16,690 matches
-
limbajului în etapa preșcolarității. În general, literatura de specialitate prezintă nuanțat diferitele componente ale procesului comunicării didactice/pedagogice, cu accent pe: ,,universul" individual, manifest sau latent, al subiecților implicați în procesul comunicării: ceea ce caracterizează cadrul didactic în plan personal (inteligență, motivație, plan emoțional, sisteme de valori, particularități de vârstă/generație, competență comunicativă etc.) și profesional (științific domeniul/domeniile de specialitate, psihopedagogic, comunicativ, relațional în plan ierarhic, în cadrul unei instituții etc.), respectiv ceea ce caracterizează ca particularități de vârstă și individuale, relaționale, de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mai frecvent, drept consecință a necunoașterii componentelor prezentate anterior); * disfuncții de ordin fiziologic: voce răgușită/slabă/prea puternică etc., deficiențe de auz, văz, stare de boală etc.; * disfuncții de ordin psihic: grad excesiv de emotivitate, sisteme greșite de valori, prejudecăți, lipsa motivației, modalitate improprie/ incorectă de relaționare locutor interlocutor etc.; * disfuncții de ordin contextual-circumstanțial: spațiu neamenajat corespunzător, moment al zilei/activității care nu corespunde curbei de efort, zgomote de fond din interiorul/exteriorul sălii, grad neadecvat de iluminare, de încălzire etc.; * deficiențe
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
intelectuale (,,însușirea cunoștințelor de bază și a cunoștințelor operaționale; dezvoltarea și perfecționarea proceselor de cunoaștere: percepții, reprezentări, atenție, memorie, gândire, limbaj, imaginație; formarea deprinderilor și a capacităților intelectuale; însușirea normelor de igienă a activităților intelectuale; cultivarea sentimentelor intelectuale și dezvoltarea motivației bazate pe impulsul cognitiv sau trebuința de cunoaștere"115), obiectivele educației morale (,,formarea conștiinței morale, a conduitei morale și a trăsăturilor morale de caracter"116), obiectivele educației estetice (,,formarea capacității de a percepe și aprecia valorile estetice", ,,identificarea și cultivarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
anumită situație etc. Rolul, înțeles ca o reflectare a coroborării influențelor unor factori situaționali (de exemplu, cerințele formulate de cadrul didactic sau de un alt participant la joc, relațiile stabilite între membrii grupului pe orizontală/verticală etc.) și personali 219 (motivație, personalitate, atitudini, valori etc.), se concretizează, la nivel preprimar, în forme specifice, care nuanțează și redimensionează, într-o anumită măsură, aspecte ale realității apropiate copiilor: copilul joacă rolul tatălui așa cum vede în propria familie sau poate așa cum vede într-o
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cu subiecți de aceeași vârstă, respectiv de vârstă superioară/inferioară, cu subiecți cunoscuți în măsură diferită, în contexte diferite etc.); * dezvoltarea capacității intelectuale a preșcolarilor, reflectată pentru aria curriculară avută în vedere aici în limbaj; * dezvoltarea proceselor cognitive; * caracteristici ale motivației, ale afectivității; * nivelul creativității copiilor, deschiderea către nou, către inedit etc.; * caracteristici ale motricității; * capacitatea de a acționa în anumite contexte; * particularități ale comportamentului preșcolarilor; * capacitatea de a relaționa elementele teoretice cu cele practice (și invers); * gradul de asimilare și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
autonomiei pure a voinței. Ca subiect sensibil (persoană), omul acționează potrivit unor scopuri relative (condiționate); dar faptul acesta nu anulează autonomia voinței și actul său de legiferare. Persoana reprezintă omul ca fenomen, adică ființa impresionabilă, care are înclinații (nevoi, mobiluri, motivații etc.) prin care tinde, îndeplinind fel de fel de scopuri condiționate, către fericire. Totuși, fericirea nu poate fi atinsă decât în perspectiva perfecțiunii morale, adică a desăvârșirii personalității. Persoanei îi este proprie facultatea de a dori inferioară, iar actele sale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de cunoaștere. Într-un fel, în spațiul filosofiei morale kantiene, ideea existenței lui Dumnezeu pare a fi derivată din "principii" morale, deși ea funcționează ca un postulat al rațiunii practice. Acest fapt, deși "aporetic", nu trebuie ocolit, pentru că el susține motivații puternice pentru o interpretare care mizează pe ideea unității de existență a omului. Astfel, dacă legăm ideea în cauză de moralitate, iar aceasta este concepută ca fiind desăvârșită în ipostaza Binelui Suprem, atunci acesta nu are nici o "rațiune" în afara Binelui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fiind purtătorul unor sarcini semnificative în reconstrucția kantiană. Iată câteva astfel de motive: a) conceptul în cauză structurează un discurs, care ia forma unei discipline: teleologia; b) apoi, el este methodos-ul unei noi "antropologii". Luând seama doar la aceste două motivații, dobândim un temei suficient pentru a miza pe ideea unui rost "teoretic" și "metodologic" însemnat al conceptului finalității în filosofia kantiană. Vom urma mai departe acest fir, adică vom pune în evidență sensurile posibile ale finalității în contextul teleologiei și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
kantiană în felul de a concepe finalitatea; căci cel dintâi pune finalitatea pe seama activității omului (e vorba de o activitate orientată către un scop, așezată pe această "linie" de facultatea de cunoaștere aparținând unui subiect rațional, ce face obiect din motivația, scopul, mijlocul etc. acțiunilor sale); iar cel de-al doilea o gândește în modalitatea lui "ca și cum" (fiind aparentă). În privința posibilității de a gândi structura formală a finalității, ceea ce presupune legătura sa cu o facultate a unei ființe raționale, găsim un
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
discuția despre ei a avut aici această extensie. Totuși, ultimii doi stringența cu care destinul se impune conștiinței și faptul că intuiția destinului este mistică sunt limitați prin semnificația lor în această privință. Dar ei îi oferă lui C. Rădulescu-Motru motivația câtorva reflecții asupra stării timpului celui de-al doilea război mondial. Fiecare factor, îndeosebi primii doi afirmarea valorii omului și a grupului social și dinamica ireversibilului semnifică și cele două operații prin care dobândește justificare formală determinismul prin finalitate. Prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pământ". Este vorba despre situațiile limită. În treacăt fie spus, conceptul existențialist de "situație limită" exprimă satisfăcător momentele din istorie când mesianismul devine activ prin mijlocirea vocațiilor.) Mesianismul și vocația se află într-un raport de dualitate și împreună constituie motivația interioară și realizarea ca atare a noului în stare să întemeieze evoluția culturală firească a poporului. Teoria vocației cuprinde, pe lângă "sistematică", și o pedagogie (teorie a educației). Aceasta este concepută de C. Rădulescu-Motru pe fondul relației cu mesianismul, care apare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
promptitudinea asumării responsabilităților mari, exercițiul marii justiții, "arta de a porunci", "amploarea voinței" ș. a. la care au trudit numeroase generații. C. Rădulescu-Motru adaugă la geneza "vocației" sale cauze "naturale", extraculturale. Dar închiderea genezei filosofului în orizontul cultural are o anume motivație, la Nietzsche: în stadiul mijlociu al creației sale, viața omului înseamnă, încă, viață culturală. Ceea ce trebuie schimbat, pentru a nu nesocoti programul existențial al omului, este fundamentul însuși al vieții omenești: evaluarea. Ceea ce se uzează, în exercițiul neîncetat al "datelor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
necondiționat acest model filosofic. Întâi ar fi reducerea calitativă a naturii și societății la energie ca realitate primordială. De aici "completarea energetismului cu personalismul". Apoi imposibilitatea de a aplica stricta legătură cauzală la explicarea fenomenelor sufletești și sociale. De aici motivația introducerii determinismului prin finalitate.261 De asemenea, Petre Vaida apreciază că C. Rădulescu-Motru opune "doctrina finalistă" a personalismului energetic, "mecanicismului energetist" din doctrina lui W. Ostwald.262 Problema adoptării energetismului de către C. Rădulescu-Motru și relațiile sistemului său filosofic cu acesta
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
chiar Heidegger, fapt care implică libertatea de-a-fi; este vorba, așadar, de o cale prin care ceea ce este omenesc își dezvăluie "natura" (universalul). Re-cunoașterea de sine nu este, prin urmare, o fatalitate, ci mai degrabă un exercițiu liber, prezent, cu tot cu cauze (motivații) și efecte (consecințe), în orizontul existenței, în "lumea omului", exercițiu ce cuprinde totalitatea actelor de reflexivitate umană, mai cu seamă de natură "teoretică", adică filosofic-contemplativă. Trebuie să acceptăm, de asemenea, că orice cunoaștere de sens antropologic implică recunoaștere de sine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Una vendetta în domino. Verdi a fost obligat să modifice multe detalii, poate prea multe (timpul desfășurării acțiunii s-a mutat cu un secol înainte, când oamenii încă mai credeau în magie, conspiratorii urmau să acționeze numai pe baza unor motivații strict personale). Mai exista și atacul la puritatea regilor. Verdi și libretistul sau au hotărât să mute acțiunea la Stettino în Pomerania și să folosească ca armă a crimei pumnalul. Nouă versiune a fost din nou înaintată cenzurii. Din păcate
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a căsătorit cu Filip ÎI, în vârstă de 32 de ani, pentru a aduce pacea între Franța și Spania. Carlo cel real a acceptat această schimbare fără nici un resentiment, dar a devenit și mai instabil și mai violent, indiferent de motivații, si a murit la vârsta de 23 de ani. Scopurile dramatice ale lui Schiller, privind iluminismul politic necesitau mai mult decat așa ceva. El s-a inspirat din povestirea imaginara, Histoire de Dom Carlo, fils de Philippe ÎI, scrisă de anticlericalul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
într-un mod cu totul magnific. (Chiar și pe cele pe care nu le rezolvă.) 6. Urmări: Nu există. Uluitor! Rarisim! VII. Probleme de încadrare: paricid sau fratricid? 1. Avertisment: Educația și instrucția reprezintă parametrul cel mai supus modificărilor social-istorice. Motivațiile se schimbă, frumosul și urâtul își modifică de asemenea, cu timpul, accepțiunea, binele și răul la fel, dialogul cu eternitatea își transformă mesajul, dându-i speranței tâlcuri noi. (I.) Întrucât nu s-a putut constata cu precizie nici până astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
după clarificarea tuturor aspectelor cauzei" din Îndrumarul practic al cursului ținut de onorabilul judecător Academician Profesor Universitar Emerit Doctor Dr. h. C. Julius Zimberlan.) VIII. Un caz și mai minunat Educația și instrucția reprezintă parametrul cel mai supus modificărilor social-istorice. Motivațiile se schimbă, frumosul și urâtul își modifică de asemenea accepțiunea, binele și răul la fel, dialogul cu eternitatea își transformă mesajul, dându-i speranței tâlcuri noi. (II.) 1. Avertisment: Nelăsându-ne pe tânjală și căutând în continuare acte despre celebrul
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
proces judecat de Profesorul Universitar Emerit Academician Doctor Dr. h. C. Julius Zimberlan, pe când Julius Zimberlan încă nu era Profesorul Universitar Emerit Academician Doctor Dr. h. C.) 1. Avertisment: Educația și instrucția reprezintă parametrul (comportamentului) cel mai supus modificărilor social-istorice. Motivațiile se schimbă, frumosul și urâtul se modifică de asemenea, binele și răul la fel, dialogul cu eternitatea își transformă mesajul, dându-i speranței tâlcuri noi. (a) Tot căutând neobosit și în continuare acte despre celebrul caz Rom J. Rominger, am
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Ce s-ar fi întâmplat dacă numitul Marc R. Stan ar fi fost apărat în instanță de maestrul Ludovic L.? Întrebare fără răspuns. 2. Cazul Waldemar Waldmann 1. Avertisment: Educația și instrucția reprezintă parametrul (comportamentului) cel mai supus modificărilor social-istorice. Motivațiile se schimbă, frumosul și urâtul se modifică de asemenea, binele și răul la fel, dialogul cu eternitatea își transformă mesajul, dându-i speranței tâlcuri noi (b). Deci, să revenim: tot căutând acte despre și mai celebrul caz Rom J. Rominger
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
rezistat tuturor interogatoriilor și n-a declarat niciodată unde se află peștera din poveste, peștera ticsită cu averile jefuite. În felul său, Alibaba Zimberlan a dat dovadă de prestanță, ori măcar aceasta a devenit opinia generală. 4. Mogâldeața 1. Avertisment: Motivația este foarte des confundată cu tendința sau cu trebuința, dar și cu rezultatul unei modificări fiziologice și resortul revenirii la starea normală. Geniul maestrului Ludovic L. se vede tocmai din faptul că face pe toată lumea fericită: atât pe adversarii mandanților
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
la Budapesta, de unde Doctor Roro von Garbich i-a cumpărat câteva vite lui Jiji van Kopelen. 20. Minunata minută a speței Întârzierea Dacă acțiunea este strict legată de prezent (ea neputându se realiza, așa cum s-a mai arătat, decât acum), motivația este strict legată de viitor. (Același Complet, aceiași avocați.) Avertisment: Poate părea ciudat că unui Complet atât de important i s-a repartizat o speță aparent așa de banală, dar trebuie spus iarăși și iarăși că orice nemulțumire născută dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
el mi-ar putea îndeplini nenumărate dorințe, dar asemenea gesturi nu se fac gratuit în lumea asta..." Cauza: susceptibilitatea născută din experiență duce la respingerea unui act care nu intră în cutume și, deci, nu are, din experiența acumulată, o motivație general logică. Efectul: o puternică stare de disconfort atât pentru ofertantul refuzat, cât și pentru cel ce a ratat o asemenea ocazie dintr-un motiv care provine din susceptibilitatea profundă, fără o motivație concretă a ofertei propriu-zise. ("Eu pot să
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
deci, nu are, din experiența acumulată, o motivație general logică. Efectul: o puternică stare de disconfort atât pentru ofertantul refuzat, cât și pentru cel ce a ratat o asemenea ocazie dintr-un motiv care provine din susceptibilitatea profundă, fără o motivație concretă a ofertei propriu-zise. ("Eu pot să nu-l fi văzut niciodată pe cel care mi-a făcut propunerea atât de tentantă. Îl refuz pentru că toți cei care mi-au propus până acum ceva n-au fost dezinteresați într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
componentele mediului; dezvoltă abilități de culegere a datelor și de investigație pe teren; dezvoltă capacitatea de apreciere estetică; asigură conștientizarea și stimulează preocuparea față de problemele mediului. Educația pentru mediu - finalizează educația în și despre mediu, dezvoltă sensul responsabilității față de mediu, motivația și abilitățile de a participa la îmbunătățirea stării mediului; promovează dorința și capacitatea de a aborda un stil de viață compatibil cu conceptele dezvoltării durabile. Educația pentru mediu oferă cadrelor didactice posibilitatea de a contribui împreună cu elevii la buna gospodărire
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]