10,807 matches
-
cosmogonic oarecare, ci cu o construcție riguroasă bazată pe alegorism ezoteric. Alegorismul este un mod de a gândi, o tehnică de aplicare la un anumit domeniu a unor principii și concepte socotite fundamentale. Kosmopoiesis-ul pitagoreic s-a obținut prin alegorism matematic aplicat la mitologia hesiodică combinată, probabil, cu cosmogonii egiptene, persane și indiene. 41. Mitul androginului la Platon, Banchetul (189d - 192a), în traducerea lui Cezar Papacostea; și, desigur, Geneza, din Sfânta Scriptură. 42. „Modul de viață pitagoreic”, așa cum apare el în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cunoaștere symphonică nu a fost niciodată cunoscută în detaliu, secretul ei fiind păzit cu strășnicie de pitagoreici. Să fi fost ea atât de naivă, după cum aprecia Aristotel? Dacă luăm în seamă geniul investit de pitagoreici în mai toate cercetările lor matematice și meticulozitatea cu care erau desfășurate, o atare superficialitate din partea lor ni se pare cu totul neverosimilă. Capitolul IIItc "Capitolul III" Curriculumul eironic și metoda maieuticătc "Curriculumul eironic și metoda maieutică" 3.1. Primul teoretician al curriculumuluitc "3.1. Primul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și era socotită primul ciclu secundar. Vârsta a IV-a (13-17 ani), a adolescentului (evfhbo"), era dedicată educației muzicale și era socotită al doilea ciclu secundar. Vârsta a V-a (17-20 de ani), a tinereții (h”bh), era dedicată studiilor matematice, fiind socotită al treilea ciclu secundar. Vârsta a VI-a (după 20 de ani și până la akmé), a tinereții mature (neóth"), era dedicată studiilor superioare de inițiere în filosofie. Vârsta a VII-a, a deplinei maturități (akmhv), trebuia consacrată integral
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cântul vocal; - cântatul la liră; - școala kitharistului; D. educație literară: - școala gramatistului (cititul și scrisul); - studiul autorilor clasici; E. discipline muzicale (Musae): - matematica - disciplină fundamentală propedeutică pentru trezirea spiritului; - aritmetica - știința numerelor; - logistica (logistikh) - practica exercițiilor de calcul; - geometria; - jocurile matematice ale egiptenilor. III. Paideia (propriu-zisă): F. quadriviumul pitagoreic (stadiul avansat al disciplinelor muzicale): - aritmetica; - geometria; - astronomia; - acustica; G. filosofia. Dar, astfel înșiruite, aceste discipline nu spun mai nimic despre fabuloasa perspectivă pe care Platon o avea în legătură cu studiul lor. O
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este suficientă pentru filosof. El trebuie să ajungă la „adevărata lumină”, unde se află „cunoașterea absolută”, „adevărul cel mai adevărat” (alhvqestaton = „adevărul superlativ, adevărul heliologic”). În conformitate cu „mitul peșterii”, cei care se mulțumesc doar cu „studii propedeutice”, precum cele literare, retorice, matematice, astronomice, medicale etc., nu parvin decât la o cunoaștere mediocră, speologică. Doar studiul adâncit al filosofiei permite „marea înțelepciune”, „cunoașterea solară”. 19. Mitul lui androguno" la Platon, Banchetul, 189d-192a (vezi mai ales ediția îngrijită de P. Creția, Humanitas, București, 2006
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
târzii. Lista „celor șapte arte liberale” se pare că au definitivat-o Dionisios Thrax și Varro pe la jumătatea secolului I al erei creștine 7. Ea cuprindea trivium, „cele trei arte literare” (gramatica, retorica și dialectica) și quadrivium, „cele patru discipline matematice” (geometria, aritmetica, astronomia și teoria muzicală). Vom regăsi această programă sistematică în învățământul carolingian, dar spoliată de liberalismul elenistic și inhibată de misticism creștin. „Cele șapte arte liberale” carolingiene nu mai erau deloc „liberale”, ci mai degrabă „dogmatice” - cum se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aceste semnificații la un alt mare pitagoreic: Filolaos 9. Existau „numere triunghiulare” sau „cubice” și „numere pătrate” (p2). Monada era „principiul tuturor lucrurilor” și dyada genera multiplul și pluralitatea ambiguă; dar triada readucea perfecțiunea pierdută; tetrada, care conferă lucrurilor extensiunea matematică cu „trei dimensiuni”, este un „număr sacru”, căci cuprinde toate numerele care, adunate, dau decada, „temelia a tot ce ființează”, demiurgul Universului; pentada este aspectul exterior al lucrurilor, colorația epidermică, rădăcina stihială, quintaessentia; hexada este principiul însuflețirii, „cubul psihogoniei”, care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Italiei. A fost unul dintre cei mai proeminenți reprezentanți ai pitagorismului târziu. S-a evidențiat însă și ca om politic. După Aristoxenos din Tarent, Archytas a fost ales de șapte ori strateg al cetății natale. Din vasta operă filosofică și matematică a lui Archytas nu au rămas decât fragmente (culese și publicate de Meiners în Histoire des sciences chez les Grecs et les anciens, vol. III, Paris). Acestea sunt însă suficiente pentru a înțelege destul de clar concepția marelui învățat tarentin (în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
obținută în școala lui grammatistes și în școala retorului, i-ar fi permis oricărui discipul excepțional să continue enkyklios paideia, adică să studieze uriașa cultură filosofică a elinilor - de la primii sophoi până la Stagirit - și/sau să aprofundeze cele patru discipline matematice ale elinilor (aritmetica, geometria, muzica și astronomia). În secolul al V-lea, Imperiul Roman de Apus s-a prăbușit. Ce s-a întâmplat cu învățământul public rămas printre ruine? Barbarii au detronat ultimul împărat apusean, au devastat Germania, Galia, Spania
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
studiu. Dar „romanii rămân, ca și grecii, fideli idealului tradițional care edifică marea cultură pe baza acelui e)gkuklio" paideia sau, cum se spunea adesea în latină, pe artes liberales, al căror program ș...ț dublează artele literare cu disciplinele matematice” (op. cit., p. 84). Marrou observă totuși că Cicero (Despre orator, I, 72-84) insista asupra importanței disciplinelor matematice tocmai pentru că în școala literatorului erau adesea neglijate. 7. Despre învățarea retoricii, cf. Marrou: Sfântul Augustin..., ed. cit., pp. 47 sqq., Istoria educației
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
e)gkuklio" paideia sau, cum se spunea adesea în latină, pe artes liberales, al căror program ș...ț dublează artele literare cu disciplinele matematice” (op. cit., p. 84). Marrou observă totuși că Cicero (Despre orator, I, 72-84) insista asupra importanței disciplinelor matematice tocmai pentru că în școala literatorului erau adesea neglijate. 7. Despre învățarea retoricii, cf. Marrou: Sfântul Augustin..., ed. cit., pp. 47 sqq., Istoria educației..., pp. 380 sqq. Vezi și J. Fontaine, „Isidore de Séville et l’Astrologie”, Revue des Études latines
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Ralf W. Tyler, succesorul lui Thurstone. Acesta folosea metode de testare și măsurare pentru articularea riguroasă a componentelor curriculare pe baza vestitului „Rațional al lui Tyler”. Metodele pozitiviste ale acestuia erau într-un acord aparent foarte fericit cu formația matematică și naturalistă a lui Schwab. Semnele de întrebare au apărut atunci când Schwab a încercat să utilizeze metodele lui Tyler pentru a construi curriculumul științelor biologice pentru învățământul secundar. Schwab constata că, dincolo de rigoare și coerență, Raționalul lui Tyler împingea spre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bazat pe principiile empirismului behaviorist și ale raționalismului tylerian, a avansat imperturbabil în direcția fundamentării unei științe a instruirii și a curriculumului similară cu Naturwissenschaften. A fost deceniul cercetărilor educaționale „riguroase”, al lucrărilor înțesate cu scheme, grafice, tabele și analize matematice sofisticate. Cultul măsurării, numărării și al calculelor a atins apogeul. Reproșului mai vechi adus acestor cercetări că s-ar cantona în „cantitativism” i s-au opus investigații pedagogice bazate pe noi tehnici de interpretare matematică, despre care s-a pretins
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scheme, grafice, tabele și analize matematice sofisticate. Cultul măsurării, numărării și al calculelor a atins apogeul. Reproșului mai vechi adus acestor cercetări că s-ar cantona în „cantitativism” i s-au opus investigații pedagogice bazate pe noi tehnici de interpretare matematică, despre care s-a pretins că ar permite „analiza calitativă” a fenomenelor educaționale. Pedagogia temporalis a asimilat cu entuziasm mai ales analiza factorială despre care s-a crezut că este panaceul surprinderii nuanțelor și al fenomenelor paideutice subtile. Credința că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
filosofiei matematicii moderne 10. A realizat-o, la numai 25 de ani, în 1931, genialul matematician Kurt Gödel. Evoluția matematicii în direcția axiomatizării atinsese o culme în anii ’20. Cauchy și Weierstrass reușiseră să introducă maximum de rigoare în analiza matematică; Peano axiomatizase construcția mulțimii numerelor naturale; în mai multe versiuni, Cauchy, Cantor, Dedekind și Weierstrass axiomatizaseră teoria numerelor reale, elucidând statutul numerelor iraționale, care îi speriaseră cândva pe pitagoreici. Marele triumf a fost însă opera lui Hilbert, prin a cărui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
elucidând statutul numerelor iraționale, care îi speriaseră cândva pe pitagoreici. Marele triumf a fost însă opera lui Hilbert, prin a cărui contribuție axiomatica a atins forma supremă de abstracție și formalizare. Autorul sublinia aspectul ludic al acestei matematici complet formalizate: „Matematica este un joc desfășurat după reguli simple aplicate unor piese a căror semnificație nu ne interesează”. Într-un sistem formal hilbertian există o colecție de simboluri și un set de reguli prin care se stabilesc corect secvențele formate cu aceste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Teorema lui Belltc " 15.1.2.3. Teorema lui Bell" În 1964, John S. Bell a publicat un important studiu cu privire la experimentul descris mai sus: „On the Einstein-Podolsky-Rosen Paradox”12. Teorema lui Bell era exprimată sub forma a două inegalități matematice care permit să se testeze experimental, într-o manieră riguroasă și precisă, ideile cele mai generale privind cauzalitatea locală și separabilitatea. Să presupunem că există doi experimentatori separați în spațiu și timp care își aleg, independent unul de altul, condițiile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
newtoniană că realitatea trebuie descrisă prin ecuații ale mișcării. Newton însuși a definit forța ca produsul dintre masă și accelerație; Maxwell a elaborat ecuațiile pentru câmpurile electromagnetice; Schrödinger și Dirac au propus ecuații ale mișcării sistemelor atomice. Toate aceste descrieri matematice au la bază o supoziție: obiectele care se mișcă - mari sau mici - sunt un fel de „cărămizi” de bază ale realității fizice, bine definite în spațiu și timp, care pot fi descrise în termeni determiniști. Dar în lumea cuantică lucrurile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de bază” a realității, ea nu ar putea fi particula elementară, ci câmpul. Dar Chew a fost suspicios și în privința lui. După el, supoziția „câmpul - cărămidă de bază a realității” ar fi confirmată dacă și numai dacă ar apărea necesitatea matematică a unei ecuații de mișcare. Dacă această necesitate nu există, atunci nu există nici o „cărămidă” fundamentală a realității. Atunci nici realitatea... nu există? Ba da, dar este altfel alcătuită. După Chew, fiecare particulă elementară are funcții de „înfășurare”, de „înșiretare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
birocratizarea. Acest obstacol nu este insurmontabil. Profesionalizarea pedagogică a educatorilor la un nivel înalt de competență teoretică i-ar scuti pe aceștia de dificultățile obișnuite de înțelegere a teoriilor curriculare; așa cum inginerii sau fizicienii nu au dificultăți în folosirea teoriilor matematice, nici educatorii nu ar trebui să aibă dificultăți în utilizarea teoriilor curriculare și pedagogice. Asupra problematicii politicilor educaționale au stăruit: Gary Sykes (1992); Richard Elmore (1992); Arthur Wise (1979); Linda McNeil (1986); Michael Lipsky (1980); Lee Shulman (1983); Reba Page
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
15.3.6. Elaborarea hermeneutică a curriculumului fenomenologic" Dacă fenomenele și procesele spirituale și culturale ale conștiinței sunt complet diferite de fenomenele naturii, atunci mai pot fi ele studiate în termenii relației cauză-efect cu „metode cantitative”, precum experimentul și interpretarea matematică? Desigur, nu. Fenomenele și procesele conștiinței nu sunt cauze și efecte, ci sensuri, semnificații, tâlcuri, înțelesuri și rosturi ascunse care trebuie dezvăluite. Sunt fenomene și procese calitative, a căror dezvăluire reclamă metode calitative de explorare și decriptare dincolo de aparența lucrurilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ieftină. În 1993, William E. Doll jr. a încercat un lucru de-a dreptul amețitor pentru întreaga istorie a written curricula: postmodernizarea curriculumului modern. Cum? Prin absorbție... În lucrarea A Post-Modern Perspective on Curriculum (1993)166, Doll, inspirat de teoria matematică a haosului enunțată de Ilya Prigogine, și-a propus să găsească „ordine” în babilonia disputelor curriculare și să elaboreze a new concept of curriculum („o nouă concepție despre curriculum”). El profetiza cu entuziasm: Un sens nou al ordinii educaționale se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și Newton. Megaparadigma modernă îl cuprinde și pe John Locke. Ea este caracterizată de o viziune deschisă, de credință în progres și în drepturile politice ale omului. Cosmologia modernă este caracterizată prin cercetarea bazată pe control și predicție, prin modele matematice și mecanice, prin imaginarea universului ca o aglomerare de particule muritoare și printr-o separare radicală a realităților obiective de cele subiective. Megaparadigma postmodernă ar fi apărut în secolul XX; ea este caracterizată de sisteme deschise, de nedeterminare, de discreditarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
esența modelului canonic al științei moderne care a avut ca prototip fizica. Noul model al științei postmoderne ar fi însă biologia, cu concepțiile sale despre complexitate... și rețeaua relațiilor 178. Doll jr. are în vedere, așa cum am menționat deja, teoria matematică a haosului, dezvoltată în mod specific de Ilya Prigogine. Doll a fost fascinat mai ales de „marea alianță” reușită de acesta între fizică și biologie; în esență, este vorba despre concilierea celui de-al doilea principiu al termodinamicii (legea entropiei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
jr. a analizat însă aceste evoluții într-o manieră impresionistă, recurgând la analogii și interpretând unele noțiuni și principii științifice riguroase ca metafore revelatoare. Un exemplu concludent îl constituie interpretarea teoriei „ordinii din haos”, formulată de Prigogine în termeni riguroși, matematici, ca demonstrație a „imaginației naturii” și a „creativității spontane”. Termeni precum dezechilibru, perturbare, transformare și creație, care au sensuri precise la cercetători precum Piaget, Prigogine și Bruner, sunt interpretați poetic de Doll jr. și asamblați într-o teorie personală pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]