4,914 matches
-
Vaticanului (nr. 560/1938, 24 septembrie), prin care parohia din sectorul Negru al capitalei a fost încredințată părinților franciscani din Moldova, în perpetuum. Prin decretul nr. 3152 din 3 mai 1938 părintele dr. Dominic Niculăeș a fost numit paroh de către Mitropolia de Blaj. La 29 mai 1938 s-a desfășurat slujba solemnă de instalare, de către protopopul greco-catolic dr. Vasile Aftenie în prezența superiorului Provinciei „Sfântul Iosif”, Pr. Dr. Anton Bișoc, parohia fiind închinată Sfântului Ioan Damaschin. Statul român a recunoscut-o
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Sfântul Ioan Zlataust, Socola, Pogorârea Duhului s fânt, Sf. Gheorghe, Sf. Sava, Sf. Neculai Domnesc, Barnovschi, Nicoriță, Bărboi, Sf.Spiridon, Sf. Teodor, Sf. Ioan Botezătorul, Talpalari, Sf. Lazăr, Sf. Cuvioasa Parascheva, Sf. Nectarie ... Iată, în drumul nostru câteva vorbe despre Mitropolia Moldovei, clădire construită de mitropolitul Veniamin Costache în 1833-1839, după planurile arhitectului Frezwald. După ce i s-au prăbușit bolțile a fost restaurată și terminată în 1881 1886 de arhitectul Al. Orăscu. Pictura edificiului este opera lui Gh. Tatarescu. Din 1880
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
luam masa împreună și apoi plecam acasă. De mică, până a început să meargă, pe Andreea o purtam în brațe prin casă, le citeam povești la amândouă, le duceam prin parcurile de copii, la Palat, la muzeul Otilia Cazimir, la Mitropolie, la bisericile din p reajmă. Elevă la grădiniță, în fiecare zi, bunicul ei îi ducea un dulce, o aducea de la grădiniță, o culca să se odihnească, îi supraveghea creșterea. Numai că mama ei încerca să o îndepărteze de mine. s-
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
însă, văzându-mă cum sunt, m-a dat afară, reproșându-mi că am "apucături de artist". Mai pe urmă am nimerit la un bun meșter de icoane, Nicolae Dumitriu, om gospodar cu casă nouă și ogradă mare, în mahalaua de lângă Mitropolie. În sfârșit acum eram mulțumit, aici se putea învăța ceva, dar meșterul nu era grăbit cum eram eu. A luat-o de la cele simple, de la vopsitorie și printre altele, doar eram ucenic, cât a fost vara de lungă, a trebuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Biserica Ortodoxă Rusă a recuperat mult din puterea de altădată, iar Patriarhul a devenit un personaj de mare prestigiu în noul stat; mai mult decât atât, Biserica Rusă a menținut sub ascultarea sa unele biserici din fosta Uniune, cum sunt Mitropoliile Moldovei și Bielorusiei. În orice caz, Biserica Rusă are cei mai mulți credincioși dintre toate bisericile ortodoxe. De aceea, ea poate juca un rol important în relațiile complicate dintre confesiunile creștine, iar Mișcarea Ecumenică nu poate face nicicum abstracție de ea. În cadrul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
patru ochi cu Vl. Putin, după ce primise, din mâinile Patriarhului Alexei al II-lea, curioasa Diplomă de Laureat al Fundației pentru Unitatea Popoarelor Pravoslavnice. Se înțelege că Diploma i-a fost dată pentru lupta lui, de ani de zile, împotriva Mitropoliei Basarabiei și pentru expulzarea de preoți români, fapte care pot fi calificate oricum, numai ca utile unității pravoslavnicilor (ortodocșilor) nu. În orice caz, încă de anul trecut, se vorbea despre "un plan secret" al Chișinăului și Moscovei de rezolvare a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și de certificat de revoluționar, s-ar fi urcat pe acoperișul Tribunalului, al Primăriei, pe turnul televiziunii și ar fi arătat cu degetul, acuzând În gura mare. Ar fi ieșit cu pancarte atârnate pe gât În Piață Unirii ori În fața Mitropoliei, de sărbătorirea Cuvioasei Parascheva. Având liber pe CFR, putea alerga la Parlament, la Guvern... Alex. Tăcu, statornic În convingerile sale că binele Învinge râul, stă pe singurul divan din cămăruța unde l-au alungat nevoile și scrie, citește și recita
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
plasează începuturile tiparului, atunci când călugărul Macarie scria în limba slavonă Liturghierul (1508), Octoihul (1510), Tetraevanghelierul (1512). Acestea par a fi primele scrieri tipărite. Din a doua jumătate a secolului XV sunt amintite documentar primele școli mănăstirești, înființate pe lângă episcopii și mitropolii (Neamț, Putna, Voroneț, Suceava, Bistrița etc.). La școala mănăstirească de la Putna, informațiile documentare scot la lumină faptul că aici se studia retorica, muzica și logica, pe lângă studierea aprofundată a teologiei. Tot în această perioadă au apărut o serie de școli
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
folos oamenilor” ș.a.m.d. În secolul XVIII și la începutul celui de-al XIX-lea, în lumea urbană, bibliotecile au constituit un alt instrument eficient de educație și instrucție a adulților, în special cele care au funcționat pe lângă episcopii, mitropolii și case parohiale. În cadrul școlilor de grămătici, care funcționau în toate provinciile istorice românești, conținutul învățământului era direcționat spre cunoașterea scrierii, mai ales în latină și slavonă, limbi oficiale la acea dată în cancelariile domnești și imperiale. Ucenicii laolaltă cu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
toate autoritățile școlare sau bisericești să respecte integral dispozițiile consistoriului, făcându-le responsabile în fața istoriei pentru toate neîmplinirile. Un aspect de relativă autonomie școlară îl reprezenta dreptul de a fixa planul de învățământ și manualele necesare studiului în școlile elementare. Mitropolia ortodoxă română a venit în întâmpinarea prevederilor legii școlare și a noului plan de învățământ, editând un set de noi manuale pe care episcopul Popasu le recomanda în egală măsură învățătorilor și cursanților. Demersuri ulterioare recomandau expedierea la timp a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
părinților să-și trimită copiii la școală. Legea XXXVIII din 1868 conținea dispoziții privind organizarea învățământului confesional. Congresul național bisericesc din anul 1870, în ședința a XII-a din 15 octombrie, a aprobat organizarea provizorie a învățământului național confesional în Mitropolia ortodoxă română. Sinodul Episcopiei Caransebeșului a hotărât punerea lui în aplicare. Noua organizare statua că în Biserica ortodoxă română se înființau școli poporale inferioare, școli poporale superioare (capitale, normale), școli cetățenești și preparandii (institute pedagogice). În acest caz, fiecare comună
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nu exista învățător, se numeau suplinitori sau preotul asuma automat și postul de învățător. Datorită traumelor umane și materiale provocate de război sistemului de învățământ, Consistoriul Mitropolitan sibian, prin circulara 94 M din 1916, a decretat ,,adunarea datelor din întreaga mitropolie și păstrarea acelora ca material cronic pentru istoria poporului românesc din această patrie.” Venind în sprijinul acestei decizii mitropolitane, Episcopia din Caransebeș difuza în acest scop un chestionar special privind datele școlare pentru anii 1914/1915 și 1915/1916, cerând
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
S-a diminuat ponderea școlilor confesionale, dar a crescut ponderea celor comunale, la nivelul întregii provincii mitropolitane închizându-se 300 de școli confesionale. Cu toată legislația potrivnică, Congresul Național Bisericesc din 1919 a decis ,,susținerea școlilor confesionale pe întreg teritoriul mitropoliei și invită consistoriile eparhiale a căuta căile și mijloacele necesare pentru asigurarea și salvarea școlilor noastre confesionale române.” Dieceza de Caransebeș s-a străduit și a și reușit să mențină în stare de funcționare sistemul școlilor confesionale aproape neschimbat. Astfel
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
el a fost prezentat la Iași, la Galeria Vector, în cadrul unei expoziții - au putut observa că cei ce își fac cruce provin din diverse clase sociale, au diverse pregătiri, sunt de vârste foarte variate. În câte locații ai filmat? În fața Mitropoliei, în fața Bisericii Trei Ierarhi, în fața Bisericii Golia și nu numai. Am parcurs chiar o parte din traseele tramvaielor ieșene și am filmat oamenii făcându-și cruce. Probabil că mulți au observat că oamenii își fac cruce când trec prin fața unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
cele mai importante subiecte de dezbatere în contextul deliberărilor publice privind revizuirea Constituției a fost lansat, fără îndoială, de solicitările de revizuire a ei in sens creștin. Solicitările în discuție au fost făcute, după cum este cunoscut, de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în 5 martie 2013. Potrivit acestor solicitări, ar fi dezirabil ca, printre altele, noua Constituție "să facă referire la numele lui Dumnezeu", să "sublinieze ... importanța tradiției creștine a poporului român", să evidențieze "rolul pe care Biserica Ortodoxă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
îl am la dispoziție, fiecare dintre aceste solicitări. Obiectivul meu fundamental este acela de a arăta că și de a explica de ce niciuna dintre ele nu este o solicitare "rezonabilă". Prin aceasta înțeleg că niciuna dintre solicitările Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei nu este suficient susținută argumentativ și mai ales că niciuna dintre ele nu este compatibilă cu idealul unei societăți organizate și guvernate în baza unor valori precum libertatea, egalitatea și echitatea în relațiile dintre cetățeni. Ceea ce sper
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
să rămână și în viitor un stat neutru din punct de vedere religios. Cu alte cuvinte, respectul datorat acestor valori și prezența cetățenilor atei sau fără religie pe teritoriul său obligă statul român să nu satisfacă solicitarea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de a introduce numele lui Dumnezeu în Constituția României (fie și numai într-un sens neutru confesional). Existența cetățenilor români atei, fără religie sau de alte religii decât cele creștine arată, de asemenea, că și ideea potrivit
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
din două temeiuri. Primul este convingerea că ea constituie o opinie corectă, pe care o împărtășesc, ca atare, în totalitate. Al doilea temei este acela că ea exprimă excelent, fie și doar indirect, principala problemă a solicitării Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei potrivit căreia noua Constituție ar trebui să evidențieze importanța tradiției creștine și rolul istoric al Bisericii Ortodoxe Române. Mai exact, această solicitare are la bază o confuzie în ceea ce privește menirea sau rolul unei constituții. Singurul rol legitim al
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
liber-cugetători) să-și trimită copiii la cursurile de religie, chiar dacă dorința lor este să le ofere acestora o educație laică. În aceste condiții este, cred, evident că nici solicitarea introducerii obligativității predării religiei în școală, făcută de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, nu este o solicitare "rezonabilă". Dreptul la libertatea conștiinței este și trebuie să fie recunoscut de orice constituție care se dorește legitimă ca fiind un drept individual inviolabil. Rezumat și concluzie Solicitarea invocării numelui lui Dumnezeu în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
să le satisfacă o constituție. În sfârșit, obligativitatea predării religiei în școală se află în conflict cu dreptul fundamental (și inviolabil) la libertatea de conștiință. Ca atare, niciuna dintre aceste trei solicitări de revizuire a Constituției ale Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei nu poate fi considerată drept una "rezonabilă". Pentru a trata drepturile individuale fundamentale cu respectul cuvenit acestora și pentru a răspunde dezideratului de a fi organizat și guvernat cât mai aproape de exigențele libertății, egalității și echității în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
zi. O astfel de lucrare este și cea prezentă, iar cartea căreia îi este închinată se intitulează „Autobiografie” și poartă semnătura lui Paisie Velicikovski. Autoarea PARTEA ÎNTÂI DESTINUL UNUI PELERIN <footnote Acest text a fost publicat parțial pe site-ul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, www.doxologia.ro și în ziarul „Lumina”, ediția de Moldova, numerele din 12, 14 și 15 noiembrie 2011, cu ocazia sărbătoririi zilei Sfântului Paisie de la Neamț, prăznuită în fiecare an la data de 15 noiembrie. footnote> „UN
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
1775. Traduce și importante lucrări laice: manuale de fizică sau de pictură bisericească bizantină. Se desparte de Paisie în 1773, la porunca Mitropolitului Grigorie al II-lea care îl cheamă de la Dragomirna la București, spre a sluji ca predicator al Mitropoliei, mai întâi ca ieromonah și apoi ca arhimandrit. Monahul Gheorghe, care îl însoțise pe Macarie la Athos, devine și el ucenic al lui Paisie, pe care îl urmează la Dragomirna, Secu și Neamț. La numai doi ani, însă, după stabilirea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în două ediții din 1996 și în 2002, ambele aparținând editurii Deisis din Sibiu. SCRISORILE LUI PAISIE VELICIKOVSKI, redactate aproape toate în slavonă, au fost păstrate în cea mai mare parte în biblioteca Mănăstirii Noul Neamț, dar și în biblioteca Mitropoliei Moldovei și Bucovinei sau în biblioteca Academiei din Sankt Petersburg. Ele au circulat și au fost traduse parțial chiar de la începutul secolului al XIX-lea. Cea mai recentă și mai completă ediție însă, a apărut în traducerea Valentinei Pelin, în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
secolului al XVIII-lea (ms. 952-fila: 111-121), donat de slavistul A. Iațimirski, la 18 iunie 1899. Primul dintre manuscrise a fost descoperit în Biblioteca Mănăstirii Neamț, în 1957, de către diaconul I. Ivan și s-a publicat în 1964, în revista „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, de către același autor, „O sută șaptezeci de ani de la moartea Starețului Paisie”, an XL (1964), nr. 11-12, p. 656-660. Schimonahul Mitrofan, ucenic de limbă slavă al starețului, scrie o biografie în limba slavonă sub formă de Sinaxar
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
nu s-a încheiat. Drumul continuă, din nou pe apă, până la mănăstirea Medvedovski, unde personajul Petru devine rasofor, cu numele de Platon. Poate nu întâmplător, mănăstirea se află tot pe un ostrov, pe un tărâm aflat de astă-dată sub ocrotirea Mitropoliei de Kiev, deci mai sigur. Mediul acvatic este însă omniprezent, în această amplă secvență a cărții, corespunzătoare unei perioade de inițiere. Mediul acvatic, funcționând după alte legi decât cele uzuale terestre, impunând alt calcul al gravitației, se oferă ca o
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]