4,743 matches
-
Aproape pe loc. Prin ricoșeu. Din altă parte. Din exterior: Din capul scărilor, pocnete grațioase și sprințare, de tocuri mici și ascuțite, femeiești, ajung la ușă, cât ai zice noapte! În pragul încăperii stă postată Coco, alias Bombonica, prietena infidelă, mincinoasă și picantă, în vârstă de numai optsprezece ani, a Bossului. Osânda lui! Zveltuță, veselă, brunetă, rimelată, mignonă și apetisant de murdară. Murdară de sus și până la poale, murdară pe păr, pe rochița albastră cu buline galbene, terfelită de iarbă și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
da! Și încă cum! Foaie verde-a bobului, Prin pădurea bradului, Trece p...la calului! Bu-hu-huuu...! U-huuu...! Hu-huuu...! M-asculți? De când ați fost smulși, fricoșilor, de sub Coroană, vi s-au perindat vouă, pe la cârmă, șase conducători nepricepuți, trufași, abrași și mincinoși. Cinci au fost, v-au stors și s-au cărăbănit. Unul mai este, și vor mai fi iar doi ori, poate, trei, până ce vă veți redeștepta și vă veți întoarce spășiți, amărăștenilor, în pace, la răzorul vostru. Ori, nu veți
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
este, și vor mai fi iar doi ori, poate, trei, până ce vă veți redeștepta și vă veți întoarce spășiți, amărăștenilor, în pace, la răzorul vostru. Ori, nu veți mai avea nicicând un Vodă fals, dacă veți sparge mai curând oglinda mincinoasă a blestemului ca să gândiți și voi la ceea ce faceți și să faceți într-adevăr ceea ce gândiți, odată și pentru totdeauna! Lași netrebnici... Am obosit. Ciudat, foarte ciudat. Trebuie să mă întind la loc, ca să mă odihnesc! Retrăgându-se în umbră
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Dorințe naturale îmie îmi par a fi mai degrabă nenaturale...) și nenecesare, ele nu intră nicidecum în discuție cînd e vorba de conducerea individului spre seninătate. în plus, poezia redusă la cea a lui Homer e considerată detestabilă deoarece este mincinoasă, punând în scenă mituri și povești, deci niște erori. Pe de altă parte, în măsura în care face dezirabile pasiunile omenești, ea merită să fie condamnată fără apel. Philodemos poet - și Lucrețiu, de altfel... - nu poate subscrie la această opțiune. Tot așa cum epicurismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
proferau amenințări și acuzații. ― Mașina! Mârșava Mașină!... O monstruozitate mecanică, necinstită, inumană... Conspiratorii venusieni, cei care au infectat oamenii cu otrava sa străină... Cămașă de forță... asasinat... masacru... Și în tot acest timp, ca un fundal sonor al acestor voci mincinoase, răsunau bubuiturile tunurilor, vacarmul surd, dar în continuă creștere, al armelor. Gosseyn simțea că adoarme. "M-aș simți mai bine în pat. Sunt obosit. Atât de obosit." ― Gosseyn! Toate celelalte voci tăcură. Radioul i se adresa lui direct. ― Gosseyn, îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
și Întotdeauna bine dispus. Dar apoi, cu timpul, avocatul șmecher și priceput la tot felul de subterfugii, Înconjurat de femei cu obiceiuri discutabile, de figuri dubioase și de afaceriști meschini, cu timpul, acel om atât de diferit de el, imoral, mincinos, ușuratic și neobrăzat de fericit, Îi devenise chiar simpatic - și, de fapt, i-ar fi plăcut să fie ca el. Și ar fi vrut ca el să-l placă Într-adevăr. Să nu Îl vadă ca pe un simplu corp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cu pensia alimentară..., Încercă Antonio. Trebuie să-ți dau o grămadă de bani. Banii - cuvântul magic pentru fiica Olimpiei. Baba aceea ar jupui un păduche pentru a-i vinde pielea. Bani, bani, bani, copiii noștri au devenit o valută - târfă mincinoasă, te Împușc În cap de Îndată ce te așezi În mașina asta. — Antonio, eu nu vreau să vorbesc cu tine despre bani, Îi răspunse Emma obosită. Tu știi ce ai de făcut. Dacă vrei să faci ceva pentru copiii tăi, fă. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
sută de ori renăscut, insultat, jignit, atacat pe la spate și totuși gata oricând să se ridice iarăși și să atace din nou. Poate că asta am iubit la el. Îndrăzneala. Curajul. Lipsa de pudoare cu care crede În visele lui mincinoase. Nimic altceva. Voia să se ridice, să-l oprească pe trogloditul acela de Buonocore, să o facă fericită pe Camilla - voia, Într-adevăr voia. Dar În clipa aceea o durere - ca mușcătura unui câine - Îi contractă pereții uterului. De trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
un al doilea mandat. Era În toiul verii anului 2000. La aceeași dată, pe insula Roland, aflată la antipozi, apăreau primele indicii ale prezenței extratereștrilor... Din acel moment Începe și relatarea noastră propriu-zisă. Partea Întîi CHRISTINA DOMESTICA Toți cretanii sunt mincinoși CÎnd avea lucruri importante de discutat cu soțul ei, Christina Își punea mai Întîi șorțul de bucătărie. Acest accesoriu vestimentar aparent banal Îi oferea un sentiment de siguranță: i se părea că o apără ca un scut - deși altminteri Christina
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
aceea ai Închis seiful. Așa Încît nu-ți rămîne decît să te mai bărbierești o dată, deduse ironic maiorul. — Prietene Smith, din cîte Înțeleg, insinuezi că de fapt n-am deschis seiful și deci n-am găsit nimic, adică mă faci mincinos, ceea ce aproape că mă jignește. Te rog să ai mai multă Încredere În mine. — Prietene Pablo, În meseria noastră, prea multă Încredere strică. Nu avem aceeași meserie, eu sunt doar o persoană privată care Încearcă să-și ajute prietenii. Nici o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
găinile care le ouaseră fuseseră hrănite cu scârnă de om amestecată cu paie tocate, făină de oase și ceva grăunțe refuzate la export. Culmea e că se găsea câte una care pica În extaz și lăuda În gura mare marfa mincinoasă pe care dăduse o grămadă de bani: „Ce Înseamnă, dragă, oul de țară: gălbenuș mai galben și gustos, albuș consistent, iar nu apătos, așa cum au alea din comerțul de stat. Am făcut o prăjitură magnifică și toată lumea m-a lăudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
după ferchezuit și după ceaiul de dimineață cu un sfert de pâine și o felie de brânză, s-au așezat ordonat, pe plutoane, În fața clădirii unde fusese improvizat biroul Comandantului. În mâini aveau cererile și plicurile. În plicuri, pe lângă scrisorile mincinoase, Îngrămădiseră - fiecare după puteri - bancnote albastre. Se spunea că la una de o sută căpătai două zile. Cu cât aveai mai multe, cu atât mai bine. Câțiva nefericiți n-avuseseră ce bani să Împăturească În scrisoare. Trăiau și ei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Într-un târziu, să guste din zeama acrișoară și maronie care nu se mai găsea, de vreme destulă, decât În dughenele dintr-un orășel ars de soare de la malul mării. Băuse puțin și stomacul i se Încrâncenase nu din pricina poveștii mincinoase care Încerca să dezlege taina fabricării de bragă și care spunea că doi turci se freacă cur În cur deasupra unui lighean, un al treilea toarnă cu ibricul apă În chiar locul joncțiunii, iar ceea ce rezultă este tradiționala răcoritoare care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe coclauri, de muncit cu ziua ca să-și rostuiască bani de băutură, de crunte pedepse pe care femeia le primea cu supușenie, căci era Încredințată că așa Își arăta iubirea bărbatul vieții ei. În noaptea În care Ectoraș aflase zvonurile mincinoase despre năravurile nelegiuite și grețoase ale fetei care tocmai Îl sărutase fugar, țipetele Mariei arătau fără greș că Ion era la pușcărie și ea se Întorsese să ierneze la bătrânul cu suflet mic care Îi dădea trânteala de bun venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
deznădejde ura, cetățeni... În miezul aproape Încremenit al vârtejului, Repetentu mai apucase să se vadă pe el Însuși, ghemuit, cu ochii Închiși și cu palmele strânse pe urechi, așteptând, parcă, să se nască, dar purtând pe chip liniștea șovăielnică și mincinoasă a soldatului care, pitit Într-o pâlnie, Își face socoteala că obuzele nu pică niciodată exact În locurile unde căzuseră cele de dinaintea lor. * * * Nu cu multă vreme Înainte de a-și pierde sănătatea trupului și a minții, Tatapopii se pregătea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vremea echinocțiului de toamnă nu-l Încânta peste măsură. Mulți dintre prietenii cu care și-ar fi dorit să petreacă se Însuraseră deja și nu aveau dreptul să ia parte la sărbătoarea păgână, căreia maestrul Foiște Îi dase o tălmăcire mincinoasă de la un capăt la altul. Pe Ectoraș, Însă, ca și pe mulți alții, povestea tristă a iubirii dintre Fiu și Aleasă, pe care o auzise Încă de copil din gura profesorului și omului de cultură, Îl mișcase și-l făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
neputința aceea Îi venise odată cu singurătatea, boala și spaima de moarte. Dacă atunci când era sănătos ar fi crezut În ele, poate ar fi căpătat și el o pereche de aripi, dar așa, fiind nevoit să creadă, rugile sale păreau, poate, mincinoase. Zăcea liniștit pe pat, Îmbrăcat În haine curate, cu mâinile pe piept și cu doi bănuți de metal pe ochi. Vecinele Îl spălaseră, după datină, Îi lăudaseră bărbăția și una dintre ele Îl bocise. La cap Îi ardea o lumânare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
noastră de a descifra câteva permanențe mitice ale gândirii marxiste nu se bazează pe o metodologie de cercetare în sensul propriu al cuvântului ci, mai curând, pe câteva precauții, delimitări. Căci a critica miturile nu înseamnă a demonstra că sunt mincinoase ci, mai curând, a le regăsi fondul de adevăr 69. Ne blocăm într-o falsă întrebare dacă vrem să interpretăm mitul cu orice preț, prin raportare la realitatea comună sau să o recompunem pe cea din urmă plecând de la mit70
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ce cutreierau satele cu fel de fel de obiecte poleite și de proastă calitate, care luau ochii fetelor și nevestelor tinere, cerșetorii proveniți din mahalalele sărace ale Botoșanilor, iar în preajma alegerilor, invadau satele hoarde de agenți electorali care făceau propagandă mincinoasă partidelor politice care-i angajau. În acest cadru economic, politic și social în care școala și biserica își disputau supremația, țăranii mai înstăriți, la îndemnul învățătorilor, își strângeau cureaua și își trimiteau copiii, cu aplecare pentru carte, să învețe la
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
intenție de a mă conforma proverbului: «A înțelege tot înseamnă a ierta tot». Voi fi întotdeauna un inamic nemilos și nu mă voi lăsa cuprinsă niciodată de o toleranță de prost gust ș...ț. și, pentru a preveni toate concluziile mincinoase, să fie clar, înaintea rândurilor care urmează, că ura mea pentru lagărele de concentrare germane este exact aceeași ca și pentru lagărele dictatorului Stalin” (Buber-Neumann, 1998, p. 241). În Deportată în Siberia (1949), la p. 53, Buber-Neumann vorbește despre o
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
întrebe pe Sfântul Petru de ce nu este și el trecut în lumea celor drepți, adăugând că multe cărți a scris la viața lui. Răspunsul a evidențiat tocmai acest păcat de a fi lăsat lumii, pentru totdeauna, gânduri vinovate și mărturii mincinoase. Într-un alt context vorbeam despre tatăl unui remarcabil istoric ieșean care a refuzat să mai cânte altceva decât Internaționala. Cântase Deșteaptă-te, române! și a făcut pușcărie. După aceea, furia și neîncrederea erau așa de mari, încât, cu orice
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dese că este un dictator, a făcut o pledoarie, pretins științifică, pentru absența dictaturilor. Dictatura proletariatului devenise o etapă democratică, iar dictatura regală fusese uitată. Deoarece pentru dictator era important să iasă cu „fața curată” - prin orice mijloace, fie și mincinoase -, strategul ideii s-a făcut că a uitat de dictatura regală. În realitate, pe această cale, s-a scos și mai mult în evidență contrastul dintre faptele istoriei și „strălucitul raport”. A fost răzbunarea unui intelectual, care, în preajmă fiindu
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
îmbracă adesea ipostaza unei întemeieri. Ca și eșecul căutării adevărului: „Totul e capitulare, exceptând neliniștea, exceptând setea neostoită de adevăr” (III, 276). Și am putea continua: exceptând suferința, înfrângerea, descurajarea. Iată: „Adevărul se află în descurajare. Deci curajul, speranța sunt mincinoase, false, nu aduc cunoașterea. A trăi înseamnă să optezi pentru nonreal, pentru nonadevăr” (III, 267). Suferința, așadar, ca metodă de cunoaștere. Ba chiar ca dat al superiorității. Să ne amintim: Cioran vorbea despre suferința care ar face „să avanseze cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Chatterton's, in the British Museum / Către dra Hoyland. Dintr-un manuscris al lui Chatterton din British Museum - "disperare-întunecată". To Miss C. / Către dra C. - "inimă aflată-n suferință"; "Al Dragostei spin mai ascuțit". The art of puffing / Arta laudei mincinoase - "sărmana Libertate-n Lanțuri"; Meritul nu mai există". The whore of Babylon / Desfrînata din Babilon - "Conștiința e o Desfrînată pe bani"; "Ci toate lucrurile omenești se-învîrt în jurul credinței; Și, (sau asta-i ce visează Înțelepții Filosofi,) / Nimica nu-i cu-
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
temeiul civilizației). Iubirea înseamnă mângâiere, tandrețe, răbdare, dar deseori și asprime, necruțare, mânie. Și totdeauna curaj. Ea se exprimă în elegii sau imnuri, dar niciodată în tămâiere și flagornerie. Ea presupune neapărat încredere și fidelitate, deci optimism, dar nu optimismul mincinos și laș al ipocriziei, ci optimismul uneori exultant, dar alteori dureros și chiar tragic al conștiințelor superioare. Așa e iubirea virilă și eroică a lui Jebeleanu: pilduitoare din acest punct de vedere ar fi cu osebire, dacă am putea totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]