3,463 matches
-
printr-un spot în care un american anunța, dintr-un birou corporatist, că Rom se schimbă, pentru ca românii să poată împărtăși valorile visului american: vechiul ambalaj cu steagul României va fi înlocuit de unul care reprezintă steagul Americii. „S-a mizat de la început pe faptul că oamenii se vor răzvrăti împotriva schimbării steagului românesc cu cel american, s-a mizat pe faptul că personajul din spoturile TV le va deveni instantaneu antipatic românilor“, mi-a scris Sorina Iordan, account executive McCann
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
poată împărtăși valorile visului american: vechiul ambalaj cu steagul României va fi înlocuit de unul care reprezintă steagul Americii. „S-a mizat de la început pe faptul că oamenii se vor răzvrăti împotriva schimbării steagului românesc cu cel american, s-a mizat pe faptul că personajul din spoturile TV le va deveni instantaneu antipatic românilor“, mi-a scris Sorina Iordan, account executive McCann PR. „și, deși campania a avut nevoie de dezvoltarea pe toate mediile - TV, radio, outdoor, print, PR - pentru a
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
online, avea în luna noiembrie a acelui an în jur de 400.000 de utilizatori în România, mai puțin decât în orice altă țară din zonă, cu excepția Ucrainei și a Moldovei. În plus, masa de manevră pe care au tot mizat politicienii români în alegerile petrecute din 1990 încoace e formată în genere nu din internauți, ci din persoane slab educate și prost informate, care pot fi manipulate cu ușurință prin promisiuni electorale și diverse stratageme la nivel local. Așadar, ne
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
animale etc., așezate între foi din zece în zece pagini. De nimereai poza, o căpătai, iar cel care o pierduse trebuia s-o înlocuiască cu alta din rezerva sa, venindu-i acum lui rândul la „tras“. Mai practicam și zarurile, miza fiind asigurată de „filme“: făceam rost amândoi de la operatorul din cinematografe de role, uneori pelicule conținând scene din filme văzute deja de noi pe ecrane - pe care le descompuneam cu foarfeca în bucăți individuale („mărunțiș“) sau aditive, de 10, 20
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
viitoarea lingvistă să fi înțeles ceva din „decadentismul“ meu literar, dar mă asculta cu plăcere și interes (poate fiindcă eram frumos, cu figura bântuită de melancolii cerebrale, însă mie chipul meu nu mi-a spus niciodată nimic și nu am mizat niciodată pe aspectul meu fizic, ba pot spune că aceasta este epoca în care am început să mi detest imaginea în oglindă). O curioasă apariție a fost fiica unui colonel (mama unguroaică, nemțoaică, evreică ori ...poloneză?), tot elevă de liceu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Acest proces propriu marilor perioade liberale este bine rezumat de către Bernard Marchand în a sa istorie a Parisului. Haussmann estima că nu era rațional din punct de vedere economic să se construiască pentru muncitori locuințe la un preț scăzut. El miza mult pe "mișcarea naturală" care ar fi trebuit să determine populația defavorizată să ocupe locuințele pe care le abandona mica burghezie în favoarea unora mai confortabile. În fapt, nici muncitorii, nici burghezii nu s-au înscris în această logică. Aceștia din
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
numai în raport cu munca, pentru a vedea apărând mișcări sociale urbane care să dezaprobe, într-un mod totuși echivoc, capitalismul. De la mijlocul secolului al XIX-lea până la cel de-al Doilea Război Mondial, deciziile privind producția și transformarea orașului par să mizeze pe posibilitățile pieței pentru a integra în mod armonios diversele interese private. Preponderența gândirii liberale a putut fi identificată în legătură cu locuința și cu măsurile în privința igienei, și ea acorda statului o poziție de arbitru, o intervenție publică de tip reglementar
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
succesive, credințele inițiale fiind temperate, reîntărite sau modificate. Astfel, ceea ce trebuie măsurat sunt tocmai atitudinile față de democrație și față de alternative nondemocratice. Dincolo de evaluarea democrației ca ideal, ceea ce ne interesează este definiția competitivă a democrației ca un regim alternativ altor regimuri. Mizând pe validitatea acestei măsurări a democrației, am adoptat aceeași strategie. Cetățenii au fost întrebați: „Oamenii au opinii diferite despre felul în care ar trebui guvernată România. Cât de bine credeți că ar fi...” și au primit câteva alternative: un conducător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
valența pe care o atribuie acesteia, de așteptările față de schimbare. Deși puternic marcate afectiv, cele două variabile influențează considerabil nivelul implicării personale. Atât timp cât schimbarea este puternic valorizată individual și, mai mult, reprezintă un moment așteptat, resimțit ca necesitate, vom putea miza pe o implicare totală a oamenilor în promovarea schimbării. Motivația și schimbarea reprezintă două elemente aflate într-o relație de condiționare reciprocă. Pe de o parte, operaționalizarea și implementarea schimbării educaționale sunt direct dependente de gradul de motivare al indivizilor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
că părinții se implică tot mai mult în preluarea unor sarcini ce țin de gestionarea resurselor materiale ale școlii, cadrele didactice încep să manifeste deschidere la schimbările ce apar în practica școlară (de exemplu aplicarea noilor metodologii de predare-învățare), educația mizează pe obiective clar stabilite pentru fiecare nivel al învățământului, promovându-se tot mai mult un învățământ diferențiat. De asemenea, există numeroase investiții tehnologice la nivelul școlilor, ca rezultat al unor proiecte ce s-au derulat atât în școli din mediul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de exemplu, profesori și elevi), decât organizațiile interesate strict de valorizarea dimensiunii cognitive. Unul dintre posibilele dezavantaje ar fi absența oricăror specificații legate de modalitățile concrete în care vor fi transpuse în practică aceste obiective. În ceea ce privește reprezentanții analizei instituționale, aceștia mizează pe funcția simbolică a obiectivelor, ele având o semnificație majoră atât pentru membrii organizației, cât și pentru comunitate. Această funcție nu poate fi neglijată, principalul său avantaj constând în dezvoltarea capacității unei organizații de a dobândi resurse și legitimitate. O
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
să obțină banii cu care să mă întrețină prin școli și cu care să facă același lucru cu frații mai mici încă în proces de școlarizare. După o noapte nedormită, de frământări pro și contra, m-am decis să încerc, mizând pe două fapte reale: că la mijloc nu era numai soarta mea ci și a celorlalți frați, apoi pentru că li se fixaseră anual niște cote atât de mari în produse de livrat la stat, încât pensia tatii și micile mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Fluxul conștiinței și autorii Desperado este că, la moderniști, planul era înțelesul ascuns în stil, în vreme ce autorul Desperado își face un plan din a complica mecanismele narațiunii. Cu alte cuvinte, în vreme ce moderinștii reduceau firul narativ și încâlceau cuvântul, autorul Desperado mizează (ca pe vremuri, înainte de răsturnarea modernistă) pe simplitatea verbală a unei istorisiri complicate. Noutatea textului Desperado este, în mare parte, discreția, neutralitatea lui afectivă, libertatea de a simți pe care o lasă lecturii. Eroul Desperado vorbește, de obicei, direct cu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Autorii Desperado din vest au imaginat o mulțime de fețe ale cortinei de fier. Iată câteva dintre ele: * Răsturnări imaginare ale confortului occidental: Huxley și Lessing închipuie o criză a civilizației, fără a se axa pe politic. Alasdair Gray nu mizează nici el pe politică, recurgând mai degrabă la o criză a mediului/naturii (lumina soarelui scade atât de mult încât e mai toată vremea noapte), care e desigur simbolică pentru amatorii de decodare. * Ecouri din est rău înțelese: Julian Barnes
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
destul de lipsit de entuziasm pentru viața universitară. În unele pasaje romancierul acuză jargonul universitarilor. Se apropie astfel de Malcolm Bradbury și A.S. Byatt. Nu e deloc ceea ce numește Helen în jurnalul ei un "universitar prăfuit". (p. 24) Ca întotdeauna, Lodge mizează și aici pe dialog. Dialogul nu lipsește nici din narațiunea la persoana întâia, nici din cea la persoana a treia. El aduce un plus de obiectivitate monologului interior și de subiectivitate în interiorul narațiunii obiective. Dialogul dă sentimentul de viu acestor
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
accesibilitate. Este solidar cu universitarii, dar înainte de toate este scriitor. Cuvântul clar îl înfrânge pe cel specializat în ierarhia lui Lodge. Textele lui sunt scrise pentru a fi ușor înțelese; el a conchis din lecția Modernismului că un text care mizează prea mult pe ambiguitate poate ucide un autor, un întreg gen literar uneori. Luptă cu excesele lingvistice ale criticii (teoria fiind unul dintre acestea), folosindu-se de arma clarității. Triunghiul iubirii (sexului) e pretextul folosit de Lodge în acest roman
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cealaltă Europă. Comunismul, abătând cu o violență nemaivăzută istoria acestor țări de la cursul ei normal, a împins multe ființe umane, confruntate cu forțe de opresiune necunoscute încă și care au trezit în ei o cumplită revoltă, să riște totul, să mizeze totul pe o alegere definitivă: plecarea. Astăzi, privind în urmă, descopăr cu oarecare mirare că mă încearcă un sentiment pozitiv față de faptul că am aparținut, într-o anumită perioadă, cohortei anonime de refugiați ai secolului XX... Sute de mii de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
mizelor respectivelor evenimente. Cu toate acestea, tot mai des (așa cum putem observa, de altfel, cu ușurință în calitate de telespectatori), retorica obiectivității, bazată pe separarea comentariului de eveniment, lipsește din cadrul știrilor de televiziune. Presiunea de a face audiență și deci de a miza pe spectaculos, pe emoțional, reprezintă o puternică formă de constrângere care provoacă absența investigației critice în avantajul unei logici comerciale. Totuși, abundența conflictelor și aspectelor polemice nu poate fi redusă la o apetență a publicului pentru senzațional și insolit; este
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
informațiilor politice. Încercând să sintetizăm foarte mult, putem spune că cercetările clasice dedicate ipotezei agenda setting pornesc de la premisa că media definește calendarul și ierarhia evenimentelor relatate. Procesul de agenda setting se referă la acordarea unei atenții sporite anumitor teme, mizând pe faptul că audiența va semnala aceste semnale prestabilite și le va percepe ca atare. Potrivit teoriei agenda setting, membrii audienței află despre problemele publice din mass-media și, în același timp, decid câtă importanță să acorde unei teme sau probleme
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cunoștințelor politice, redistribuirea capitalului politic și reconstituirea identităților politice. Toate aceste elemente înseamnă modalități de încadrare (framing), iar la baza lor stă atât informația factuală, cât mai ales interpretările acordate respectivei informații. Identificarea acestor interpretări secundare oferite în cadrul știrilor constituie miza multor cercetări actuale din studiile media, dat fiind că prin intermediul acestor interpretări se construiesc reprezentările și, implicit, comportamentele politice ale cetățenilor. Multe dintre informațiile politice actuale sunt veritabile surse de informare, lucru care ne face să respingem credința stereotipă că
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Pornind de la astfel de dovezi, autorul Ted Brader (2006) a dezvoltat o cercetare empirică dedicată rolului emoțiilor folosite în publicitatea electorală asupra deciziei de vot, axându-se pe două emoții de bază: entuziasmul și frica. Rezultatele arată că publicitatea care mizează pe entuziasm îi mobilizează pe votanți, și, în egală măsură, le polarizează preferințele, reconfirmându-le partizanatele inițiale și accentuând respingerea celorlalți candidați. Pe de altă parte, expunerea la un mesaj publicitar care mizează pe frică induce incertitudinea față de alegerea inițială
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și frica. Rezultatele arată că publicitatea care mizează pe entuziasm îi mobilizează pe votanți, și, în egală măsură, le polarizează preferințele, reconfirmându-le partizanatele inițiale și accentuând respingerea celorlalți candidați. Pe de altă parte, expunerea la un mesaj publicitar care mizează pe frică induce incertitudinea față de alegerea inițială, indivizii fiind mai înclinați să-și schimbe opțiunile politice (Brader, 2006, p. 342). 8.4. Legătura dintre emoții și cadrajele media Majoritatea literaturii de specialitate dedicate cadrajelor din media scoate în evidență procesele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
scrisului jurnalistic al poetului este net inferioară ca volum celei poetice și este împănată cu excese. Într-o intenție de pre-ordonare oarecum contextual-comunicațională a obiectului cercetării, autoarea recurge la o prezentare diacronică a carierei jurnalistice a lui Mihai Eminescu, ce mizează pe cuplul continuitate-discontinuitate, de-a lungul celor șapte ani de activitate, în raport cu specificul publicațiilor la care scrie și cu caracteristicile direct perceptibile ale discursului jurnalistului, și, prealabil analizei semiotice directe, identifică patru etape de activitate. Odată degroșat obiectul cercetării, partea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
discursiv din spațiul politic este guvernat de intențiile, aspirațiile și obiectivele politice ale emitentului. Nimic nu este la întâmplare în economia manifestărilor discursive, fiecare detaliu fiind atent gestionat, prin prisma mesajului politic pe care intenționează să-l transmită politicianul. e) Miza persuasivă. În strânsă legătură cu finalitățile de legitimare, limbajul politic este orientat spre receptor, urmărind modificarea comportamentului acestuia în sensul idealurilor politice ale locutorului. Mai mult decât să informeze, actorul politic este interesat să convingă, să seducă, să modeleze gândirea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Fiecare pereche de sinonime poartă amprenta semnificațiilor cu care a fost învestită în epocile anterioare de alte sisteme de gândire și fiecare cuvânt poartă încărcătura de conotații pe care i-au conferit-o discursurile anterioare. Prin excelență polemic, limbajul politic mizează pe valoarea termenilor-simbol, o bună parte a acestora vizând descalificarea mărcilor folosite de adversarii politici sau anexarea unui cuvânt cu accentuată conotație pozitivă. " Spre deosebire de alte tipuri de comunicare, mai pronunțat consensuale, unde funcția de comunicare (a spune, a informa) este
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]