7,435 matches
-
fi oameni, din egalitatea oamenilor ca oameni, dreptul la o situație politică, respectiv socială, egală, a tuturor oamenilor, sau cel puțin a tuturor cetățenilor unui stat ori a tuturor membrilor unei societăți. A trebuit să treabă milenii și au trecut milenii până când din această idee inutilă de egalitate relativă s-a putut trage concluzia unei egalități în drepturi în stat și societate, până când însăși această concluzie a putut apărea ca ceva natural și de la sine înțeles". Friedrich Engels, "Anti-Dühring", în K.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fiecărui nou moment cu imaginea unui univers al „eternelor reîntoarceri”. Cele mai importante rituri calendaristice sunt asociate schimbării „crugului”, adică Încheierii unui ciclu și Începerii altuia nou (fie el an solar, an lunar sau grup de ani, precum secolul sau mileniul). Th. Gaster (1987, vol. XIII, pp. 148-150) propune o morfologie a riturilor calendaristice În funcție de patru mari familii de ceremonii. a) Riturile de mortificare precedă momentul de trecere și au ca scop semnalarea simbolică a crizei produse de slăbirea vechilor puteri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
convențional, metaforică și metonimică. Pentru reprezentanții primului curent, analogiile, oricât de superficiale ar fi, validează automat etichetarea unui element folcloric drept constituent mitologic și echivalent al unui alt fapt dintr-o altă mitologie. Analogiile sunt adeseori construite prin salturi peste milenii și meridiane, salturi care eludează funcționarea specifică a elementelor discutate În epocile și civilizațiile din care au fost scoase. Acest tip de raționament se regăsește În lucrările de pionierat (A. Marienescu, Poesia populară, 1859; E. Niculiță-Voronca, Studii de folclor, 1908
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
IOAN POPOIU ROMÂNII ÎN MILENIUL MIGRAȚIILOR (2751247) Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României POPOIU, IOAN Românii în mileniul migrațiilor : (2751247) / Ioan Popoiu. Iași : Junimea, 2015 ISBN 978-973-37-1819-2 94(498) Redactor: Florin Cîntec Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 (Fundațiunea Universitară Regele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
IOAN POPOIU ROMÂNII ÎN MILENIUL MIGRAȚIILOR (2751247) Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României POPOIU, IOAN Românii în mileniul migrațiilor : (2751247) / Ioan Popoiu. Iași : Junimea, 2015 ISBN 978-973-37-1819-2 94(498) Redactor: Florin Cîntec Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand BCU Mihai Eminescu) cod 700511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232-410427 e-mail: edjunimea@gmail
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) IOAN POPOIU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA IOAN POPOIU ROMÂNII ÎN MILENIUL MIGRAȚIILOR (275-1247) Ediția a II-a, revăzută și adăugită Editura Junimea Iași 2015 Autorul mulțumește, pentru apariția acestui volum, sponsorilor: Consiliul local și Primăria Câmpulung Moldovenesc Farmacia "Actis" (Câmpulung Moldovenesc) Farmacia "Viofarm" (Câmpulung Moldovenesc) Firma Ianys (Cîmpulung Moldovenesc) Familia ing.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Moldovenesc Farmacia "Actis" (Câmpulung Moldovenesc) Farmacia "Viofarm" (Câmpulung Moldovenesc) Firma Ianys (Cîmpulung Moldovenesc) Familia ing. Dana Popa (Timișoara) Familia ing. George Dumitrașcu (Timișoara) Familia Anca și Adrian Guiu (SUA) PREFAȚĂ Cartea noastră are drept conținut epoca aurorală a istoriei românești: mileniul migrațiilor (275-1247). Primul mileniu al istoriei noastre este unul fundamental, dacă avem în vedere cele două evenimente majore: creștinarea și închegarea neamului românesc. În mod paradoxal, despre această însemnată epocă de istorie românească s-a scris destul de puțin. Manualele și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Moldovenesc) Farmacia "Viofarm" (Câmpulung Moldovenesc) Firma Ianys (Cîmpulung Moldovenesc) Familia ing. Dana Popa (Timișoara) Familia ing. George Dumitrașcu (Timișoara) Familia Anca și Adrian Guiu (SUA) PREFAȚĂ Cartea noastră are drept conținut epoca aurorală a istoriei românești: mileniul migrațiilor (275-1247). Primul mileniu al istoriei noastre este unul fundamental, dacă avem în vedere cele două evenimente majore: creștinarea și închegarea neamului românesc. În mod paradoxal, despre această însemnată epocă de istorie românească s-a scris destul de puțin. Manualele și compendiile noastre expediază această
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de istorie românească s-a scris destul de puțin. Manualele și compendiile noastre expediază această epocă în două-trei capitole, cu un conținut sumar, superficial. Nu numai intelectualii, dar chiar istoricii posedă o cunoaștere aproximativă a epocii menționate. Explicația este aceea că mileniul amintit este dificil de abordat de un cercetător obiectiv și scrupulos. Istoricul Mihai Bărbulescu era declarat sceptic asupra faptului că vom reuși să redăm complet istoria acestor secole: "Dorința de a urmări pas cu pas, de a face demonstrații complete
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
înfățișa încheieri, concluzii, delimitări cronologice cât mai exacte" (Istoria României, compendiu, p. 116). Istoricul are, evident, dreptate. Timp de aproape șapte secole, între 275-900, noi nu cunoaștem numele nici unei personalități autohtone, creatoare de istorie. Cercetătorul care vrea să abordeze acest mileniu încărcat de tăceri din istoria noastră se trezește brusc afundat, cu sau fără voia sa, într-o pădure întunecoasă, lipsită de poteci, trebuind să-și deschidă singur drum prin hățișurile acesteia. El este silit, nu o dată, în lipsa documentației, să recurgă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-și deschidă singur drum prin hățișurile acesteia. El este silit, nu o dată, în lipsa documentației, să recurgă la intuiție pentru a desluși sensul evenimentelor sau faptelor. Cu toate acestea, asupra noastră, ca și asupra oricărui iubitor de istorie românească, tocmai acest "mileniu al tăcerii" exercită o adevărată fascinație! Această atracție inexplicabilă provine din dificultatea de a da un răspuns la întrebarea: cum au putut comunitățile umane daco-romane (românești) să supraviețuiască în vălmășagul migrațiilor, timp de zece secole?! Ne gândim, mai ales, la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la rândul lui, de tenacitatea anonimă și tăcută a neamului romanic de la Dunăre. Încercarea de a formula un răspuns coerent și convingător și argumentele înfățișate de noi în acest sens alcătuiesc conținutul cărții de față. Inițierea în tainele acestui clarobscur mileniu o datorăm unor mari istorici și cărturari români, autori ai unor lucrări fundamentale pe care vrem să le prezentăm cititorului încă din prefață. Menționăm, în primul rând, lucrarea marelui cărturar și istoric V. Pârvan, Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
partea II (602-970), partea III (970-1247), respectiv zece capitole. În final, am adăugat două capitole ce transgresează cronologic perioada abordată și cuprinde intervalul 1247-1359, de la Diploma ioaniților la întemeierea Moldovei. Intervalul temporal menționat este o continuare firească a problematicii primului mileniu al istoriei noastre, iar întemeierea statală marchează încununarea luptei îndelungate pentru dăinuire a românilor, în spațiul de la Dunăre, Carpați și Mare. Septembrie 2009-Decembrie 2012 IOAN POPOIU Câmpulung Moldovenesc "Istoria celor o mie de ani, cuprinși între 275, părăsirea Daciei, și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
numai romanizării, dar și creștinării". Avem destule dovezi ale supraviețuirii moștenirii "păgâne", getice și romane, în spiritualitatea românească: cultul morților, mitologia funerară, riturile agrare, obiceiurile sezoniere, credințele magice ș.a. Acestea persistă, abia schimbate, de la o religie la alta, timp de milenii! Un exemplu concret de continuitate, evidentă până la vocabular, este cel al zeiței Diana! V. Pârvan, în Getica, presupune că Diana daco-romană (Diana Sancta) era aceeași divinitate cu Artemis-Bendis a tracilor (Herodot, IV). Echivalența aceasta, nedemonstrată încă, nu lasă nici o îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din secolele VII-X, cu implicații mari în viața religioasă a românilor, este pătrunderea unor cuvinte de origine sud-slavă în vocabularul limbii române, aspect legat de procesul complex de interculturație între populația dunăreană-pontică, romanici și slavi, bizantini, bulgari, la finele primului mileniu. Pe de altă parte, contactul cu neamurile slave a determinat pătrunderea, mai întâi pe cale populară, apoi pe cale instituțională, din secolele IX-X, a unor cuvinte originare din patrimoniul lexical slav în greaca bizantină, albaneză și română. Acest aspect este strâns legat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
jertfă (zretva), slujbă (sluzba), molitvă (molitva), pomană (pomenati), hram (hramu), taină (tajna), smerenie (smerjenje), milă (milovati), utrenie (utro), vecernie (vecer).61 Evoluția creștinismului în secolele VII-X Evoluția vieții spirituale (religioase) a populației autohtone din stânga Dunării, în ultimele trei secole ale mileniului I, s-a desfășurat într-un context politic și etno-demografic fluctuant. Prăbușirea stăpânirii bizantine în regiune și spargerea romanității dunărene, sub aspect religios, al creștinismului, s-au soldat cu dispariția organizării bisericești pe linia Dunării și încetarea legăturilor dintre creștinătatea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fost restabilite legăturile economice și religioase cu regiunile învecinate, au fost restaurate episcopiile în regiunea Dunării-centre religioase și culturale, cristalizarea, în secolele IX-X, a unor formațiuni statale ce au contribuit la evoluția vieții religioase (creștine), în nordul Dunării, la sfârșitul mileniului I. Dar procesul de normalizare n-a fost uniform, instabilitatea politică în sudul Moldovei, vestul Munteniei, Crișana și Maramureș. Un indiciu al normalizării, în secolele IX-X este numărul mare al obiectelor creștine la est și sud de Carpați, construirea de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
românilor: bocete, lamentații, strigăte, gesturi disperate, ținută cernită, praznice înainte și după înmormântare sau la intervale regulate (parastase). Aceste obiceiuri de înmormântare creștine sunt prelungiri ale unor cutume, practici și rituri funerare vechi al românilor ce s-au perpetuat în mileniul întunecat. Putem concluziona că realitățile funerare din nordul Dunării, în secolele VII-X, sunt foarte complexe: rituri și ritualuri de tradiție păgână conviețuiesc cu rituri specifice creștinilor.65 În ceea ce privește limbajul religios, istoria generală a limbii române, în ultimele trei secole ale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
întunecat. Putem concluziona că realitățile funerare din nordul Dunării, în secolele VII-X, sunt foarte complexe: rituri și ritualuri de tradiție păgână conviețuiesc cu rituri specifice creștinilor.65 În ceea ce privește limbajul religios, istoria generală a limbii române, în ultimele trei secole ale mileniului I, se caracterizează prin două mari procese: pe de o parte, transformarea definitivă, cel mai târziu în secolul VIII-a variantei dunărene a latinei într-o limbă, care, prin structură gramaticală și lexic de bază, se individualiza ca una neoromanică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
regres la ascensiune. Profunzimea credinței creștine, implantată în secolele IV-VI, a constituit principala pârghie a rezistenței etnice și spirituale (religioase) a populației autohtone, după spargerea romanității răsăritene și năvălirea slavilor. Acesta era tabloul religios al spațiului românesc în pragul mileniului II, după o evoluție îndelungată, el era pregătit să intre în etapa creștinismului statal. NOTE 1. Istoria Românilor (Tratat), vol. II, București, Editura Enciclopedică, 2001, p. 587-589. C. Daicoviciu, Există monumente creștine în Dacia traiană din sec. II-III?, în AISC
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
București, Editura științifică și enciclopedică, 1980, p. 79-81; Eugen Lozovan, Dacia sacra,.București, Editura Saeculum, 1998, p.11-54. 53. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 102-103. D. Gh. Teodor, Creștinism și păgânism la est de Carpați în a doua jumătate a mileniului I d. Hr., în Pontica, 28-29, 1995-1996, p. 215-226. 54. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 102-103. 55. A. D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traiană, vol. I, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985, p. 323-328; N. Iorga, Istoria Românilor, vol. II, București
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Odată cu așezarea slavilor în Dacia (nordul Dunării) și Peninsula Balcanică, după căderea definitivă a limesului danubian, în 602, sub loviturile avaro-slave, începe o nouă perioadă în istoria sud-estului european.6 Populațiile migratoare pe teritoriul Daciei după 275 Timp de un mileniu (secolele III-XIII), în spațiul carpato-danubiano-pontic, s-au perindat douăsprezece seminții, cele mai multe fără a influența evoluția societății locale. Sarmații Făceau parte din ramura vestică a populațiilor iraniene și erau strâns înrudiți cu sciții. Istoria lor cuprinde 11 secole și este împărțită
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
revenirea Imperiului (Bizanțului) la Dunăre, în a doua jumătate a secolului al X-lea, care a favorizat elementul etnic autohton (românii) și asimilarea completă a slavilor de către aceștia. O estimare numerică a locuitorilor spațiului carpato-dunăreano-pontic, în a doua jumătate a mileniului I d. H., este dificilă. În Europa apuseană, pe baza registrelor parohiale, s-a putut aprecia că, în jurul anului 600, existau 14,7 milioane locuitori. La noi, în estul Europei, nu s-a putut stabili numărul locuitorilor, dar s-a apreciat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
metalice, saline ș.a. Au fost descoperite vestigii ale activității de extragere și reducere a minereurilor, s-au aflat 30 de așezări din secolele IV-VII și alte 42 din secolele VIII-XI. În multe așezări, mineritul era o activitate permanentă, pe parcursul întregului mileniu, precum centrele de la Teliuc, Lozna, Târgșor, Ghelari, Șirna. Descoperirile denotă cunoștințele tehnice ale minerilor și topitorilor ce necesitau operații tehnice dificile-acestea se îmbogățeau de la o generație la alta și se transmiteau din tată în fiu, pe parcursul secolelor, în cadrul acelorași comunități
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
reprezintă problema fundamentală a permanenței istorice românești. Închegarea statală a fost rezultatul capacității și efortul continuu de organizare politică, pornind de la forme inferioare-obști și uniuni de obști, până la cele superioare-cnezate și voievodate. Aceasta denotă caracterul statornic al populației românești în "mileniul tăcerii". Au fost atestate structurile fundamentale ale societății autohtone, în cei peste o mie de ani, care separă momentul dispariției suprastructurii politice romane în Dacia de constituirea statelor medievale de-sine-stătătoare. Recapitulând, am văzut că după 275, forma generală de organizare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]