7,410 matches
-
aci nu este vreun rezultat năbă dăios al inteligenței sau al inspirației autorului (lucru care v-ar pune, sunt sigur, pe gânduri sau v-ar lăsa indiferenți), ci mai degrabă un șir de fenomene inconsistente și parazite, ciudate și inexplicabile, născute și vehiculate pe acele unduiri ritmice și armonice, opera ciocanului și a nicovalei din fiziologia urechii omenești; fenomene ușor de recunoscut când Îți pleci auzul la mai fiecare cuvânt de aci, ales cu diapazonul, sau la mai fiecare frază de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
situează cel ce a fost, o lungă perioadă de timp profesorul și directorul Erast Viforeanu. S-a născut la Volcinet - regiunea Cernăuți la 25 octombrie 1913, fiul lui Vasile Vicherceac, învățător și director școlară la Școala din Volcinet și Profira, născută Popescu, de loc din orașul Rădăuți. Tatăl său, pe numele adevărat Viforeanu, a fost nevoit să-și schimbe numele, practica curent aplicată de regimul de ocupație austriac și apoi sovietic de a exercita presiuni asupra locuitorilor români aflați temporar sub
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93284]
-
Distinsul profesor Pantelimon Socaciu s-a născut la 23 octombrie 1910, în familia gospodarilor de frunte Pavel Socaciu și Ecaterina, născută Nimigen, fiind mezinul familiei cu cinci frați, în satul Tereblecea, una dintre cele mai mari așezări din Bucovina, azi numinduse Porubnoe și se află la hotar, în componență Ucrainei. A urmat cursurile primare în Terblecea, unde învățătorii săi și în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
Împlinirea a cincizeci de ani de la trecerea din viață a acestei smerite călugărițe, ne invită azi să ne gândim la aceste adevăruri, și „lepădând toată răutatea, tot vicleșugul și fățărniciile, și pizmele și toate clevetirile, ca niște prunci de curând născuți să iubim laptele cel spiritual și curat” (1Pt 2,1-2), și să primim înțelepciunea cea de sus, - înțelepciunea pruncilor - care este „curată, făcătoare de pace, așezată, ușor îngăduitoare, plină de milă și de roade bune, fără îndoială și nefățarnică”. (Iac
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și Curia Generală a Ordinului nostru, cu data de 13 iulie 1994, dau următoarea autobiografie: Subsemnatul preot Anton M. Dămoc din Ordinul Fraților Minori Conventuali din Provincia „Sf. Iosif, B.M.V. Sp.” din Moldova, România, fiul lui Anton și al Catrinei născută M. Dumea, născut la 24 martie 1910 în com. Săbăoani, jud. Roman. Am absolvit școala elementară în comuna natală. În anul 1926 am intrat în Seminarul Franciscan Hălăucești, jud. Roman. Aici am urmat liceul seminarial. Anul de noviciat l-am
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
o recopiasem pe curat într-o „ediție de lux“, făcându-i și câteva ilustrații „originale“... Bineînțeles, era scrisă în limba franceză. Urma acum s-o înfățișez „marelui public“: Giglio, Monseniorul, Navarra, dar mai cu seamă lui Mihai. Opera mea proaspăt născută, cu toate că oarecum infantilă, era inspirată pe de-a-ntregul din fapte concrete, trăite în pe rioada noastră „versailles-eză“ și, dat fiind că aproape toți auditorii erau implicați și ca protagoniști, piesa a stârnit un oarecare interes printre prietenii mei. În schimb
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
că erau împlămădite în acest verdict nemilos și zavistia de primă tinerețe a lui Costel Vișinescu, și resen timentele lui Buicliu, și ura pătimașă a Dinei Cocea, și torentele de lături pe care le revărsa pretutindeni funcționara dramatică Ghighi Marian, născută Sergent-Major, atât împotriva soțului ei de al doilea - Mircic -, cât și a tuturor prietenilor săi... Fapt este însă că, odată mascarada judiciară terminată, Mihai se liniști pe dinăuntru și primi pedeapsa nu cu resemnare, dar cu un fel de sportivitate
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dubla sa milenară luptă, pentru a se vedea odată și odată în granițele ei firești, pentru care fiii satului, așa după cum vom vedea, și-au dat cu mult prisos obolul de sânge atunci când patria le-a cerut-o, firea oamenilor născuți, crescuți și trăitori aci la poale de Făgărași, suplețea minților lor sănătoase, profunde și totodată elastice, dragostea față de tot ceea ce e frumos, toate acestea și încă multe altele reprezintă premiza gestului de curaj al autorilor, de a se hotărî să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
administrate de aceștia. În aceleași zile ale lunii martie 1801 s-au arătat și bunurile imobile ale aceleiași casei nobiliare Teleki, pe care le posedă în Arpașul de Sus. Subcomisia mai constată că văduva defunctului conte Teleki Iosif de Szek, născută Iohana Roth de Kiralyfolvo precum și fiii excelenței sale, conții Laszlo și Iozsef Teleki de Szek, mai au în Principatul Transilvania, în mai multe locuri precum în Gernjeszeg, Lona, Szöres, Czelna, Sorestely, etc., moșii mari și rentabile, fără a cunoaște care dintre
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
e mormântul lui Buteanu. Oamenii Cărțișoarei îi respectă de atunci memoria ca unui adevărat erou-martir al neamului, multă vreme după revoluție i-au păstrat în casă chipul pe perete alături de icoana Mântuitorului, și de atunci până în zilele noastre mulți nou născuți sunt botezați cu numele său, satele din Ardeal sunt pline de bărbați, purtând numele de Iancu sau de Avram. Iar unul din munții ce delimitează posesiunile satului nostru poartă numele de Vânătoarea lui Buteanu, în memoria tânărului revoluționar ucis de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
anii 1930, sunt păstrați în memoria colectivă a satului învățătorii: Nicu Budac, director în timpul căruia a fost realizată noua școală primară comunală, în vremea în care era primar și a sprijinit acțiunea Ioan Budac. Maria Budac soția învățătorului Nicu Budac născută Bucurenci, sora primului medic veterinar din sat, Alexandru Bucurenci. Niculae Stoica, director în timpul căruia s-a realizat construcția actualului Cămin cultural. Niculae Budac, profesor de istorie și limba română absolvent al Universității din Iași. Eufrosina Monea nepoata preotului deschizător de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fofileze în vreun fel - căci se putea, dacă te zbăteai puțin -, ținuse morțiș să meargă pe front, zicînd tot timpul că numai muierile stau acasă. Venise de cîteva ori în permisie (și rod al acestor permisii fuseseră cele trei fiice născute una după alta), apoi își luase chipiul și dus a fost ! Murise în timp ce striga : „înainte băieți ! După mine, băieți ! Nu vă lăsați, băieți !“. Daniel se simțea îmbărbătat, pentru că bunica reproducea cu mare fidelitate strigătele de luptă ale soțului ei. Apoi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
poete, dar care s-a bucurat în același timp și de înalta Ei protecție. Acolo m-am întâlnit cu Paul Zarifopol; fundatori ai "Carmen Sylvei" și el și eu, cu atâția alții. Din nefericire, nu pentru prea mult timp, căci născută aproape odată cu intrarea noastră în universitate, "Carmen Sylva" a încetat odată cu terminarea activității noastre de studenți. E curios. Am reprezentat noi oare, în împrejurările aceste, un spirit și o structură sufletească diferite de ale generațiilor care s-au succedat înainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Și cu toții se îmbracă de la butic. Pe scurt, satul este astăzi - oricât încearcă să ne îmbrobodească domnii de la oraș, simțitori și pătrunși de valorile dacice - o firească prelungire a mahalalei. Și, oricum, dacă e să vorbim de veșnicie, aceasta sa născut, probabil, la pat. (2006) Țăranul inexistent Telespectatorul care se uită la emisiunea de la TVR Cultural Planeta kitsch, prezentată de Adrian Pintea, nu are mari șanse să se lămurească în privința kitschului. De fapt, realizatorii înșiși nu prea par să aibă clară
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
atât un ansamblu de elevații, cât mai degrabă un itinerariu spiritual personal transformat ulterior în călăuză în virtutea experiențelor trăite; ea se vrea un fel de „îndrumar” care solicită în mod permanent drept interlocutori pe îndrumător și pe exercitant. Această scriitură, născută mai întâi dintr-o experiență personală, este capabilă să suscite la rândul ei noi scriituri și limbaje personale. Pentru Ignațiu, este îndreptățit să scrie cel care observă ceva lăuntric, cel ce trăiește o experiență care-i deschide ochii și-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
rămână. În acest context, cartea Exercițiilor spirituale se referă în primul rând la alegerea unei stări concrete de viață, însă punctele care tratează acest subiect sunt pertinente indiferent de natura deciziei importante ce trebuie luată. Contradicția internă a procedeului ignațian - născută dinconflictul dintre exigența dinamicii specifice a Exercițiilor și libertatea celui care le face - este depășită de felul în care se folosește exercitantul de ele. Ignațiu propune pe de o parte niște exerciții foarte precise ca formulare, însă pe de altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Timpul“ din Iași. Preocupările pentru studiul Personalitățile patologice privind alcoolismul și epilepsia, începute din anul 1967, au fost subiecte principale de cercetare. În perioada 1957-1966, în condițiile unei natalități forțate, prof. dr. Mihai Șelaru a studiat dezvoltarea tardivă a copilului născut prematur, în municipiul Iași, cercetare unică la acea vreme în România. A desfășurat o intensă activitate socială privind persoanele handicapate, alcoolismul, problematica copilului și adolescentului. A deținut funcția de secretar al Centrului de Studii și Cercetări pentru Problemele Tineretului, Filiala
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
fi puse într-un ghips rece și tare. I se păru o aberație și din nou lacrimile ajunseseră cu repeziciune pe obrajii ei palizi ce păreau ai unei mame învinse. - Doamne, oare nu ți-a fost de-ajuns moartea primului născut? De ce mi-ai dat și această suferință? Capul i se aplecă în jos de parcă ar fi vrut să cadă, ochii i se împăienjeniră, limba i se lipi de cerul gurii, nemaifiind în stare să lege o vorbă în fața cuiva. O
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Osservatore romano (jurnalul Vaticanului) a vorbit despre sacrificarea copilului de 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, m-am întrebat cum mai poate fi numit un copil ce are într-adevăr 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile ? ! (Un copil născut, vreau să spun, nu un fetus !) Mungiu are curajul de a ne arăta într una dintre secvențele cele mai dure și mai discutabile ale filmului său un fetus de (fix) 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile. Stă mult cu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
El seamănă întru câtva cu impactul erei bănuielii, un deceniu mai devreme ; precum Nathalie Sarraute în literatură, Lucian Pintilie punea o bombă cu ceas în burta filmului românesc, retrăgându-se apoi în culise pentru a asculta tictacul numărătorii inverse. Filmele născute deja conștiente (de puterea lor), care au apărut după încă un deceniu, mărturisesc importanța pe care oglinda etică pusă de Pintilie în fața cinematografului continua să o aibă : Proba de microfon pare, de altfel, un fel de sequel la Reconstituirea, cu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
1976), actrița, absolventa Facultății de arte, secția actorie, din cadrul Universității Hyperion din București. Joacă o serie de roluri în stagiunea Teatrului Ion Creangă. PAMFIL, Eugen (n. 1948), inginer conferențiar universitar la Facultatea de Construcții a Politehnicii din Iași. PAMFIL, Carmen-Gabriela (născută Toma, în 1950), doctor, cercetător la Institutul de Filologie „A. Philippide” din Iași. PATRAȘ, Marcel (n. 1937), doctor inginer, profesor universitar și decan al Facultății de Construcții la Institutul Politehnic din Iași, autor; PALIE, Marian, poet și prozator. Autor. PĂUNESCU
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Huși, vol.I, Bârlad, Editura Sfera, 2005; respectiv volumul ÎI, 2009. A publicat în „Zorile”, „Prutul”, „Elanul”, „Obiectiv de Vaslui”, „Adevărul de Vaslui”, „Global Events Business”. Consultant politic (2009-2012), consilier la Serviciul Tehnologia Informației și Achiziții (Ministerul Comunicațiilor). SLĂTINEANU, Simona (născută Voinescu, în 1948), cadru didactic la Facultatea de Medicină și Farmacie din Iași. SPERANȚIA, Theodor D. (1856-1929), scriitor și folclorist, profesor la Gimnaziul „Anastasie Panu” în anul școlar 1917-1918; ȘTEFĂNESCU, Laurențiu (n. 1946), istoric. ȘELARU, Mihai (1930-2008), medic neuropshiatru, autor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
-a) și Dumitru Ionescu (clasa a VII-a). în articolul de față dorim să punem în evidență carieră fondatorilor revistei „Zorile”. Gheorghe P. Harnagea, (22 ianuarie 1905 ?), născut în Huși, fiul negustorului Petru I. Harnagea și al soției acestuia Zoe, născută Damaschin, originară din Târgu-Bujor, județul Covurlui. Urmează cursurile Școlii primare nr. 3, cu sediul în str. Melchisedec, unde are ca dascăl și pe învățătorul Ion Bordea. Din 1916 este înscris la Gimnaziul „Anastasie Panu” din Huși, care funcționează în chiliile
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
care le face pe femei să fie pilonul central al existenței umane; femeia-mamă, bobocul care, în palma bărbatului, se desface în floare... Ana lui Manole sau Vitoria Lipan două ipostaze, la fel de dragi și de dorite, ale aceluiași suflet de femeie, născut aici odată cu florile Carpaților... Primele case ale orașului par și mai vesele și mai cochete. Mai încolo, spre centru, chiar sub poala muntelui, două buldozere intră fără milă în niște vile vechi, frumoase încă. Am auzit că toată poala muntelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fost fiica mai mare (din patru copii) a unei familii boierești care deținea, la vremea aceea, sute de hectare de pământ și un conac relativ modest, fără electricitate sau instalații sanitare, dar de un bun-gust tradițional. Mama ei, Paulina Bălăcioiu, născută Pleșoianu, înrudită cu Brătienii și cu Tătăreștii, era numită „Muma“, datorită caracterului ei ferm și temperamentului aprig - pe care le-a demonstrat o dată în plus, în ciuda bătrâneții, în zilele grele ale exproprierii „rămășițelor moșierești“ din 1949 -, trăsături care au fost
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]