18,953 matches
-
la împărțirea beneficiilor, se stabilesc de ministere, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, astfel încît să reprezinte la unitățile economice 3,5 la suta din fondul de retribuire planificat, iar la unitățile miniere, de extracție a țițeiului și gazelor și de foraj, 4,5 la suta din fondul de retribuire planificat. La unitățile social-culturale, ministere, celelalte organe centrale și locale, precum și la instituțiile de stat, fondul de premiere pentru anul 1989 se stabilește
DECRET nr. 105 din 24 aprilie 1989 privind fondul de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor şi fondul de premiere pentru anul 1988-1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106754_a_108083]
-
S-a apelat la învăluirea zonei. Două elicoptere au fost aduse pentru a supraveghea Valea Jiului și a asigura legătura cu Bucureștiul, deși motivul invocat pentru prezența lor a fost acela de a fi la dispoziția victimelor în cazul unor accidente miniere. Forțele de securitate și de miliție din Petroșani au fost dublate, iar în preajma tuturor minelor din Valea Jiului s-au desfășurat unități militare. Agenți ai Securității au fost angajați ca muncitori în mine, nu doar pentru a informa asupra stării de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
state membre ale Uniunii Europene, astfel că acestea au obținut o Directivă a zonelor defavorizate la nivel european, ajutând zonele montane, zonele depopulate și alte zone defavorizate. Pe partea cealaltă, Marea Britanie se confrunta cu probleme de reconversie industrială în regiunile miniere de cărbuni și oțelării, probleme cu care se confruntau și regiunile carbonifere puternic industrializate din Lorena, Franța, din sudul Belgiei și din regiunea Ruhr. Toate aceste probleme au avut drept finalitate înființarea Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), în scopul
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
What You Pay, sprijinită de un număr de ONG-uri internaționale, inclusiv Global Witness, care face parte din mișcarea pentru protecția mediului, cu ajutorul unor fonduri de la fundația mea∗. Scopul campaniei a fost să convingă companiile petroliere și cele de exploatare minieră să facă publice toate taxele plătite fiecărei țări în parte. Sumele puteau fi, apoi, adunate pentru a stabili cât primește fiecare stat. Aceasta ar fi făcut guvernele responsabile în față cetățenilor țării respective în ceea ce privește alocarea banilor. Numele campaniei a fost
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
lor, Extractive Industry Transparency Initiative îEITI) a luat naștere spre sfârșitul anului 2002; corporații, guverne și societatea civilă s-au reunit pentru a stabili standarde de transparență pentru companii și guverne din țările dependente de petrol, gaze naturale și exploatări miniere. EITI nu e un nume răsunător, dar, cu ajutorul guvernului britanic și al instituțiilor de la Bretton Woods, a câștigat din ce în ce mai mult sprijin și influență. Tot mai multe țări își arată interesul de a adera la standardele de transparență. Societatea civilă face
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Watch în câteva țări pentru a ține evidența taxelor primite de guvern. EITI funcționează pe bază de voluntariat, dar societatea civilă face eforturi în scopul tranformării inițiativei într-o practică obligatorie. Aceasta menține presiunea asupra companiilor petroliere și de exploatare minieră. British Petroleum nu a avut nevoie de stimulare. Președintele său, lordul John Browne, credea sincer că mai multă transparență este în avantajul deținătorilor de acțiuni și, ca atare, a făcut publice cheltuielile companiei în Angola. Guvernul din Angola a amenințat
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
București, p. 84. footnote>: - în cazul unor accidente ecologice, firma investitoare este controlată prin intermediul a două firme off-shore, ceea ce poate face dificilă responsabilitatea firmei față de oricare dezastru creat; - pe plan mondial, companiile de asigurare și-au reevaluat politica față de unitățile miniere și au refuzat acoperirea tuturor riscurilor de asigurare. Calitatea actului de decizie este determinantă pentru încadrarea unui proiect sau a unei investiții în valorificarea resurselor naturale în criteriile interesului național și obținerea unor beneficii maxime pentru proprietar și populația din
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
altor țări. În consecință, a existat o vastă producție neperformantă, de la avioane la piuneze, tehnic demodată și gata să falimenteze imediat ce devine permeabilă la piață (ceea ce s-a și întâmplat). Colapsul economic a afectat în principal industriile preponderent masculinexe "„masculin": minieră, metalurgică și constructoare de mașini. Colapsul ideologic a însemnat transformarea acestor „cetăți industriale” din surse de prestigiu și salarii mari pentru bărbați în „grămezi de fiare vechi” și surse de faliment. Ramurile în care au lucrat mai ales femeile: industriile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
din ramuri economice dominate de femei. Cel puțin acestea puteau trece drept strategice, pe criterii de utilitate. Dar subvențiile, creditele și sprijinul guvernamental au fost îndreptate spre industria de armament, spre industria producătoare de tractoare, camioane și autobuze, spre industria minieră și spre alte industrii dominate de bărbați, toate prin excelență falimentare. Rămâne ca explicație plauzibilă, după părerea mea, faptul că prin domeniu strategic guvernanții înțeleg domeniul în care lucrează categorii de a căror proteste se tem. Femeile nu au faima
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ca antropologie a schimbării sociale. Această antropologie s-a interesat în anii treizeci de trecerea de la un mod de viață "tradițional" tribal, în limbajul anglo-saxon al timpului la un mod de viață "urban" (era vorba de fapt de marile complexe miniere din Rhodesia de Nord). Răspunzând, nu fără ambiguitate, unei cereri formulate de autoritățile politice sau industriale însele, antropologii britanici ai schimbării sociale și-au îndreptat treptat atenția asupra formelor de organizare socială în aceste centre miniere, populate de migranți temporari
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fapt de marile complexe miniere din Rhodesia de Nord). Răspunzând, nu fără ambiguitate, unei cereri formulate de autoritățile politice sau industriale însele, antropologii britanici ai schimbării sociale și-au îndreptat treptat atenția asupra formelor de organizare socială în aceste centre miniere, populate de migranți temporari și "celibatari" (bărbați singuri), precum și asupra schimbărilor induse, în regiunile de origine, de migrările raportate la muncă. Evidența deplasărilor indivizilor în spații geografice și sociale diverse presupunea elucidarea raporturilor între diverse locuri 84. La vremea respectivă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
privește însă în egală măsură pe toți actorii care sunt implicați în spațiile sau în instituțiile pe care le studiază etnologii. Prospecții Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor Să luăm ca exemplu multiplele spații culturale care apar în bazinul minier din nordul Franței, chiar pe teritoriul, am putea spune, al activismului minier dispărut și ale cărui obiective sunt de a întreține memoria trecutului, de a face din ea un patrimoniu comun, de a reconverti siturile și terenurile industriale necultivate. Aceste
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
spațiile sau în instituțiile pe care le studiază etnologii. Prospecții Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor Să luăm ca exemplu multiplele spații culturale care apar în bazinul minier din nordul Franței, chiar pe teritoriul, am putea spune, al activismului minier dispărut și ale cărui obiective sunt de a întreține memoria trecutului, de a face din ea un patrimoniu comun, de a reconverti siturile și terenurile industriale necultivate. Aceste organizații sunt fie asociative, fie municipale, fie, cel mai adesea, țin de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
municipale, fie, cel mai adesea, țin de inițiativele conjugate ale asociațiilor și ale municipalităților, ale regiunii sau chiar statului. Ele sunt în virtutea acestui fapt foarte semnificative în privința formelor de mediere a politicului care apar odată cu descentralizarea din anii optzeci. Bazinul minier și întreaga regiune abundă în experiențe de acest gen, foarte locale sau operând la o scară mai largă. Această apariție bruscă se corelează cu o activitate desfășurată de etnologi sau cercetători din alte discipline asupra unor teme similare sau paralele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și sociologul poate contribui la apariția unor perspective noi, a unor interogații noi, a unei mai bune înțelegeri a situațiilor sociale, a legăturilor care există între fenomene aparent independente unele față de altele. Să amintim, rămânând intenționat în schematizare, că universul minier reprezenta un mediu social deosebit de ierarhizat, a cărui relativă închidere în sine era asigurată de un regim corporatist îndreptat spre unități teritoriale coerente: statutul minerului și dispozițiile speciale de asistență și protecție socială pe care le determina acest statut, citate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
numeroase; cele ale maiștrilor, mai mari și distingându-se cu precizie, se aflau în vecinătatea lor; în sfârșit, net separate de garduri sau ziduri joase, apăreau locuințele inginerilor, cu alura unor mici conace. Dincolo de cetăți, se întind târgurile preexistente activității miniere. Subiecții nu comunicau decât sub forma separării, a rupturii ierarhice. Acestor ierarhii definite prin muncă li se adaugă o altă separare, organizată în funcție de origine, valurile succesive de migranți dând loc de facto unei ierarhii sociale și profesionale etnicizate. A întreprinde
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se adaugă o altă separare, organizată în funcție de origine, valurile succesive de migranți dând loc de facto unei ierarhii sociale și profesionale etnicizate. A întreprinde astăzi o anchetă de etnologie urbană și industrială în acest ansamblu, care era înainte un cartier minier, presupune ca punct de plecare și câmp de observație situația pe care o trăiesc actualmente diverșii actori. Chestiunea centrală constă în realitate în a înțelege cum se actualizează sau se dizolvă în prezent configurația specială fasonată de istoria minieră. Pentru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cartier minier, presupune ca punct de plecare și câmp de observație situația pe care o trăiesc actualmente diverșii actori. Chestiunea centrală constă în realitate în a înțelege cum se actualizează sau se dizolvă în prezent configurația specială fasonată de istoria minieră. Pentru a simplifica: în urmă cu cincisprezece ani, oamenii trăiau într-un spațiu urban extrem de segregat, în care ierarhiile din cadrul muncii determinau raporturile de vecinătate. Cele din urmă nu existau decât sub forma rupturii, a separării ierarhice (incluzând o ruptură
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
raporturilor de vecinătate și a raporturilor familiale (raporturi între soți, mize ale transmiterilor părinți / copii etc.) și, bineînțeles, a raporturilor cu autoritatea în diferitele registre ale acesteia. Acest din urmă aspect se dovedește cu atât mai esențial pentru aceste cartiere miniere cu cât formele actuale de implicare a instituțiilor de stat sau a colectivităților locale, care se definesc per ansamblu în funcție de problemele de șomaj și de precaritatea economică, se substituie parțial unei hegemonii totalizante a lucrătorilor huilei, organizate tocmai pe baza
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și de precaritatea economică, se substituie parțial unei hegemonii totalizante a lucrătorilor huilei, organizate tocmai pe baza inserției în domeniul muncii și al producției 102. Această axă de analiză se dovedește în egală măsură primordială dacă ne amintim că sindicalismul minier a furnizat majoritatea militanților și aleșilor politici de la începutul secolului până foarte recent în unele locuri 103. În plan metodologic, ansamblul acestor chestiuni conduce la interogarea pertinenței modurilor de investigație testate de etnologie sau de sociologia urbană, luând ca unitate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pertinenței modurilor de investigație testate de etnologie sau de sociologia urbană, luând ca unitate de anchetă un cartier. Un atare demers riscă de fapt să apară ca insuficient, în primul rând prin disoluția cartierului ca unitate socială coerentă. Dacă orașele miniere și, la un mod mai general, comunitățile industriale au fost considerate multă vreme ca fiind ilustrarea perfectă a izolării urbane consolidate de hegemonia multiformă a angajatorului adică paternalismul patronal, după termenul uzual înțeles în sensul lui cel mai puternic -, trebuie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
africanistes", Journal des anthropologues, 43-44, 29-37. COPANS J., 2000 "L'anthropologie sociale n'est-elle pas née, au fond, des mines?", actele Colocviului "Formes de mobilisation dans les régions d'activités minières" (Béthune, 24-26 mai 2000), Lille, IFRESI/ Anthropologie du bassin minier. CORDELIER S., 1997 La mondialisation au-delà de ses mythes, La Découverte, Paris. CORIAT B. și WEINSTEIN O., 1995 Les nouvelles théories de l'entreprise, Livre de poche, Paris. CURAPP-CRAPS, 1999 La démocratie locale. Représentations, participation et espace public, PUF, Paris
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Paris. CORIAT B. și WEINSTEIN O., 1995 Les nouvelles théories de l'entreprise, Livre de poche, Paris. CURAPP-CRAPS, 1999 La démocratie locale. Représentations, participation et espace public, PUF, Paris. DESAGE F., 1999 La "bataille des corons". Le contrôle du logement minier, enjeu politique majeur de l'après-charbon dans l'ancien bassin minier du Nord-Pas-de-Calais, disertație de Studii Aprofundate în științe politice, Universitatea Lille 2. DETIENNE M., 1999 Comparer l'incomparable, Seuil, Paris. DOKHAN J., 2000 " Le temps contre l'argent: un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
l'entreprise, Livre de poche, Paris. CURAPP-CRAPS, 1999 La démocratie locale. Représentations, participation et espace public, PUF, Paris. DESAGE F., 1999 La "bataille des corons". Le contrôle du logement minier, enjeu politique majeur de l'après-charbon dans l'ancien bassin minier du Nord-Pas-de-Calais, disertație de Studii Aprofundate în științe politice, Universitatea Lille 2. DETIENNE M., 1999 Comparer l'incomparable, Seuil, Paris. DOKHAN J., 2000 " Le temps contre l'argent: un SEL", Socio-anthropologie, 7, 77-93. DOZON J.-P., 1997 "L'étranger et
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
83 M. Selim, "Economie et marchés imaginaires au Laos", Cahiers des sciences humaines, 32, 3, 1996, pp. 531-553. * Acest capitol reia parțial și dezvoltă o reflecție expusă într-o conferință ținută cu ocazia celor "două zile de studiu despre bazinul minier" (IFRESI Anthropologie du bassin minier, Loos-en-Gohelle, 28-29 iunie 1999), o versiune modificată a acestuia fiind publicată sub titlul "Actualités ethnologiques des phénomènes industriels. Une perspective programmatique" în L'Homme et la société, 138 (4), 2000, pp. 105-122. 84 J. Copans
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]