5,311 matches
-
COMANDĂ SE AFLĂ INSTALATĂ ÎN CENTRUL NAVEI. ASTA ÎNSEMNA CĂ HANGARUL ÎN CARE INTRASE SE ÎNTINDEA CIRCA 130 DE METRI SUB PĂMÎNT ȘI CAM TOT ATÎTA DE-ASUPRA. ERA UN VEHICUL COSMIC DE CIRCA 250 DE METRI LUNGIME, UN ADEVĂRAT MONSTRU. \ EI, SE AUZI VOCEA ASPRĂ RÎCÎIND ȘI RETEZÎNDU-I GÎNDURILE, CE PĂRERE AI DE EA? ÎNCET, HEDROCK SE ÎNTOARSE CĂTRE CEL CARE-L LUASE PRIZONIER. VĂZU UN INDIVID DE MAXIMUM 35 DE ANI, ÎNALT ȘI DEȘIRAT, CU FAȚA PALIDĂ. EL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
de a le folosi. N-avu nevoie decît de cîteva clipe pentru a se schimba. Apoi o luă el înainte către măruntaiele astronavei. Intrară într-o adevărată lume a motoarelor. Reactoare titanice de modelul știut, bazat pe sistemul cu expansiune, monștri strălucitori de formă ovală care umpleau în întregime o sală mare înghesuindu-se aproape burtă lîngă burtă pe întreaga pardoseală. Hedrock le numără de la treapta cea mai de jos. Erau 17 și simțea că celălalt se așteaptă să-și manifeste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
pe urmă să-l înfrunte pe arogantul Nensen și să declanșeze acțiunile pe scară mare. Peste o oră îl ucise pe Nensen prin metoda simplă a reflectării asupra lui a propriului său pistol. Neînfrîntul Deely se dovedi inofensiv, un bătrîn monstru care se predă iute văzînd că pe Hedrock nu-l interesează convertirea lui tîrzie. Ceilalți constituiau obstacole ale căror curiozități și inerție mintală trebuiau înfrînte. Abia a doua zi de dimineață la șapte fără un sfert Hedrock luă o pastilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
DISTRUS NUMAI CLĂDIRILE FIRMELOR MICI, LĂSÎND NEATINSE MARILE COMPANII. S-A STÎRNIT UN ADEVĂRAT VAL DE ZVONURI ÎN ACEASTĂ PRIVINȚĂ, ȘI MĂ TEM CA ORICÎTĂ PROPAGANDĂ AM FACE, S-AR DOVEDI INUTILĂ ATÎTA VREME CÎT SE MAI AFLĂ ÎN LIBERTATE MONSTRUL ĂSTA. DEODATĂ PRINȚUL IZBUCNI: CE E TOATĂ POVESTEA ASTA CĂ TU AI ASCUNDE UN SISTEM DE PROPULSIE INTERSTELARĂ? E CEVA ADEVĂRAT? INNELDA ȘOVĂI, APOI ZISE: ÎNTREBI? PENTRU CĂ, ZISE EL CU SEVERITATE, DACĂ E ADEVĂRAT ȘI DACĂ ASTA SE ASCUNDE ÎNDĂRĂTUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
cum v-ați putea aștepta să colaborez pe o asemenea bază. \ TE VOM INFORMA ÎN PRIVINȚA MOMENTULUI MORȚII. ASTA ÎȚI VA OFERI PUTERNICA EMOȚIE DUPĂ CARE TÎNJEȘTI ȘI ASTFEL VA CORESPUNDE CERINȚELOR TALE. O clipă Hedrock nu spuse nimic. Era fascinat. Monștrii aceștia credeau că vor avea grijă de cerințele nervoase ale omului dacă-i vor spune cînd urmează să moară. Atît de departe ajunseseră ei în cercetarea naturii afective a omului. Părea incredibil ca cineva să-și greșească atît de rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
din Pif Gadget trece ceva din aura glamour ce îi înconjoară pe Roger Moore și Tony Curtis. Pe un alt palier, Vestul sălbatic devine, odată cu investigațiile celor doi agenți speciali, scena pe care se etalează geniul malefic al creatorilor de monștri - savantul nebun Frank Einstein este creierul ce orchestrează tentativa de luare cu asalt a întregii lumi. Între această armată a întunericului și pacea Republicii se interpune doar cuplul de agenți înzestrați, la rându-le, cu o panoplie de arme miraculoase
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
dincolo de galaxii) este anunțată de apariția unor mutații ce provoacă perplexitate și uluire. Jungla își modifică consistența sub efectul acțiunii unor agenți extratereștri, iar plantele carnivore pândesc din umbră spre a ucide pe călători. Încrucișările de specii dau naștere unor monștri ce combină genele feroce ale leului și tigrului. Decorul pământean începe să fie unul nefamiliar, ca și cum din adâncul său ar iradia forța unei alte civilizații. Punctul de apogeu al acestei explorări ce evocă parcursul profesorului Challenger din The lost world
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ce deține secretele Pământului, la rândul său. Însoțit de legiunea sa de umanoizi înviați și perfecționați în brutalitate, doctorul Julius Argos se alătură, sfidând distanțele, armatei lui Sectan. Sectan și Argos construiesc armele cu care Rezistența urmează a fi înfrântă. Monștrii de oțel vor fi pilotați de pretorienii lui Argos, iar științei de pe Terango i se adaugă geniul lui Argos însuși. Punct culminant al acestei lupte ce trece dincolo de granițele Pământului, confruntarea dintre Sectan și inamicii săi este și prilejul de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
datorate intoxicărilor, în cazul alcoolicilor), delirurile sistematizate, psihozele post-traumatice, psihozele infecțioase, psihozele de involuție. Printre acestea de o periculozitate deosebită este, se pare, paranoia care poate trece uneori neobservată până la un punct chiar și de cei din jur generând adevărați monștri psihici, ca marii mistici sau tirani. Perverșii reprezintă o altă categorie de persoane marcate utilizând categoriile clasice ale lui Dupre de anomalii ale unor instincte de bază ale omului, ca cel de conservare, reproducere, asociere. Astfel, anomaliile instinctului de conservare
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
fierul. Am vrut să mă apropii, să privesc mai bine și am descoperit cu groază că nu mă mai puteam mișca. Gleznele mele erau cuprinse de iarba care creștea în jurul meu. 14 Mi se poate reproșa, bineînțeles, că sânt un monstru de subiectivitate; că sânt un caz monstruos de egoism. Și nu țin să evit acest reproș. Așa este. Nu m-a interesat niciodată cu adevărat sensul universului și, ca să fiu sincer până la capăt, îmi vine greu să cred că eu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
lui, ca un acid, și-l lăsase singur. Odată scăpasem fără voie, înfierbîntat, această comparație: "e ca un călău bătrîn" și imediat văzusem în privirile celor din jur o umbră de teamă; știau că un pustnic poate deveni oricând un monstru pentru simplul fapt că a uitat cum arată lumea. Preferam de aceea în discuții, ca să nu par ireverențios, să compar soarta Bătrânului cu a lui Dumnezeu. Ziceam că fiecare ofrandă l-a făcut pe Dumnezeu mai puternic și mai singur
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
dar și pe politicienii români vânduți străinilor, care s-au legat să fure aurul munților noștri și să arunce otravă (cianuri) în pământuri și izvoare. E cel mai clar îndemn la lupta pentru păstrarea intactă a patrimoniului nostru național. în Monstrul autorul acuză marele frate de la Răsărit direct, categoric, fără drept de replică: „Ne-ai luat bucuriile dimineții și ne-ai dat în schimb lanțul și cnutul, graiul ni l-ai luat și mâinile ni le-ai pus să trudească pentru
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
-i dea arginți. S-au ivit zmei care înghit pădure bătrână și pădure tânără, făpturi care îți spurcă izvoarele. Înfierează pe cei care au potopit vechii codri ai României spunând: „Iartă-mă, codre, că nu te-am apărat de lăcomia monștrilor de lângă noi.” în „Vai ție, omule” se referă la vremea pătimirii sub regimul comunist, amintind: „încă nai învățat să pui strajă gurii și cheie buzelor. Ziua de mâine vine singură, dar ziua demnității trebuie adusă... Încă n-ai învățat să
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
flămânde și agresive, fără obraz și fără principii morale... Prinși nu pot suporta pușcăria... Dacă altădată pădurile erau ticsite de hoți și tâlhari, aceștia stau acum în orașe și operează la umbra legilor”. Cu cât sarcasm îi stigmatizează pe acești monștri nesătui de averi, de îmbogățire peste noapte - în disprețul maselor pe care știu să le manipuleze, să le dezinformeze. În „Pribegii” arată că „Domnii și boierii noștri le-au dat loc de casă și de grădină și străinii aceia s-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mii și mii de indigeni, a ars culturi și civilizații și a făurit noi civilizații în numele creștinismului. Bătrâna Doamnă a născut mari artiști și scriitori neîntrecuți, a uns regi puternici și papi asasini, iar veacul XX a scos în lume monștri fără seamăn, care se numesc Lenin, Stalin și Hitler... ucigași a milioane și milioane de bărbați și femei, de copii și bătrâni. Ei au furat copilăria unei lumi, din Pirinei până dincolo de Urali, au amestecat pământul cu sânge. Și concluzia
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mai tare acum, de parcă ar fi simțit miros de sânge. Se năpustiră prin arcadă și greutatea lor apăsă ușile înalte, de fag până când acestea se prăbușiră. Salam înainta odată cu ei. Nu avea de ales. Făcea pur și simplu parte din monstrul în mișcare alcătuit din bărbați, femei și copii, unii chiar mai tineri decât el. Formau un animal colectiv, care scotea acum un răget năprasnic. Dădură buzna în sala spațioasă de la intrare, sticla vitrinelor strălucind în lumina argintie a lunii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
tineri decât el. Formau un animal colectiv, care scotea acum un răget năprasnic. Dădură buzna în sala spațioasă de la intrare, sticla vitrinelor strălucind în lumina argintie a lunii care se revărsa prin ferestrele acoperișului. Urmă o scurtă pauză, în care monstrul parcă își trase sufletul. Salam și prietenul său Baghdadis contemplau priveliștea din fața lor. Muzeul Național de Antichități, nu demult trezoreria lui Saddam, în care abia mai încăpeau nestematele Mesopotamiei, era acum larg deschis. Nu se zărea nici un gardian prin preajmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ei de a duce o viață normală eșuase. Și iat-o din nou singură, într-o cameră de hotel străină. Totul era din cauza celor întâmplate anul trecut, își dădea seama de asta. Se gândise că relația cu Edward va exorciza monstrul, dar în cele din urmă fusese înghițită de el. Ridicând capul, privi afară, la întunericul Ierusalimului, știind că era ceva tipic pentru ea să stea nemișcată și să se uite în gol în felul acela toată noaptea. Perspectiva îi surâse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
celelalte, în așa fel încât să se poată concentra la sarcina pe care o avea de îndeplinit și acum, în mod conștient, își impuse să facă din nou acest lucru. Să uite ceea ce tocmai se întâmplase, chiar și disprețul pentru monstrul din fața ei, și să-și facă datoria. Să negocieze. —Nu-ți spun nimic până nu-mi spui ce naiba se întâmplă aici. —Ascultă, Maggie. Nu vreau să mă repet. Dar nu ai nici o opțiune. Te pot forța să-mi spui ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
că nu ți-ai putut termina studiile. — Taică-meu era foarte sărac. — Lasă, te rog. N-aș putea îndura acum să aud din nou povestea aceea sordidă. Un tip cinstit, muncitor, de încredere și liniștit. Sfinte Dumnezeule! Ce fel de monstru este omul de care au nevoie? Mi-e teamă că n-aș putea lucra niciodată pentru o întreprindere care are o astfel de concepție despre lume. — Citește și restu’, copile. — Activitate clericală. Vârsta între douăzeci și cinci—treizeci de ani. Adresați-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și dezmățată. Fusese aproape violată de unul dintre îngrijitori, chiar în fața biroului său. Domnul Talc se cutremura numai gândindu-se la domnișoara Minkoff. În clasă îl insultase, îl provocase și îl umilise la tot pasul, ba îl ațâțase și pe monstrul de Reilly împotriva lui și-l atacaseră împreună. Nu-i va uita niciodată pe cei doi. Nimeni din facultate de altfel nu-i va uita. Erau ca doi huni trecând ca o vijelie prin Roma. Doctorul Talc se întrebă într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ai făcut! Ignatius aruncă sabia jos. Cred că mi-ai rupt urechea. Tânărul dădu drumul cercelului. — Ți-ai făcut-o singur, spuse Ignatius. Ai să putrezești într-o închisoare federală pentru tot restul vieții tale. Uite cum arată sveterul meu, monstru dezgustător ce ești. Numai un nimic împopoțonat ca tine poate fi văzut purtând așa ceva. Ar trebui să ai un pic de rușine, sau măcar mai mult gust la îmbrăcăminte. — Creatură oribilă ce ești! Namilă uriașă! — Va trebui cu siguranță să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
spuse disprețuitor doamna Reilly, cu ochii tot închiși. Du-te la tine-n cameră și scrie alte bazaconii. Se auzi sunând telefonul. Trebe să fie tot domnu’ Levy ăla. A mai sunat azi de două ori. — Domnul Levy? Ce dorește monstrul acela de la mine? — N-a vrut să-mi spună. Hai, du-te, nebunule! Răspunde! Ridică telefonu’! — Ei asta-i! Nu vreau să vorbesc cu el, tună Ignatius. Ridică telefonul și, prefăcându-și vocea, spuse cu un accent puternic din Mayfair
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
din mișcare. Pur și simplu, nu-i pe măsura ei. Oricine poate adulmeca mirosul ca de mosc pe care îl exală masochismul său. S-a răspândit peste tot în locuințele sclavilor. În plus, pare destul de beat. — Și tu mă urăști, monstru uriaș ce ești, îl învinui marinarul pe Ignatius. Ignatius îl lovi zdravăn pe Timmy de mai multe ori în cap cu hangerul de plastic și omul mării scoase un geamăt slab. — Dumnezeu știe ce fantezie obscenă îi trece prin cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pare rău. Nu se poate altfel. Trebuie să verifice ceea ce se numește himeră ... — Oh, nu-mi spune, zise ea, fluturând mâna. Oricum nu pricep nimic. — Bine, mamă, spuse el și îi cuprinse umerii cu brațul. În mitologia antică, himerele erau monștri formați din diverse părți de animale. Himera originală avea cap de leu, corp de țap și coadă de șarpe. Unele himere erau parțial umane, cum era Sfinxul egiptean, cu corp de leu, aripi de pasăre și cap de femeie. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]