lor îndreptându-se spre Olt. Pâraiele care drenează abruptul Bucegilor au panțe repezi și sunt seci cea mai mare parte a anului, din cauza lipsei de izvoare. Acestea se situează mult mai jos, la 1000-1300m
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
înconjoară abruptul Bucegilor pe toate lațurile sale. Mai jos de ea toate pâraiele au scurgere permanentă. Marea varietate a factorilor pedogenetici (climă, vegetație, substrat litologic, relief), la care se adaugă aceea a vârstei absolute a diferitelor soluri, a determinat în Masivul Bucegi formarea tuturor seriilor genetice de soluri montane și alpine. În general, se poate constata o succesiune altitudinala normală a solurilor zonale; în zona forestiera, de la cele brune slab acide ( saturate, eubazice) de pădure, până la "podzolurile humico-feriluviale" și "turbele oligotrofe
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
Celsius, pentru că pe cele mai înalte culmi, la vârful Omu, de pildă, să scadă la -2,5° Celsius. În luna februarie temperatura medie este de -11° Celsius, pe platou aceasta este cuprinsă între -10° Celsius și -8° Celsius, în restul masivului -8v la -6° Celsius, iar la Predeal ajunge la -4,4° Celsius. În luna iulie, în timp ce la Predeal, la 1050m temperatura medie lunară este de 14,5° Celsius, în cuprinsul masivului variază, în funcție de condițiile locale, intre 6° Celsius și 12
Clima munților Bucegi () [Corola-website/Science/317405_a_318734]