20,801 matches
-
e mai rău. Bea ceva și tu, și apoi vino, te voi învăța și pe tine yoga. Am auzit bine. Pot avea încredere în el? Are el încredere în mine? Beau și eu ceva și mă liniștesc. Parcă mă și mișc mai ușor, parcă am revenit. Să fi visat eu toate astea? În vis, în coșmar te simți cum mă simțeam eu. Și totuși a fost real. Slavă cerului că am un psihic sănătos și știu ce-i cu mine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
diversitatea și lucrătura în pietricele a unor veșminte thailandeze. Mă simt și eu mică și încrustată în imaginea minții mele. Ochii, ochii îmi sunt două pietre prețioase și strălucitoare, irisul parte comună cu aluminiul globurilor oculare, și deci nimic nu mișcă în mine. · Și știind că totul este rațiune, totul este biologie. Și citind o carte în carte, îmi amintesc: El era un împărat ce trecea drept ins de rând. Ea era o fată virgină, incredibil de frumoasă, perfectă. Iar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
le fac cu mâna, însă el vine și îmi ia mâna, mi-o răsucește. Eu îngenunchez, îmi dau lacrimile și numai pot țipa. ei pleacă, nu-i mai văd, îi pierd. Mă las la pământ și refuz să mă mai mișc de aici. Mă ridică în brațe și mă poartă până în casă, înapoi. Mă învelește și sufăr, căci răcii afară. Iarna-i rece, eu sunt în pat. Vreme de somn. Mă simt O.K. Ne-am învățat lecția? Are noroc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
un sărut, o apăsare fină pe buzele mele. Țineam amândoi ochii deschiși, fapt ce nu diminua farmecul, ci împreună cu lumina albă a zilei, liniștea incitantă, era și mai plăcut. Atingerile sale îmi provocau fiori de plăcere, iar el nu se mișcă din șezut din fața mea de pe canapea decât după un timp de mângâieri, pentru o apropiere (fizică, căci eram deja intimi, cât se poate de intimi) o învăluire dulce. Ne potriveam perfect și, într-un amestec de tandrețe și o distanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
față. Este el, criminalul pe care îl urmăresc. Zâmbește cu un advertisment tacit. O zbughesc către pădurea deasă, însă mă împiedic într-o capcană a sa și cad. Se oprește în fața mea și se uită la mine. Încerc să mă mișc, dar sunt ținută pe loc, căci se apleacă deasupra mea. Zâmbetul lui este tot proeminent. Se ridică și îmi oferă mâna. I-o accept și mă trage spre el, mă împinge către cabană, eu mă dezechilibrez și nu am timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
pământ, îmi pierd respirația, întind mâinile în față și clipesc des încercând să-mi revin. Cred că-și face milă de mine și mă ia în casă fără să se uite la mine, în timp ce eu nici nu îndrăznesc să mă mișc. Acolo mă ghemuiesc într-un colț al camerei, îmi astup urechile și nu știu ce face el. Ridică-te, hai, și stai ca lumea. Se poartă foarte frumos și mă ia punându-mă în fotoliu. Uite aici cheile de la mașină. Condu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
spuse sunt duse de vânt în toate colțurile lumii. Nu, nu vreau să cobor. E bine sus. De ce să plec din lumea mea? Din mintea mea. În final trebuie să fii singur. · Îi spun fiicei mele: Haide, cu cât te miști mai repede, cu atât mai repede termini! Nu sta, că-ți stă norocul! Fuguța! Hai, hai, fugi! Când am deschis ușa să intru în acea navă spațială, m-am speriat îngrozitor: ceva a pocnit înăuntru. Eram în nava mea, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
necugetată. Isprăvile lui Lupaș Ducându-se la școală, într-o zi friguroasă cu ploaie și vânt, Elena a auzit un scâncet de cățel la marginea străzii. S-a îndreptat într-acolo. Era un cățel care scheuna și nu se putea mișca. L-a luat în brațe și când i-a atins lăbuțele a scheunat și mai tare. Probabil fusese lovit de vreo mașină. L-a luat și l-a dus acasă așezându-l pe o pătură veche și dându-i să
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
din cauza durerii sufletești, fiindcă nu era o fată proastă care să nu se aștepte la ceea ce poate fi mai rău. La ceea ce s-a gândit ea i s-a confirmat într-o zi. La control, i s-a cerut să miște piciorul stâng. — Natalia, încearcă să ridici piciorul stâng. — Nu pot, domnule doctor. Simți ceva, i-a pus mâna pe picior doctorul. Nu simt nimic, domnule doctor. Încearcă să miști piciorul drept. — Tot nu pot. Simți ceva, i-a pus doctorul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
confirmat într-o zi. La control, i s-a cerut să miște piciorul stâng. — Natalia, încearcă să ridici piciorul stâng. — Nu pot, domnule doctor. Simți ceva, i-a pus mâna pe picior doctorul. Nu simt nimic, domnule doctor. Încearcă să miști piciorul drept. — Tot nu pot. Simți ceva, i-a pus doctorul mâna și pe piciorul drept. Nu simt nimic, domnule doctor. Stai liniștită, a acoperit doctorul cu o privire care-i trăda îngrijorarea. Atunci Natalia a fost copleșită de teama
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Cecilia cu capul pe pieptul lui și cu brațul peste mijlocul său, cum adormise de cu seară, n-a îndrăznit să se clintească, și-a reținut și respirația ca să n-o trezească. După o vreme, ea a început să se miște și să caște ca un copil frânt de somn. S-a ridicat și i-a pecetluit căscatul cu cea mai dulce sărutare determinând-o să deschidă mari ochii ei albaștri, atât de limpezi, odihniți și frumoși. —Mireasa mea pură! —Băiatul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
dată mișcările bebelușului, încât a tresărit. —Draga mea, ce-ai pățit? Simți ceva? i-a luat mâna și i-a pus-o pe abdomen. —Ce? — Așteaptă! a pus mâna ei peste a lui până s-a simțit izbitura din interior. — Mișcă! au exclamat, fericiți, amândoi. —Cecilia s-a ridicat să meargă până în bucătărie să-și ia niște banane. Stai! să-i mai simțim mișcările. Vom avea timp de-acum încolo. Abia a început. —Stai, te rog mult, îmi place să-l
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
s-au dus la culcare adormind îmbrățișați. A doua zi dimineața, când s-au trezit, Matei era cu mâna pe burtica ei așteptând mișcările bebelușului. Să ne grăbim că întârziem la serviciu. — Numai două minute. —Tu crezi că el se mișcă la comandă? — Înseamnă că ești în patru luni și jumătate cu sarcina. —De unde știi? Păi nu sunt medic? — Te știam chirurg nu mamoș. Tu le știi pe toate, dar una nu știi: că sunt atât de mândru că mă vei
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
sunt medic? — Te știam chirurg nu mamoș. Tu le știi pe toate, dar una nu știi: că sunt atât de mândru că mă vei face tată. Când să plece, Cecilia a simțit mișcările fătului. — Acum s-a trezit și el. —Mișcă? Ia să văd, a băgat mâna pe sub rochia Ceciliei, până la locul unde simțeau mișcările bebelușului. Stai, tu, că poți și peste rochie să simți. — Vreau să le simt bine; o dată o lovitură, încă una! exclamă fericit. — Hai că întârziem, își
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ținuta Cecilia și pleacă fiecare la serviciul lui. Chiar în aceeași zi, după terminarea serviciului, Cecilia a trecut pe la mamă-sa să-i spună și să se asigure de cele spuse de Matei privind stadiul sarcinii. —Mamă, la câte luni mișcă fătul? —La patru luni și jumătate. De ce mă întrebi? A mișcat cumva bebelușul tău? — Aseară am simțit primele lui mișcări. Așa mi-a spus și Matei dar am vrut să știu părerea ta. — Mai încă atâta timp și vei fi
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
zi, după terminarea serviciului, Cecilia a trecut pe la mamă-sa să-i spună și să se asigure de cele spuse de Matei privind stadiul sarcinii. —Mamă, la câte luni mișcă fătul? —La patru luni și jumătate. De ce mă întrebi? A mișcat cumva bebelușul tău? — Aseară am simțit primele lui mișcări. Așa mi-a spus și Matei dar am vrut să știu părerea ta. — Mai încă atâta timp și vei fi mămică. Pe măsură ce zilele se scurgea, Ceciliei i se vedea tot mai
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
din ochii lui nar fi fost deloc alta! Pe toate acestea le constata acum Anton cu o uimire amară și își dădea seama că, de bine, de rău, el era singurul vinovat, și dobitoc ar fi fost să se mai miște cumva din loc, pentru tot restul nopții. Astfel, făcându-și de bunăvoie penitența meritată, se ghemui strâns lângă oglindă și se hotărî să își prelungească acel rendez-vous1 cu aceasta până în zori. Apoi, adormi. Dar negura tainică a nopții se lăsa
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Observându-l atent din semiprofil, acesta avea acea privire pierdută n zare, care, deși se slujește de ochii deschiși ai celui în cauză, nu sesizează niciodată altceva, decât doar punctul fix, spre care este îndreptată. Buzele uscate, care i se mișcau, confirmau faptul că acest om vorbea de unul singur și, deși gura răutăcioasă a lumii ar putea spune acum - dacă n-a și spus deja - că acesta era, pur și simplu, un nebun, ca atâția alții pe lumea asta, adevărul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
a încălca atare convenții sociale, care se referă la intimitatea persoanei, repetând întruna că așa ceva nu se face, nici chiar pentru un scop atât de distins și de înălțător, precum este literatura, bunăoară. Însă pe cine dintre noi toți nu mișcă - sufletește vorbind - un astfel de om, care se zbate așa de vârtos împotriva conștiinței sale și care are inima înțesată doar de regrete și de frustrări, dar lipsită cu totul de speranțe? Pentru un tânăr, un eșec nu are o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
constrângeri totodată. Își trăia clipele de glorie în plin, adânc cufundate-n beția dulce a răzbunării lui iminente și imposibil de împiedicat. Jubila în tăcere, dar jubila! Într-un cuvânt, se simțea călare pe situație, stăpân absolut peste tot ce mișca acolo! În aceste momente, singurul lucru și cel mai evident, care urla cu putere în el, era numai nerăbdarea febrilă de a isprăvi totul odată și de a-și lua mai repede grija de pe cap 62 Rareș Tiron și apăsarea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
hainele numai zdrențe și o față chinuită. Se vedea limpede 76 Rareș Tiron că era decăzută moral, căci avea în privire acel licăr sfâșietor de tristețe și de suferință, care știe să înmoaie inima omului îndată, iar asta m a mișcat cu tărie și m-a înduioșat. Mi-a întins mâna spre a-i da ceva, iar eu n-am tut să-mi întorc fața de la ea; nu mi-a îngăduit simțirea să fac un gest într-atât de nedemn și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de gloată, pornire ce în ei își găsește atât de bine expresia. Iar acum, probabil, se bucură pe deplin de victoria lor asupra mea, căci bucuria începe acolo de unde încetează disconfortul, și oricăruia dintre noi îi vine greu să se miște, atunci când trăiește cu un ghimpe în coaste, care nu-i dă pace defel! Tot ascultând, pe chipul tânărului începea să se zugrăvească pronunțat mirarea, amestecată cu mâhnire și cu indignare. El îi ceru din priviri Mariei să vorbească mai departe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
fie pe scandal), sau de cerșetori josnici și, unii dintre ei, vicleni chiar (care stăteau pe la ușa instituției mai mult ca să înșele, decât ca să și ceară de mâncare). În astfel de situații delicate și care nu te lasă să te miști în voie, ei bine, ce putea să Istorisiri nesănătoase fericirii 121 facă această Adriana, o femeie singură și fără cine știe ce puteri? Oare forța exterioară a acestor împrejurări n-o împingea deloc să-și părăsească ghișeul ei, să meargă drept la
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
a trezit bine din somn. Pentru o clipă, chiar mă speriasem, zău așa! Ce mi s-a întâmplat, mă întrebi? Sincer, sunt dărâmată. Astăzi, am fost martora unei vești oribile: mi-a murit o colegă de serviciu. Asta m-a mișcat cum nu se poate mai profund. N-am fost bună de nimic toată ziua, am fost sucită și întoarsă pe dos, parcă n-am fost eu... Mă simt groaznic, nu îmi este bine deloc. Adu-mi un pahar cu apă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pare chiar foarte poetic, să știi! Mai bine le-ai lăsa pe toate baltă și te-ai apuca de scris versuri, zău așa! Firea ta îmi pare că nu-i foarte diferită de cea a barzilor romantici! Cred c-ai mișca serios pe foarte multă lume 134 Rareș Tiron cu sentimentalismul tău!, și zicând acestea, rânji larg și batjocoritor, ea fiind dușmanul aprig al tuturor gingășiilor exagerate. - Bine, dar viața-i o poezie, de multe ori!, protestă, aproape blajin și fără
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]