5,117 matches
-
celor ce muncesc în lupta pentru interesele lor de clasă" (Roller, 1952, p. 753). Antidotul pe care clasicii marxism-leninismului l-au imaginat pentru combaterea naționalismului, iar comuniștii români îl administrează ideologic, este internaționalismul proletar, "arma cea mai puternică a clasei muncitoare și a tuturor oamenilor muncii împotriva oricărei forme a șovinismului, oricărei asupriri naționale și exploatări de clasă" (Roller, 1952, p. 753). Prin această luare de poziție explicit antinaționalistă poate fi consemnat un moment critic de torsiune a concepției despre naționalitate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a istoriografiei autohtone aceasta se desfășoară în cadrele emergenței, maturizării și împlinirii luptei proletariatului împotriva exploatării de clasă. Iar începând cu secolul al XX-lea, istoriografia comunistă operează o dublă reducție: după ce inițial redusese istoria românilor la istoria luptei clasei muncitoare, după constituirea Partidului Comunist Român în 1921, aceasta din urmă este la rându-i redusă la istoria partidului. Pe fondul acestei conversii a naționalului în social, antreprenorii mnemonici însărcinați de partid să restructureze memoria românească efectuează o serie de "reșapări
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lucrarea Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în R.P.R., pe scheletul căreia s-a scris manualul de Istoria R.P.R., M. Roller pregătea proletarizarea zilei de 24 ianuarie: "sărbătoarea Unirii Naționale este în același timp pentru clasa muncitoare din România sărbătoarea Unirii Muncitorești" (Roller, 1951, p. 171). La această dată în anul 1905 este consemnată o întrunire a muncitorimii care a relansat lupta proletară împotriva exploatării capitaliste. Până la urmă, re-semnificarea zilei de 24 ianuarie dintr-un simbol al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în care "poporul român" a fost redefinit ca "popor muncitor" (Roller, 1952, pp. 701, 752). În aceeași direcție în care naționalismul etnic (românismul) a fost transformat în "patriotism socialist", unitatea etno-națională a lăsat locul pentru "unitatea moral politică a poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 754). Spiritualitatea. Schimbarea de paradigmă întreprinsă de comunismul incipient s-a răsfrânt inevitabil și asupra ideii de spiritualitate românească, până acum identificată exclusiv cu ortodoxia. Această reconsiderare trebuie pusă în contextul mai amplu al programului de ateizare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru a înnăbuși lupta poporului, pentru a împiedica desăvârșirea revoluției burghezo-democratice și a subordona România intereselor capitalului străin cu ajutorul dinastiei prusace" (Roller, 1952, p. 403). Din ctitor al statalității române și eliberator al neamului, Carol I devine "călău al poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 488). Tot Carol I este culpabil pentru bravii români căzuți victime pe frontul luptei pentru independență datorită proastei aprozivionări a armatei: "Burghezia și moșierimea română, în frunte cu regele Carol, poartă răspunderea pentru faptul că ostașii români
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
clasă ai căror protagoniști au fost țăranii și moșierii. Apariția acesteia pe scena luptei seculare pentru dreptate socială se petrece odată cu începuturile industrializării în România. Dezvoltarea industriei și maturizarea capitalismului prilejuiesc apariția "pe arena politică a unei noi forțe - clasa muncitoare", care își va începe misiunea istorică de îndată ce se va organiza în "Asociația lucrătorilor din România" la 1872. Deși "statutul Asociației este confuz și are chiar idei greșite" (Roller, 1952, p. 422), momentul are o puternică încărcătură simbolică întrucât semnifică un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
va organiza în "Asociația lucrătorilor din România" la 1872. Deși "statutul Asociației este confuz și are chiar idei greșite" (Roller, 1952, p. 422), momentul are o puternică încărcătură simbolică întrucât semnifică un punct de cotitură în istoria luptei sociale: "clasa muncitoare începe să-și îndeplinească misiunea ei istorică de a duce societatea înainte" (Roller, 1952, p. 427). Din acest moment, istoria română se confundă aproape în totalitate cu istoria mișcării muncitorești. Motivul sacrificial din martirologia mișcării muncitorești este explorat prima oară
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o altă pagină din istoria eroică a mișcării muncitorești - greva generală din 1920, la care au participat "peste 200.000 de lucrători" (p. Roller, 1952, pp. 549, 551). În ciuda faptului că greva generală a fost o demonstrație a forței clasei muncitoare, aceasta a eșuat datorită "trădătorilor social-democrați" care au tratat cu guvernul. Lipsa unei conduceri revoluționare avea să fie suplinită prin crearea Partidului Comunist din România la 8 mai 1921, moment semnificând "victoria simbolică a leninismului împotriva oportunismului și reformismului în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
toate aspectele sale, procesul educațional trebuie să promoveze "cultivarea dragostei față de patrie, partid și popor, de trecutul de luptă pentru libertate socială și națională a poporului român, față de tradițiile comune de luptă împreună cu naționalitățile conlocuitoare, față de lupta revoluționară a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naționalitate, a Partidului Comunist Român, a hotărîrii de a contribui la dezvoltarea economică și socială a țarii, de a apară cu orice sacrificiu cuceririle revoluționare ale poporului, independența și suveranitatea patriei" (1978, art.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
progres social, împotriva exploatării și asupririi sociale și naționale, a dominației străine, pentru apărarea ființei sale, a libertății și neatârnării, pentru o viață mai bună, mai demnă" (Programul PCR, 1975, p. 8). Expresie a "înțelepciunii colective a partidului, a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii", în fapt, a întregii suflări a "națiunii noastre socialiste", programul schițează cea mai mistificată versiune a trecutului național, în care miturile naționalismului interbelic și miturile socialismului postbelic se hibridează în marea epopee social-națională a poporului român
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unității proletare care a fost relegată pe plan secund. Registrul discursiv setat de parametri internaționalismului proletar (1947- 1964) interpreta trilogia unirilor românești (de la 1600, 1859, respectiv 1918) ca evenimente de importanță marginală în istoria luptei pentru dreptate socială a clasei muncitoare. Mai mult, erau evidențiate consecințele antipopulare și efectele exploatative rezultate din cele trei evenimente politice: "legătura" lui Mihai prin care guvernatorul subordonat împăratului Rudolf a legiferat iobăgia; instituirea "statului național burghez" la 1859 care a facilitat infiltrarea capitalismului și implicit
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
evidențiate consecințele antipopulare și efectele exploatative rezultate din cele trei evenimente politice: "legătura" lui Mihai prin care guvernatorul subordonat împăratului Rudolf a legiferat iobăgia; instituirea "statului național burghez" la 1859 care a facilitat infiltrarea capitalismului și implicit a exploatării claselor muncitoare; în fine, "regimul burghezo- moșieresc" instaurat după 1918, aservit fiind imperialismului occidental, a exacerbat antagonismul de clasă în societatea românească până la punctul de rupere. Întorsătura naționalistă a ideologiei oficiale a regimului comunist a reinstalat retorica unionistă pe matca ei tradițională
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
găsit validarea internațională în "strălucita inițiativă de pace a tovarășului Nicolae Ceaușescu" (p. 250). Realegerile seriale în funcția de secretar general al PCR sunt tot atâtea prilejuri de efuziuni colective. Confirmarea lui Nicolae Ceaușescu, "cel mai strălucit fiu al clasei muncitoare, simbolul idealurilor de libertate, pace și progres ale poporului român, personalitate proeminentă [...] a vieții politice internaționale", în funcția supremă de secretar general "s-a înfăptuit într-o ambianță de un entuziasm și o înflăcărare fără precedent, dovedindu-se a fi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
personalități pe care le canonizează istoric prin introducerea lor într-un panteon. De cele mai multe ori, în jurul acestor figuri panteonizate este țesută ceea ce am numit a fi o martirologie. Regimul comunist și-a elaborat propriul său panteon proletar-partinic, prin canonizarea eroilor muncitori care s-au sacrificat în numele idealului luptei sociale. Răsturnarea regimului din 1989 a basculat și panteonul său proletar-partinic. Gradual, pe măsură ce manualele au început să abordeze subiectul regimului comunist (prima generația de manuale stopau narațiunea istoriei românilor odată cu sfârșirea celui de-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ar putea să apară și chiar să se dovedească viabil un partid al agricultorilor și al țăranilor. Ceea ce e sigur este că se va ivi un partid de muncitori salariați, cu precădere din domeniul industriei, adică un partid al clasei muncitoare. Patroni / muncitori În urma acestei situații, atinse în democrațiile occidentale la începutul anilor '20, este posibil ca, prin alegeri libere, să se fi consolidat un adevărat sistem de partide. Schema lui Rokkan nu se vrea a fi nici lineară, nici deterministă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
înregistra la sfîrșitul primului val. În mod firesc, Huntington ridică problema condițiilor diferite care stau la originea celor trei valuri. El leagă primul val de un ansamblu de condiții socio-economice: industrializarea, urbanizarea, ivirea burgheziei și a clasei medii, apariția clasei muncitoare și organizarea sa, reducerea treptată a inegalităților economice. Pe cel de-al doilea îl pune în relație cu factori politici și militari: victoria aliaților în timpul celui de-al doilea război mondial și începutul procesului de decolonizare. Pentru al treilea val
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
B.: Cum se făcea selecția pentru asemenea prestații? D. T.: În ordinea obedienței și în ordinea forței mesajului sau a prestanței vorbitorilor. S. B.: În primul rând, funcțiile erau înscrise la cuvânt. D. T.: Funcțiile, după care și reprezentativitatea - clasa muncitoare, țărănime, apoi intelectualitatea -, toate categoriile de la unitățile mai mari. După aceea vocea, inclusiv sonoritatea și amplitudinea vocii; conta foarte mult dacă-i bun vorbitor, dacă nu iese din text. Acela care ieșea din text... S. B.: Nu mai pupa a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
tip popular, sociabil. S. B.: Vom reveni asupra subiectului. Cu Nagâț cum v-ați înțeles? D. T.: A fost prim-secretar al CJ al PCR între 1975 și 1984, apoi la CM al PCR până în 1989. Nagâț era din clasa muncitoare, cu un CV foarte bun de activist, a urcat de jos toate treptele. Avea forță, era și impunător, învățase și cu ce trebuie unsă conduita unui politician. Știa și regulile obedienței față de șefi și ale controlului subalternilor. Am avut și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ce periodicitate. S. B.: În programul manifestărilor prilejuite de aniversarea a 60 de ani de la înființarea UTC8, erați responsabil, alături de alți tovarăși (Huțanu Ion, Moraru Angela, Lupu Magdalena, Ciurdea Viorica) de organizarea activităților de cunoaștere a trecutului glorios al clasei muncitoare, întâlniri ale tinerilor cu membri ai Biroului și Secretariatului Comitetului municipal de partid, recomandarea unor tineri pentru a fi primiți în partid. Ce au presupus aceste coordonări? D. T.: Se făceau programe de cercetări și manifestări specifice și liderii UASCR
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
activități. Se ținea cont de procentele acestea. Se mai și măsluiau listele, că dacă tata avea o origine socială mai înaltă și mama una mai joasă, treceam pe fișa copilului originea mamei, ca să iasă procentul celor ce proveneau din clasa muncitoare. S. B.: La IMF, în Plenara din 1 noiembrie 198213, Bujor acuză faptul că există presiuni pentru alegerea în structurile ASC a unor studenți ai căror părinți sunt cadre didactice universitare. D. T.: Era un fenomen mai pregnant al elitelor
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
S-au descurcat. Și Vica Postolache, și Bogdănici, și Geta Zegan. Niculina Alexandru a fost cea mai revoluționară, în sensul bun. Nu a fost reținută în sistem, dar a fost cea mai bună activistă la IMF, cea mai bună, mai muncitoare și mai bătăioasă. S. B.: De asta a fost rejectată, bănuiesc. D. T.: În fine. Bujor a dat atunci cu parul și bine a făcut. Și în ședințe de partid mergea și îi pocnea tare. Bine, că îl avea în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
studenților respectivi din învățământ, să ne debarasăm de acest balast inutil pentru societate. Nu este admisibil ca un tânăr intelectual, întreținut de societate până la vârsta de 20-23 de ani, să nu înțeleagă obligația și răspunderea care îi revine față de clasa muncitoare, față de partid și de stat. Ce s-ar întâmpla dacă 1 200 de muncitori din producție, atâția câți reprezentanți sunt în Centrul Universitar, nu ar munci și nu și-ar îndeplini sarcinile de producție? Pe această poziție ne situăm, de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nevoia de întinerire. Eu am selectat aici doar câteva astfel de atenționări, pe care le-am considerat mai reprezentative. D.T.: Corect. Studenții nu prea fuseseră primiți în partid, pentru că accentul se punea pe primirea în partid cu prioritate a clasei muncitoare și a țărănimii. După aia era intelectualitatea. S.B.: În fond, PCR era partidul clasei muncitoare. Să facem un salt istoric. La începutul anului 1979, Comitetul județean a emis un plan de măsuri 3 pentru perfecționarea activității politico-ideologice a studenților, care
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
am considerat mai reprezentative. D.T.: Corect. Studenții nu prea fuseseră primiți în partid, pentru că accentul se punea pe primirea în partid cu prioritate a clasei muncitoare și a țărănimii. După aia era intelectualitatea. S.B.: În fond, PCR era partidul clasei muncitoare. Să facem un salt istoric. La începutul anului 1979, Comitetul județean a emis un plan de măsuri 3 pentru perfecționarea activității politico-ideologice a studenților, care stabilea ca în fiecare organizație din Centrul Universitar ponderea studenților membri de partid să ajungă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Atâția de un fel, alții de altul". Cei de la propagandă vedeau altfel, nu erau chiar proști. S.B.: Era diferență între cele două viziuni. D.T.: Diferența era că cei de la cadre luau și decupau din voința tovarășului Ceaușescu, mesajele lui: clasa muncitoare, țărănimea, la urmă intelectualitatea și își făceau statistici ca la CAP. Pe când cei de la propagandă vedeau primenire, sânge nou, profesionalizare. S.B.: Încercau să facă o organizație sănătoasă sau cel puțin mai școlită. D.T.: Sănătoasă, în perspectivă dinamică, diacronică, nu numai
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]