3,308 matches
-
ultimă instanță, dar invariabil, "interesele celor ce dețin puterea politică și economică"34, devenind, astfel, capabili să fructifice posibilitățile inedite ale "noilor retorici", în încercarea de a demistifica condițiile în care se realizează dominarea socială, politică și culturală, prin mijloace mediatice, și a se înarma, astfel, cu "amuniție proaspătă în coliziunile periodice cu reprezentanții orientării social-științifice"35 pe scena cercetării în cadrul domeniului Științelor comunicării. În periplul teoretico-metodologic al profesorului Em Griffin prin istoria domeniului, urmează o perioadă de căutare febrilă a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
strategii de PR, Flaviu Călin Rus Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Ioan Oprea Comunicare și acțiune, Laurențiu Șoitu Comunicarea, (ed. a II-a) Denis McQuail Comunicarea, Lucien Sfez Comunicarea interculturală. Paradigma pentru managementul diversității, Silvia Popescu Comunicarea mediatică, Henri Boyer, Guy Lochard Comunicarea politică, Jacques Gerstlé Comunicarea publică, Pierre Zémor Convinge fără să manipulezi. Învață să argumentezi, Philippe Breton Deontologia mijloacelor de comunicare, Jean-Claude Bertrand Discursul autonom. Strategii de comunicare, Arthur Suciu Introducere în știința comunicării și a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
extratelică - nu conotația, metafora sînt chemate să afirme Diferența dintre realitate și literatură, ci tocmai denotativul, tocmai precizia descrierii. Așa trebuie Înțeleasă de către cititori și critici revenirea la povestire a romanului, renarativizarea prozei. Literatura nu se Întoarce la mimesis - imaginile mediatice i-au preluat de mult această funcție pe care nu există nici o șansă de a i-o mai Înapoia vreodată. Esențială mi se pare tocmai renunțarea literaturii de a-și mai demonstra diferența - și deci autonomia față de „realitate”, după ce aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
naționaliști puriști, niște protocroniști antisemiți, niște romantici reacționari - și nu „revoluționari”, cum avea să se spună În anii 1980, În raport cu tot ceea ce, tocmai Începînd cu acei ani, se afirma ca nou (muzică, ceva mai tîrziu literatură, arhitectură, chiar și rețeaua mediatică, atît de transporturi terestre cît și virtuale: cum poate fi numit socialist un stat care nu-și dezvoltă rețeaua de transporturi?). Invers, atunci cînd cineva, În România, Încearcă să atace dreapta, se vede pus În situația puricelui decis să strivească
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
adică trăirea brută, ci de a Îl privi dintr-un punct, așa cum monadele leibniziene oglindesc universul numai din poziția lor necesarmente limitată. Camille Laurens, femeia Îndrăgostită Romanul feminin francez nu a dat În ultimii cincisprezece ani capodopere, deși puterea imaginii mediatice În tandem cu corectitudinea politică a născut figuri de romanciere astăzi binecunoscute. Amélie Nothomb este, dintre toate, cea mai prolixă și cea mai citită. Premiată și exotică, Marie N’Diaye este lidera editurii Minuit, ea succedîndu-i lui Camille Laurens În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
între ele, sau oricum, fără nici o coordonare "centrală", le distribuie mijloacele de comunicare" ceea ce ar face imposibilă ideea unei realități unice și ar elibera "dialectele". Fără îndoială, presupozițiile filosofice ale celor doi îi așază în opoziție, chiar dacă scrutează aceeași societate mediatică. Totuși, într-un punct ei se întîlnesc: acolo unde Sfez ne spune explicit că nu comunicarea în general este obiectul criticii sale, ci doar comunicarea tautologică, adică partea goală a paharului, iar Vattimo sugerează că nu s-a referit și
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
II formate de emițători sau realitățile de gradul III formate de către receptori sînt luate realități de gradul I și confundate cu datele brute. E un univers cacofonic, o interminabilă agonie de spirale, o nebunie mută a denigrării realului. O apocalipsă mediatică. Tautismul este construit prin contracția a doi termeni: autism și tautologie. Autismul este boala auto-închiderii, a incomunicabilității, a izolării într-o lume proprie, fără dorința de a evada sau a o împărtăși altcuiva. Tautologia este "orice propunere identică, al cărei
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
său plasîndu-se la un nivel atît de general, încît nu-ți lasă ca alternativă decît să aderi la perspectiva sa sau să o respingi. Îi reproșează, de asemenea, că interpretările "generalizante" sînt constituite doar de la cîteva caracteristici ale noilor practici mediatice, dar are ambiția de a cuprinde toată comunicarea plecînd de la o problematică limitată și suprapune nelegitim informatizarea și comunicarea, iar paradigma calculului este transformată în fundament suficient pentru a analiza ansamblul fenomenelor comunicaționale. Deși în bună măsură aceste observații sînt
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
printr-un canal: tripartiție ce se regăsește în teoria clasică a reprezentării, care face deosebire între lumea obiectivă de reprezentat și lumea efectiv reprezentată, legate printr-un mediator. În ambele cazuri, puteri considerabile sînt acordate verigii intermediare, mediatorului, reprezentant legal, mediatic. După cum s-a văzut, comunicarea reprezentativă are ca metaforă mașina. O imagine forte a acestei mașini comunicative se numește "bila de biliard" (I). Dar nu sîntem noi, oamenii, decît o bilă de biliard într-un circuit? Faimoasa dezbatere Descartes-La Mettrie
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
mesaj, care devine armă de luptă. Ravault întărește aici al doilea pas al comunicării, care îl domină pe primul 102. 5. Aculturația după Gerbner. În analiza lui Gerbner, destinatarul nu este nici el neutru: el are partea sa în comunicarea mediatică, dar cu condiția expresă să-și exerseze critica pe "sistemul" mesajelor. Există desigur o posibilitate de interpretare critică din partea destinatarului, dar numai dacă el ia cunoștință nu de un mesaj izolat, ci de ansamblul construcțiilor fictive pe care le oferă
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în vîrtejul general. Vom examina, în acest sens, așa-numita quick therapy, această practică curioasă de peste Atlantic, ale cărei ocolișuri le vom urmări cu B. Shaw și W. Erhard, și pe care o numesc "terapia Frankenstein" sau "terapia Mao". Practicile "mediatice" prin care toți ne informăm despre evenimentele lumii în care trăim nu scapă deloc acestei reașterneri a reprezentării și a exprimării care, suprapunîndu-se, ne abandonează confuziei emițătorului și receptorului, fără să mai putem găsi vreo sursă a realității în afara circuitului
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ar declanșa-o. Comunicarea se desfășoară printr-o rețea turnantă și fără sfîrșit (și fără scop), lărgindu-și cîmpul la fiecare tur, într-un proces tautologic 116. Ceea ce este adevărat pentru comunicarea însăși este valabil și pentru cercetările asupra comunicării mediatice: analizele teoretice se desfășoară în cercuri deschise unele pentru celelalte. Părți ale unei viziuni liniare și obiectivante, ele culminează, fără a se încheia, prin lărgirea cîmpului de preocupări către disciplinele cele mai variate. Înglobînd astfel problema obiectului și subiectului într-
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
dominante ale discursului inaugural al responsabilului suprem al proiectului japonez al celei de a cincea generații de calculatoare 148. Totalitar, de asemenea, pentru că pune în cauză toate separațiile și contraponderile regimurilor noastre republicane. De ce să le păstrăm dacă adevărul este mediatic? Un sondaj nu e preferabil unei decizii a Consiliului constituțional? Voință uimitoare de putere, ascunsă într-o publicitate mercantilă și care, în excesul său, ar fi puțin periculoasă dacă nu ar exista fascinația pentru tehnologie și pentru o știință transparentă
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
fi putut vedea binele în orice moment? * Poate că tendința noastră de unificare (ca bază a pornirilor metafizice) își are obârșia în însuși modul de a fi al sensului, el depinzând de un fundal ce trebuie să se închidă. Dezrădăcinare "mediatică": românii din Italia se uită la posturi românești, iar românii întorși din Italia le caută pe cele italiene. Este și expresie a zonei unde se fixează rădăcinile în aceste timpuri: în eter. * După atâția ani de "autocritică" nu avem exercițiul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
avansate din punct de vedere socio-economic au mai mult acces la mijloacele de comunicare, deși există diferențe interesante între diverse părți ale lumii în curs de dezvoltare. Sisteme politice și structuri de comunicare Al doilea nivel este acela al structurilor mediatice, în cadrul cărora au loc de obicei procesele de comunicare publică și privată. Și în această privință, dezvoltarea socio-economică pare să afecteze ambele tipuri de comunicare. În comunicarea privată există mai multe obstacole, dar poate și o mai mare profunzime în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
astăzi, Editura Institutul European, Iași, 2002; Genuri și specii ale textului jurnalistic (curs universitar), Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2, Galați, 2003; Tehnici de colectare a informației, Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", Galați, 2004; Aspecte ale receptării mesajului mediatic, Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", Galați, 2005; Comunicare și publicitate, Editura Tritonic, București, 2005; Jurnalistul Camil Petrescu, Editura Institutul European, Iași, 2007. Colaborează și la "Cotidianul" (redactor, 1991-1994), "Ultimul cuvânt" (redactor, 1993), "Timpul" (redactor-șef adjunct, 1990), "Unirea" publicație
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
au desfășurat, într-un ritm dezlănțuit, vreme de trei săptămîni. Mai multe personalități marcante Carl Gustav Jung, T. S. Eliot, Karl Jaspers, Gabriel Marcel, Jean Paulhan și Stéphane Lupasco au participat la acest eveniment, care a avut un mare răsunet mediatic. Scopul manifestării insolite, dar foarte minuțios pregătite, era de a "pune sub semnul întrebării fundamentele civilizației noastre occidentale, din momentul invaziei în Europa, și deci în Franța, a gîndirii lui Aristotel, așa cum a tradus-o Siger de Brabant. Aceste evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
care vă aduce aminte de copilărie? Persuasiune și amintiri autobiografice Capitolul 4 Divertismentul 46. De ce disprețuiți presa people și... de ce o citiți? Nevoia de bârfă și evoluția grupurilor umane 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul 48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A prendre ou à laisser”? Anticiparea regretelor 49. De ce prezentatorul cel mai popular din Franța are o figură de copil? Fenomenul baby-face 50. De ce tipul de emisiuni „natură și descoperiri”au un
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
laborator sau în condiții reale, această carte detaliază metodele folosite de presă sau de micul ecran pentru a ne modela gustul, preferința, ura și invidia. Manipulare de masă la îndemâna fiecăruia! O carte... pentru a fi mai puțin înșelați de discursul mediatic! Mass-media și convingeri Cuprins De ce dăm crezare informațiilor reluate de mai multe ori în jurnalele TV? Rapiditatea informațiilor și credulitatea 2. De ce sunteți convinși că va izbucni gripa aviară atunci când vedeți reportaje cu puii incinerați? Euristica disponibilității 3. De ce sunteți
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un cetățean consumă mai multă media, cu atât imaginea sa asupra lumii este mai întunecată, atrăgându-și convingerea că Pământul este un spațiu periculos prin excelență. Fenomenul este de natură globală. Percepțiile eronate, distorsiunile și iluziile se înmulțesc, transformând scena mediatică într-un vis cu ochii deschiși. În felul acesta, ajungem să dezvoltăm convingeri eronate față de anumite informații. Spre exemplu, aceea că gripa aviară va izbucni cât de curând și în orașele noastre, după ce am privit la jurnalul de seară incinerarea
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sfera emoțională și, imediat, a constatat că lectura unor astfel de titluri din presă avea un impact asupra comportamentului de consum de carne al acestora. Astfel, starea de spirit în care ne aflăm în momentul în care primim o informație mediatică este la fel de importantă ca informația în sine. Experimentul lui M. Sinacoeur arată că putem evita numeroase capcane ale presei „emoționale” dacă ne-am activat în prealabil modul cognitiv deliberativ. Asta poate avea loc în mai multe feluri: prin lectura unei
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Psihologii Steven H. Chaffee și Yuko Miyo au intervievat 500 de adolescenți și adulți din Statul Wisconsin în timpul campaniei prezidențiale americane din 1980, când aceste familii erau expuse la mesajele de campanie ale candidaților. S-a constatat că, în urma campaniei mediatice, majoritatea subiecților și-au consolidat părerile inițiale, mai ales părerea bună despre candidatul pe care îl preferau de la început. Cum și-au consolidat opiniile inițiale? Privind preferențial mesajele care le confirmau părerile și evitând să se uite la celelalte. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
realizat pe un eșantion cu convingeri mai puțin egalitariste! Experimentul arată cât de mult, expuși fiind la mass-media, reacțiile noastre diferă uneori de idealurile pe care pretutindeni le apărăm. Astfel de experimente ne ajută să înțelegem mai bine anumite fenomene mediatice ciudate: de ce milioane de persoane au dat bani victimelor tsunami-ului din Indonezia, în timp ce dezastre mult mai mari ca număr de victime umane (de exemplu, genocidul din Ruanda) au întâmpinat indiferența generală? În Ruanda victimele erau de culoare și se
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cele mai mari progrese ale tehnologiei, care permit transmiterea informațiilor prin unde hertziene și proiectarea lor pe un ecran-plasmă, nu fac decât să consolideze pornirile umane moștenite din vremuri preistorice. Nu ar fi oare timpul să se dezvolte o etică mediatică la fel de strălucită ca mijloacele tehnice de comunicare cu care ne dăruiește tehnologia de ultimă generație? Pentru mai multe informații Aharon, I., Becerra, L., Chabris, C.F., Borsook, D. (2006), „Noxious heat induces fMRI activation in two anatomically distinct clusters within the
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în casa sa, auzim comentariile oamenilor din sat, ale unui funcționar etc. E clar că asta ne face să visăm. Întotdeauna va fi o poveste frumoasă. Cea a unei bucurii care bate la ușa cuiva ca voi, ca mine. Expunerea mediatică a c câștigătorilor amplifică dorința a milioane de persoane de a câștiga. Creșterea dorinței determină un efect psihologic numit tendință de optimism, care va determina oamenii să joace la Loto. Tocmai asta a arătat și acest experiment: Psihologul John Chambers
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]