3,345 matches
-
podoabe, a cunoscut o perioadă de prosperitate până către mijlocul secolului al XVI-lea.<ref name="Pușcașu 13/2005">Voica Maria Pușcașu - ""Mănăstirea Dobrovățului"", în „Monumentul”, vol. VI (Ed. Trinitas, Iași, 2005), p. 13.</ref> În anul 1607, domnitorul Simion Movilă (1606-1607) și soția sa, Marghita (călugărită cu numele de Melania), au construit, la 50 metri sud de clădirea bisericii ștefaniene, un paraclis cu hramul "Sf. Gheorghe" pentru a-l înmormânta acolo pe cel de-al șaselea fiu al lor, Pavel
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
Dobrovățul a funcționat ca mănăstire de călugări doar până în anul 1948, când în complexul monahal s-a stabilit din nou o școală și un atelier de împletit coșuri din răchită. Începând din anul 1970, biserica ștefaniană și paraclisul lui Simion Movilă au fost administrate de Mitropolia Moldovei și Sucevei sub forma unor biserici parohiale. În perioada 1974-1976, au avut loc cercetări arheologice conduse de Nicolae Pușcașu, precum și lucrări ample de restaurare a bisericii sub conducerea arhitectului Nicolae Diaconu, urmărindu-se să
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
secretă pentru adăpostirea odoarelor bisericești în vremuri de primejdie. După cutremurul din 4 martie 1977 s-au efectuat lucrări de restaurare care au urmărit consolidarea structurii de rezistență a turnului. La 50 metri sud de clădirea bisericii ștefaniene, domnitorul Simion Movilă (1606-1607) și soția sa, Marghita (călugărită cu numele de Melania), au construit în 1607 un paraclis cu hramul "Sf. Gheorghe" pentru a-l înmormânta acolo pe cel de-al șaselea fiu al său, Pavel, mort la o vârstă fragedă. Mormântul
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
sa Melania, fiului său iubit Pavel Voievod, care s-a mutat la veșnicile lăcașuri în anul 7115 (1607), luna mai, în 24 zile”". Unii autori consideră că această piatră de mormânt a fost pusă prin 1619-1620 de către soția lui Simion Movilă, Doamna Marghita, călugărită în 1616 cu numele de Melania și decedată în 1622. Clădirea paraclisului a fost mărită în 1851, din inițiativa aceluiași egumen Acachie, fiul preotului Stoianovici din Rusciuc, construindu-se o turlă prin spargerea bolții. Tot atunci s-
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
era compartimentat în trei încăperi: pronaos (gropniță), naos și altar. Pereții interiori au fost pictați în stil neoclasic, dar cu pigmenți de slabă calitate, ceea ce a dus la degradarea în timp a picturii. Se remarca portretul funerar al tânărului Pavel Movilă, pictat în veșmânt de ceremonie, încoronat și ținând o garoafă în mână. Lăcașul de cult avea o catapeteasmă din lemn de tisă, poleită cu aur, având dimensiuni mai mici. În incinta mănăstirii, la 70 de metri vest de biserică, hatmanul
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
al XVIII-lea cu piatră de Portland. Cum majoritatea ferestrelor Turnului au fost lărgite în secolul al XVIII-lea, se mai păstrează doar două exemplare, restaurate, în zidul de sud la nivelul galeriei. Turnul a fost terasat în marginea unei movile, astfel că latura nordică a parterului se află sub nivelul solului. Tipic pentru majoritatea donjoanelor, parterul era o pivniță utilizată pentru depozitare. Una dintre încăperi conținea un puț. Deși dispunerea elementelor a rămas aceeași de la construcția turnului, interiorul parterului datează
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
Iacobeni, mai demult "Iacășdorf", (în dialectul săsesc "Jakosdref", "Jôkestref", "Giukestref", "Giukesdrêf", în , în ), este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Iacobeni (reședința), Movile, Netuș, Noiștat și Stejărișu. Se află în Valea Hârtibaciului, la circa 70 km nord-est de municipiul Sibiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Iacobeni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Iacobeni, Sibiu () [Corola-website/Science/310752_a_312081]
-
1596, Suceava d. 22 decembrie 1646/1 ianuarie 1647 Kiev) a fost Mitropolit al Kievului care a avut un rol deosebit în Sinodul de la Iași din 1642. s-a născut la Suceava, în anul 1596, ca fiu al lui Simion Movilă, care va domni mai târziu în Țara Românească, și al soției acestuia, Marghita, călugărită ulterior sub numele de Melania. Tatăl său a avut ca frați pe Ieremia Movilă, domn al Moldovei între 1595-1606 și pe Gheorghe Movilă, viitorul mitropolit al
Petru Movilă () [Corola-website/Science/308914_a_310243]
-
a născut la Suceava, în anul 1596, ca fiu al lui Simion Movilă, care va domni mai târziu în Țara Românească, și al soției acestuia, Marghita, călugărită ulterior sub numele de Melania. Tatăl său a avut ca frați pe Ieremia Movilă, domn al Moldovei între 1595-1606 și pe Gheorghe Movilă, viitorul mitropolit al Moldovei. După moartea tatălui său, tânărul fiu de domnitor va pribegi, împreună cu mama și cu frații săi în Țara Românească, după care se vor așeza definitiv în Polonia
Petru Movilă () [Corola-website/Science/308914_a_310243]
-
al lui Simion Movilă, care va domni mai târziu în Țara Românească, și al soției acestuia, Marghita, călugărită ulterior sub numele de Melania. Tatăl său a avut ca frați pe Ieremia Movilă, domn al Moldovei între 1595-1606 și pe Gheorghe Movilă, viitorul mitropolit al Moldovei. După moartea tatălui său, tânărul fiu de domnitor va pribegi, împreună cu mama și cu frații săi în Țara Românească, după care se vor așeza definitiv în Polonia. Învățătura și-o va începe în casa părintească, apoi
Petru Movilă () [Corola-website/Science/308914_a_310243]
-
vârsta de 31 de ani. Situația ortodoxiei în acea perioadă era tulbure din cauza încercărilor de catolicizare a nobilimii lituaniene, bieloruse și ucrainiene, care era, în mare parte, ortodoxă. Însă, prin activitatea sa depusă timp de 5 ani ca egumen, Petru Movilă a reușit să ridice prestigiul cultural și bisericesc al mânăstirii la un nivel necunoscut până atunci. Astfel, s-a ocupat de restaurarea și înfrumusețarea mânăstirilor și a peșterilor în care se găseau moaște de sfinți și a continuat activitatea tipografică
Petru Movilă () [Corola-website/Science/308914_a_310243]
-
bisericii, aceasta a fost înlocuită cu o catapeteasmă sculptată, din lemn. Starea actuală a bisericii este foarte bună, dovedind astfel purtarea de grijă a preoților și a credincioșilor de aici. Situl arheologic de la Comăna de Jos, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX BV-I-s-B-11268(Cod RAN: 40866.01) Așezare,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.01(Cod RAN: 40866.01.06) Fortificație
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
purtarea de grijă a preoților și a credincioșilor de aici. Situl arheologic de la Comăna de Jos, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX BV-I-s-B-11268(Cod RAN: 40866.01) Așezare,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.01(Cod RAN: 40866.01.06) Fortificație,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. XI - XIII, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.02(Cod
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
a Oltului, sec. VIII - IX BV-I-s-B-11268(Cod RAN: 40866.01) Așezare,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.01(Cod RAN: 40866.01.06) Fortificație,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. XI - XIII, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.02(Cod RAN: 40866.01.07) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, Hallstatt A - B BV-I-m-B-11268.03(Cod RAN: 40866.01
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.01(Cod RAN: 40866.01.06) Fortificație,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. XI - XIII, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.02(Cod RAN: 40866.01.07) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, Hallstatt A - B BV-I-m-B-11268.03(Cod RAN: 40866.01.02) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. II a. Chr. - I p. Chr., Latène BV-I-m-B-11268.04(Cod RAN
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
sec. XI - XIII, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.02(Cod RAN: 40866.01.07) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, Hallstatt A - B BV-I-m-B-11268.03(Cod RAN: 40866.01.02) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. II a. Chr. - I p. Chr., Latène BV-I-m-B-11268.04(Cod RAN: 40866.01.03) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, Epoca bronzului mijlociu, BV-I-m-B-11268.05(Cod RAN
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
B BV-I-m-B-11268.03(Cod RAN: 40866.01.02) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. II a. Chr. - I p. Chr., Latène BV-I-m-B-11268.04(Cod RAN: 40866.01.03) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, Epoca bronzului mijlociu, BV-I-m-B-11268.05(Cod RAN: 40866.01.01) În prezent, activitățile care se desfășoară aici sunt cu preponderență agricole și de servicii. În localitate se află o școala primară și, în aceeași
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Republică Moldova, vis-a-vis de orașul Otaci, pe malul stâng al Nistrului. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%). Este atestat documentar în 1595 că moșie a voievodului Moldovei Ieremia Movila, de unde și numele de Moghilău sau Movilău. Peste puțin timp voievodul moldovean oferă localitatea că dar de nuntă fiicei sale, căsătorite cu un nobil polonez din cunoscută familie Potocki. Timp de mai multe secole orașul a făcut parte din Polonia
Moghilău () [Corola-website/Science/309954_a_311283]
-
Mănăstirea Probota a fost un valoros centru de cultură românească medievală. Aici și-au desfășurat activitatea patru mitropoliți cărturari ai Moldovei: Grigorie Roșca (primul egumen al Probotei, mitropolit în perioada 1546-1551) - în prima jumătate a secolului al XVI-lea, Gheorghe Movilă (călugărit la Probota, mitropolit în perioadele 1588-1591 și 1595-1605) și Teodosie Barbovschi (călugărit la Probota, mitropolit în perioada 1605-1608) - în a doua jumătate a secolului al XVI-lea și Dosoftei Bărilă (călugărit în 1648 la Probota, mitropolit în perioadele 1671-1674
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
a localității datează din anul 1592. La 14 mai 1600 Mihai Viteazul trimite spre Moldova armata condusă de generalul său, Baba Novac. Acesta urmează drumul prin Candreni, peste Mestecăniș, spre Câmpulung și apoi spre Suceava, în urmărirea domnului Moldovei Ieremia Movilă. După anul 1775, Dorna intră sub stăpânire austriacă, împreună cu restul Bucovinei, iar locuitorii din Dorna devin iobagi ai domeniului împărătesc Câmpulung. Faptul generează conflicte care durează aproape un secol. Locuitorilor li se iau drepturile la cârciumărit, pescuit, morărit, li se
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
de coniferi și copaci decorativi. Zona verde a orașului cuprinde peste 50 de specii de copaci aduși din subtropicele Crimeei și amplasați în Parcul colegiului agroindustrial, parcul „Zona Verde”, etc. O veche legendă ne povestește că pe timpul domniei lui Ieremia Movilă, pe când pământul Moldovei era trecut prin foc și sabie de hoardele otomane, un biet moldovean, gonit de cruzimea turcilor, împreună cu numeroasa-i familie a luat drumul pribegiei, căutând un loc liniștit pentru viață. Soarta i-a adus într-un amurg
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
în lunca rîului Cogîlnic și Larga, la o depărtare de 101 km de Chișinău, acest orășel din Bugeac s-a dezvoltat pe baza a două localități - tîrgul Romanovca și nodul de căi ferate Basarabeasca. Pe moșia localitații arheologii menționează o movilă funerară rămasă de pe urma nomazilor veniți cu turmele de vite din stepele asiatice sute de ani în urmă, hoinărind din loc în loc, în căutare de pășuni mănoase pentru animale, și localități bogate pentru a căpăta pradă de război. În mormînt au
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
Ilie Voievod îi dăruiește boierului său Isaia mai multe sate, printre care figurează și Medveja. La început aici au trăit români, lucru demonstrat și de multe toponime locale: Lîngă Odaie, Burtosul, Planul Popii ș. a. Drept că mai tîrziu apar și Movila lui Savițchi, Cîmpul lui Sprujinschi, Panskaia Storona, Kazionnaia Storona (Partea de Stat). De aceea mai cu adevăr ar fi versiunea preluării denumirii satului de la pîrîiașul Medvedca, o vînă mică de apă de 20 km lungime, care pornește de la frontiera cu
Medveja, Briceni () [Corola-website/Science/305140_a_306469]
-
dar el era Mogîldea, nu Medvedev. Satul mai este pomenit și într-un hrisov de la Petru Voievod, datat cu 24 martie 1587 ca punct de hotar pentru o altă moșie. Iar într-un ispisoc din 27 iunie 1604, de la Eremia Movilă, pentru diacul Pavel Taban se precizează: Medveja, unde a fost Oanță. Însă cine a fost Oanță și unde anume nu se știe. La 8 noiem. 1616 domnitorul Radu Mihnea Ionașcu îi întărește lui Ionașcu, fiul Bilei, un sfert din s.
Medveja, Briceni () [Corola-website/Science/305140_a_306469]
-
Copaci, pentru că era aici un pâlc de copaci. Ostrov, de asemenea, în limba vorbită se folosea, deoarece se afla pe locul numit Ostrov. Așezări omenești, însă, au fost pe aceste locuri și mai înainte. În împrejurimile satului se află 8 movile funerare, rămase de la migratorii asiatici. Cea mai înaltă, de 9 m. și cu un diametru de 50 m. se află la marginea de nord a satului. Tot aici, La Movilă sau La Grâușor, cum numesc băștinașii acest loc, se află
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]